Page 92 - Drumul_socialismului_1972_10

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 536 © VINERI 27 OCTOMBRIE 1972
4

V I Z I T A P R E Ş E D I N T E L U I BREVIAR INTERNAŢIONAL

* telegrame ® note ■ informaţii!

N I C O L A E C E A U Ş E S C U ¡ N B E L G I A Intervenţia reprezentantului român

în Comitetul Politic Special
(Urmare din pag. 1) prin a ne exprima bucuria cu orînduiri sociale diferite, flicte în lume. Noi am saluta mele ţării noastre. Este şi a- lucrări eficiente. Societatea
pentru progresele uimitoare există ţări mari, mici şi mij­ cu deosebită bucurie încheie­ ceasta încă o dovadă a bune­ ..Bell Telephone" importă din al Adunării Generale a O.N.U.
şi simpatic este poporul ro­ pe care tara dumneavoastră locii, că răspunderea fiecărei rea războiului din Vietnam şi lor relaţii româno-belgiene, o România piese care sînt asi­
nouă confirmare a rodniciei
mân. le-a realizat pe multiple pla­ ţări în realizarea unei poli­ sperăm că se va acţiona cu lor. P-rimarul oraşului Anvers milate în producţia curentă. NAŢIUNILE UNITE 26. — re pe continentul african şi
In cursul ultimilor ani, ţă­ nuri — în economie, ştiinţă tici de cooperare şi pace es­ fermitate, că se vor înlătura P r e ş e d i n t e l e Nicolae Trimisul special Agerpres, în întreaga lume.
rile din această' parte a Euro­ şi cultură, artele frumoase, li­ te strîns legată de mărimea toate piedicile care se mai ri­ a oferit, pe vas, un dejun în Ceauşescu vizitează mai mul­ Corneliu Vlad, transmite: In Reprezentantul României a
pei au ascultat cu tot mai ma­ teratură, obiective care tind şi de forţa sa, pînă la urmă. dică pe această cale, pentru a onoarea preşedintelui Nicolae te secţii, precum şi grupuri Comitetul Politic Special al subliniat că, în prezent, este
re atenţie vocea dumneavoas­ spre bunăstarea poporului Dar, în acelaşi timp, conside­ se - ajunge în cel mai scurt Ceauşescu. sociale ale societăţii, intere- Adunării Generale a O.N.U. necesar să se freacă de la
In aceeaşi zi, şeful statului
timp la restabilirea păcii şi asi­
tră, domnule preşedinte, care dumneavoastră. Despre aceas­ răm că nu mai este posibil gurarea dreptului poporului român a vizitat Societatea A- sîndu-se de procedeele noi fo­ continuă examinarea proble­ condamnări verbale la acţiuni
pune în evidentă principiile tă bunăstare în continuă creş­ ca problemele care privesc vietnamez, al celorlalte popoa­ nonimă ..Bell Telcphone", un­ losite- de modul de organiza­ melor privind politica de apar­ practice, la aplicarea de către
fundamentale ce trebuie să tere cifrele vorbesc în mod viata tuturor popoarelor, deci re din Indochina, de a se dez­ de a fost salutat cu caldă os­ re a producţiei, subliniind ne­ theid a guvernului Republicii toate statele membre a rezo­
cesitatea unei cooperări mai
problemele păcii, să fie solu­
stea la baza direcţiilor de grăitor dar despre ea vorbeş­ ţionate numai de cîteva lari, volta corespunzător voinţei lor. pitalitate de F. Pepermans, Sud-Africane. Reprezentantul luţiilor şi hotărîrilor adoptate
comportare, pentru a asigura te şi mai mult imâginea înflo­ preşedintele consiliului de ad­ strînse între această mare u- României, ambasadorul Corne­ în cadrul O.N.U.
Sîntem preocupaţi de reali­
bunăstarea tuturor tarilor, fie ritoare a ţării dumneavoastră. oricît de mari ar fi ele. Pen­ zarea păcii în Orientul Mij­ ministraţie al societăţii. nitate industrială belgiană şi liu Bogdan, a reafirmat prin­ Delegatul român s-a pro­
Atunci cînd noi am vizitat
întreprinderi similare din ta­
ele mari sau mici, modeste tru a asigura o lume mai bu­ lociu şi în general conside­ ra noastră. tre altele poziţia României de nunţat pentru sporirea spriji­
sau puternice. In iulie anul oraşele dumneavoastră, mici nă, pacea şi cooperarea, este răm că trebuie să facem lotul împărtăşind unele aspecte Şefului stalului român i se condamnare hotărîtă a politi­ nului acordat de O.N.U. pe
acesta, intr-un discurs viguros şi mari, şalele dumneavoas­ necesar ca toate popoarele să pentru a se pune capăt con­ din activitatea acestei mari oferă în dar o copie a primu­ cii de apartheid, una dintre plan moral şi material victi­
întreprinderi, preşedintele con­
care a avut un răsunet pu­ tră, care, mai ales seara, fre- participe activ la găsirea so­ flictelor, pentru ca să trium­ siliului de. administraţie rele­ lui aparat de telefon, reali­ manifestările cele mai viru­ melor apartheidului şi pentru
luţiilor celor mai corespun­
ternic în lumea întreagă, dum­ mătau de bucurie şi de dra­ fe raţiunea, respectul fiecărui vă, între altele, că produsele zat de ,.Bell Telephone" în lente ale politicii de opresiu­ mobilizarea opiniei publice
neavoastră ati reafirmat for­ gostea de a trăi, noi spuneam: zătoare, ca orice soluţie să popor şi, în felul acesta, să societăţii sînt exportate în 85 anul 1872. ne colonială, incompatibilă cu internaţionale în sprijinul
mele în cadrul cărora naţiuni­ iată un popor fericit. Şi senti­ tină seama de interesele tu­ păşim la realizarea unei lumi de tari, România ocupînd un P r e ş e d i n t e l e Nicolae principiile şi ţelurile Cartei, luptătorilor pentru libertate şi
turor popoarelor, fie ele mari,
le sînt chemate să-şi stabi­ mentul rel mai puternic „este, fie ele mici. După cum se mai drepte, mai bune din toa­ loc de frunte printre ele, atît Ceauşescu, tovarăşa Elena sursă permanentă de încorda­ demnitate din R.S.A.
fără îndoială, fericirea de a
lească relaţiile lor reciproce. trăi. Pentru şeful statului, ştie, întotdeauna primele vic­ te punctele de vedere. prin importanta cît şi prin ve­ Ceauşescu. precum şi persoa­
Este important ca ţările eu­ time ale politicii imperialiste fn acest spirit dorim noi co­ chimea raporturilor de cola­ nele oficia*.? care îi însoţesc
ropene să se pună de acord pentru dumneavoastră, dom­ de agresiune şi dictat au fost laborarea cu dumneavoastră, borare cu întreprinderea bel­ s-au înapoiat, în cursul după- A doua reuniune a părţilor laoţiene
in ce priveşte egalitatea în nule preşedinte, pentru dum­ ţările mici şi mijlocii. în acest spirit am purtat dis­ giană. Aceste legături datea­ amiezii, la Bruxelles.
drepturi pentru toate statele, neavoastră, doamnă Ceauşescu, Iată de ce România acordă cuţiile cu guvernul dumnea­ ză din 1930. Ele au cunoscut, VIENTIANE 26 (Agerpres). — Sipaseuth a subliniat că este
a vedea poporul atit de feri­
respectul independentei şi su­ cit, atît de plin de viată, re­ o atît de mare atenţie pro­ voastră şi sper că în acest spi­ însă, o mare dezvoltare în Reportajul vizitei a fost Cea de-a doua reuniune a de­ necesar să se înţeleagă faptul
veranităţii fiecărei naţiuni, prezintă, fără îndoială, o sur­ blemei rolului ţărilor mici şi rit vom încheia cu succes vi­ ultimii ani, cînd au fosţ sem­ realizat de legaţiilor Frontului Patriotic că delegaţia F.P.L. reprezintă
neamestecul în treburile in să mare de optimism, de în­ mijlocii în viata internaţio­ zita pe care o întreprindem nate o serie de contracte ce ION MĂRGINEANU Laoţian şi a guvernului de Ia Frontul Patriotic Laoţian şi
terne şi avantajul reciproc. credere în viitor. nală, necesităţii ca aceste ţări în Belgia, punînd astfel baza stau astăzi la baza unei con­ NICOLAE VAMVU Vientiane a avut loc, la 24 oc­ forţele neutraliste patriotice
Ca o tară mică, noi am în­ încă o dată, vă rog să pri­ să aibă un cuvînt mai greu dezvoltării colaborării viitoa­ tombrie, la Vientiane. Luînd care controlează palru cincimi
din teritoriul naţional şi se
văţat din experienţă şi am miţi, domnule preşedinte, re­ în soluţionarea diferitelor re. cuvîntul cu acest prilej, Phoun bucură de ajutorul întregului
putut simţi sensul profund al a- cunoştinţa noastră pentru fap­ probleme în cadrul Organiza­ pentru primirea care ni s-a Dineu oferit de preşedintele Sipaseuth, conducătorul dele­ popor, de aprobarea şi spriji­
încă o dată vă mulţumesc
cestor cuvinte. De multe ori, tul că ne-ati onorat cu vizi­ ţiei Naţiunilor Unite şi altor gaţiei F.P.L., a criticat punc­ nul întregii lumi. Conducăto­
vizitînd tara dumneavoastră, ta dumneavoastră. organisme internaţionale. rezervat şi urez poporului bel­ tele de vedere greşite ale de­ rul delegaţiei F.P.L. a afirmat
meditînd la istoria sa, am La rîndul său, preşedintele Trebuie să spun că eveni­ gian, locuitorilor din Anvers legaţiei guvernului de la că pentru rezolvarea proble­
fost frapaţi de similitudinea Nicolae Ceauşescu a spus: mentele din ultimii ani de­ multă prosperitate şi pace. Consiliului de Stat, Vientiane, lipsa de bunăvoin­ mei ioaţiene este necesar, în
care există între destinul tă­ monstrează că dacă aceste po­ Vă doresc multă fericire şi ţă şi de realism, precum şi a- primul rînd, să se pună capăt
rii dumneavoastră şi al tării Domnule primar, poare sînt conştiente de me­ sănătate ! (Aplauze). titudinea neconstructivă şi dis­ intervenţiei şi agresiunii Sta­
noastre. De-a lungul multor Doamnelor şi domnilor, nirea lor şi sînt gata să-şi Şeful statului român sem­ Nicolae Ceausescu criminatorie adoptată de re­ telor Unite împotriva Laosu-
secole. Belgia, ca şi România, Aş dori să vă mulţumesc asigure independenta şi su­ nează la plecare în Cartea de prezentanţii guvernului. Phoun lui.
a suferit, în mod succesiv, pentru primirea pe care ne-ati veranitatea, atunci nici o for­ aur a primăriei. Preşedintele Consiliului de Au participat, de asemenea,
dominaţia străină. Ca şi ro­ făcut-o, pentru cuvintele ţă în lume nu le poate în­ Traversăm iarăşi largile ar­ Stat al Republicii Socialiste llie Verdet, George Maco-
mânii, belgienii au lup­ calde, însufletitoare pe care vinge. Putem spune că a tre­ tere ale Anversului. ' România, Nicolae Ceauşescu, vescu, Ioan Avram, alte per­ te din Camera Reprezentan­
tat cu mult curaj pen­ le-ati rostit la adresa popo­ cut perioada cînd popoarele Coloana de maşini străbate împreună cu tovarăşa Elena soane oHciale care îl înso­ ţilor, Hale Boggs, declarat
tru a se elibera de sub rului român, a activităţii sa­ puteau fi îngenuncheate uşor. ţinuturile situate pe malul Ceauşescu au oferit un di­ ţesc pe preşedintele Consiliu­ CADRAN dispărut, în urmă cu nouă
dominaţia străină. Astăzi, le, precum şi cu privire la Nu doresc să dau exemple, drept al rîului Escaul, îndrep- neu, în saloanele Cercului re­ lui de Stat în' vizita sa în zile, într-o zonă împădurită
relaţiile amicale tradiţionale
sîntem fericiţi că România, dar noi considerăm că dacă tîndu-se spre combinatul ..Pe- gal Gaulois, în cinstea Ma­ Belgia, Alexandru Lăzărcanu. din Alaska. Se nutreşte,
precum şi Belgia sînt ţări li­ dintre România şi Belgia. popoarele vor fi hotărîte să trochim", puternică unitate iestăţilor lor regele Baudouin ambasadorul României la Bru­ BERLINUL OCCIDENTAL. însă, temerea că aparatul
bere şi independente. Ele sînt Sînt deosebit de fericit că asigure o nouă politică in­ industrială, care îşi anunţă de şi regina Fabiola. xelles, membri ai ambasadei. — La 26 octombrie, în Ber­ s-a prăbuşit în apele Golfu­
conştiente că îşi datorează In­ în cadrul vizitei pe care -o ternaţională — şi, după pă­ departe prezenta prin imense­ Au participat Alteţele lor P r e ş e d i n t e l u i Nicolae linul occidental a avut loc o lui Alaska.
dependenta curajului lor de facem în Belgia put'em să cu­ rerea mea, se afirmă tot mai le sale retorte şi instalaţii ar­ prinţul Albert şi prinţesa Ceauşescu, tovarăşei Elena nouă întîlnire a ambasado­ AMMAN. — Programul
neînfrînt, demnităţii pe care noaştem şi frumosul dumnea­ puternic această dorinţă — gintii. Paula, A. Van Acker, preşe­ Ceauşescu, Maiestăţilor lor rilor U.R.S.S., S.U.A., Fran­
ştiau s-o apere, precum si voastră oraş, un puternic apoi putem într-adevăr să P r e ş e d i n t e l e Nicolae dintele Camerei Reprezentanţi­ regale le-au fost prezentaţi in­ ţei şi Marii Britanii, anunţă Naţiunilor Unite pentru dez­
aspiraţiilor lor de a fi oameni centru industrial. fim optimişti i sigur, fără să Ceauşescu, tovarăşa Elena lor, G. Eyskens, prim-ministru, vitaţii la dineu. Apoi, cei doi agenţia TASS. Ei au conti­ voltare va acorda Iordaniei
liberi. Este adevărat că între ţă­ credem că drumul spre a- Ceauşescu sînt întîmpinati de A. Cools, viceprim-minislru, şefi de stat, împreună cu to­ nuat schimbul de păreri în un ajutor de 15 milioane de
Domnule preşedinte, ştiu că rile noastre există vechi le­ ceastă lume nouă va fi uşor, administratorul delegat al M. E. van Boogaert, prim- varăşa Elena Ceauşescu şi re­ probleme de interes reciproc. dolari. în vederea realizării
unor proiecte de dezvoltare
aceeaşi grijă, aceleaşi senti­ gături, că în decursul is­ vor trebui încă trecute ob­ combinatului, Demeure de vicepreşedinte al Senatu­ gina Fabiola, prinţul Albert şi Intîlnirea s-a desfăşurat în­ economică.
toriei reprezentanţii popoare­
mente ale demnităţii umane lor noastre au căutat să iden­ stacole, dar noi trebuie să Lespaul, care le adresează căl­ lui, P. Harmel, ministrul prinţesa Paula, s-au fotogra­ tr-o atmosferă de lucru. S-a
stau la baza principiilor ex­ tifice căile de colaborare şi, fim asemenea oameni care să duroase cuvinte de bun venit. afacerilor externe, Edmond fiat. convenit ca o nouă întîlnire COTONOU. — Forţele ar­
puse de dumneavoastră în •luptînd pentru independenţa unim eforturile popoarelor In discuţiile care urmea­ Leburton, ministru de stat, a celor patru ambasadori să mate din Dahomey au pre­
discursul din iulie, discurs patriei, s-au străduit să co­ pentru a depăşi orice obsta­ ză cu preşedintele Nicolae preşedintele Partidului socia­ In timpul dineului, care s-a aibă loc la 27 octombrie. luat puterea în această ţa­
list, miniştri, generali şi ofi­
care este chemat să devină opereze pentru a avea garan­ cole. Numai în acest fel po­ Ceauşescu, specialiştii bel­ ţeri superiori, personalităţi desfăşurat într-o atmosferă ră, in cursul zilei de joi.
într-o zi istoric. poarele vor putea să-şi asi­ gieni menţionează cu satisfac­ deosebit de cordială, au rostit BERLIN 26. — Corespon­ în urma unei lovituri de
Domnule preşedinte, de-a ţia că vor obţine succese pe gure o viaţă demnă, liberă, ţie colaborarea rodnică a ale vieţii politice, economice, toasturi preşedintele Nicolae dentul Agerpres. Ştefan Deju, stat — anunţă agenţiile
lungul anilor, dumneavoastră această linie. Nu doresc, însă, independentă. In ceea ce îl combinatului belgian cu în­ culturale, deputaţi şi senatori, Ceauşescu şi regele Baudouin. transmite : La Berlin a fost France Presse şi Associated
alte persoane oficiale.
ati vizitat multe ţări, străbă- să mă ocup de istorie, mai priveşte, poporul român este treprinderi similare din Româ­ încheiat un protocol de co­ Press.
tînd patru continente. Grija cu seamă că, astăzi, trăim a- hotărît să facă totul în aceas­ nia, relevîndu-se valoarea in­ laborare în domeniul poşte­ In cursul ultimilor trei ani
dumneavoastră principală con­ semenea vremuri în care tă direcţie. dustriei petroliere româneşti, lor şi telecomunicaţiilor în­ puterea în această ţară a
stă în a stabili şi a menţine, trebuie să concentrăm efortu­ Aş dori să menţionez că în tradiţiile ei îndelungate. Am încheierea convorbirilor oficiale tre Republica Socialistă Ro­ fost deţinută de un consiliu
cu tarile vecine relaţii paş­ rile popoarelor noastre atît cursul acestei vizite scurte, fost impresionaţi, arată De­ mânia si R. D. Germană. prezidenţial, în fruntea că­
nice în domeniu] politic, re­ în direcţia dezvoltării econo- în întîlnirile care le-am avut meure de Lespaul de modul Joi, 26 octombrie, s-au în­ junct al ministrului comerţului ruia se afla Justin Ahoma-
mico-sociale, ridicării bună­
laţii constructive în dome­ stării, ştiinţei, culturii, cil şi în aceste două zile, am con­ în care colegii români au cheiat convorbirile oficiale ro­ NEW YORK. — Primul degbe.
niul economic şi cultural. în direcţia înfăptuirii unor re­ statat cu multă plăcere şi sa­ reuşit să-şi perfecţioneze teh­ mâno-belgiene, desfăşurate la exterior, Nicolae Ionescu, ad­ ministru al Laosului, Suvan-
junct al ministrului industriei
Dumneavoastră ati aplicat o laţii noi între popoare, care tisfacţie că şi poporul belgian nicile, să pună la punct pro­ Palatul regal din Bruxelles. chimice, Dumitru Mihail, direc­ na Fuma. a sosit Ia New NEW YORK. — Potrivit
amplă concepţie de colabora­ să asigure fiecărei naţiuni este animat de dorinţa de a fi cedee originale. tor în Ministerul Afacerilor York, unde a avut o între­ unui sondaj efectuat de In­
Au participat, din partea ro­
re multilaterală cu toate st 1 posibilitatea dezvoltării, co­ slăpîn pe destinele sale, de a P r e ş e d i n t e l e Nicolae mână, Nicolae Ceauşescu, pre­ Exlerne. vedere cu secretarul gene­ stitutul George Gallup în
tele lumii, cu toate tarile ca respunzător voinţei sale, fă­ duce o viată independentă, li­ Ceauşescu, tovarăşa Elena şedintele Consiliului de Stat, Din pari ea belgiană : Gas- ral al O.N.U., Kurt Wald- perioada 13-18 octombrie
beră. Şi, din ceea ce ati spus
re sînt dispuse si acţioneze ră nici un amestec din afa­ dumneavoastră aici, domnule Ceauşescu vizitează, în conti­ şi llie Verdet, prim-vicepreşe- ton Eyskens, prim-ministru, lieim. Suvanna Fuma ur­ 1972, preşedintele Richard
împreună cu dumneavoastră ră. primar, am putut să am o ima­ nuare, cîteva instalaţii ale dinte al Consiliului de Miniş­ Andre Cools, viccprim-minis- mează să se întîlnească. Ia Nixon este preferat de 59 la
pentru statornicirea unor re După cum ştili, sîntem mar­ gine şi mai clară asupra a- combinatului, precum şi fa­ tri, George Macovescu, minis­ tru, Pierre Harmel, ministrul Washington, cu secretarul sută din alegătorii ameri­
laţii rodnice în diferite dome­ torii unor profunde schim­ cestei voinţe a poporului dum­ brica de cauciuc sintetic, in- trul afacerilor externe, Ioan afacerilor externe, H. Fayat, de staf al S.U.A., William cani, în timp ce adversarul
Rogers.
nii ale activităţii politice, e- bări în viata internaţională. neavoastră. teresîndu-se îndeaproape de Avram, ministrul industriei secretar de stal la comerţul său democrat, senatorul
conomice şi culturale. Intr-un După ani îndelungaţi de în­ Noi dorim ca între poporul procesele tehnologice folosite, construcţiilor de maşini, Ale­ exterior, J. Adriaenssen, amba­ NEW YORK. — Coman­ George McGovern. întrunes
Interviu acordai unui grup de cordare, în care nu o dată a de eficienta lor economică. xandru Lăzăreanu, ambasado­ sadorul Belgiei la Bucureşti, damentul forţelor aeriene ale te adeziunea a 36 la sută
Oaspeţii români îşi iau un
ziarişti belgieni, dumneavoas­ existat pericolul extinderii român şi poporul belgian să cordial rămas bun de la mem­ rul României la Bruxelles, P. Reusens, director în M.A.E., S.U.A. a anunţat că nu a din persoanele chestionate
se dezvolte în continuare re­
tră ati precizat că în v'itor diferitelor conflicte militare, laţii strînse de colaborare în Gheorghe Oprea, consilier al J. Graeffe, ambasador în fost fixată vreo dală pentru Aceste rezultate reprezintă
se va ajunge la dispariţia to­ s-au obţinut unele rezultate toate domeniile de activitate. brii conducerii combinatului, preşedintelui Consiliului. de M.A.E., J. Herpin, director în abandonarea cercetărilor e- un progres de şase procen
tală a blocurilor militare opu­ pozitive pe calea destinderii Sigur, există deja rezultate de la specialişti şi muncitori. Stat, Vasite Voloşeniuc, preşe­ M.A.E. fectuate în vederea găsîrii te pentru candidatul demo
se. Cu încrederea dumnea­ şi colaborării. Aş putea spu­ bune în domeniul economic, Cortegiul oficial se îndreap­ dintele Băncii de comerţ exte­ Convorbirile s-au desfăşurat avionului în care se găsea crat. faţă de sondajul Gal­
voastră într-un v’itor mai ne că sîntem, însă, abia la în­ dar există şi perspective mai tă apoi spre ecluza Baudouin. rior, Constantin Stanciu, ad­ într-o atmosferă cordială. liderul majorităţii democra­ lup efectuat în luna august.
bun, consideraţi actuala exis­ ceputul unui nou drum. Este mari în domeniile ştiinţific, Aici, preşedintele Nicolae
Ceauşescu,
Elena
tovarăşa
tentă a unor blocuri militare adevărat că în lume au că­ cultural, în schimbul de infor­ Ceauşescu, precum şi persoa­
opuse ca fiind un anacronism pătat o afirmare tot mai pu­ maţii şi în contactele nemijlo­ nele ofipiale care îi însoţesc 8.00 Sumarul presei; 9,30 Me- Roriilguez; 22,00 Radiojurnal ; ,30 Comentariu la 40 de ste­
ternică
egalităţii
principiile
ce trebuie să dispară curlnd. cite între reprezentanţii şi oa­ se îmbarcă pe vasul „Flan- Cinema moiia pâmintului românesc; 22,30 Concert de seară; 24,00 me: judeţul Buzău;
9,50 Orchestra Paul Ghemzer;
în drepturi, respectului inde­ menii din ţările noastre. Sper riria", escortat de vedete ale Buletin de ştiri; 0,03—6,00 Es­ ,50 Efigii lirice;
Domnule preşedinte, cit de pendenţei şi suveranităţii, că vom dezvolta în continua­ forţelor navale belgiene. In DEVA: Mesagerul („Patria“); 10.00 Buletin de ştiri; 10,05 Mu­ trada nocturnă. ,00 Satul contemporan;
zică populară; 1U,30 Harta ţârii
necunoscut
(„Aria“);
reconfortantă este încredeiea neamestecului în treburile in­ re aceste relaţii, vom întări timpul acestei croaziere, se Nevăzut, Ancheta de la hotel la scara viitorului; 10,45 Ron- ,20 Pagini de umor;
,10 Teleglob;
SIMBRIA:
dumneavoastră în viitorul terne şi colaborării reciproc colaborarea în realizarea se­ trece pe lîngă portul Anvers, Excelsior („Mureşul“); HUNE­ douri instrumentale; 11,00 Bu­ Radio Timişoara ,30 Muzică populară;
letin de ştiri; 11,05 Din muzica
avantajoase, dar mai trebuie DOARA: Evadare din Planeta ,45 Telejurnal;
omenirii. Tineretul din toate curităţii în Europa, bazată pe al treilea mare port al lumii. maimuţelor („Constructorul“) ; popoarelor; 11,15 Pe teme juri­ 18,15 ,00 închiderea emisiunii de di­
parcurs încă un drum lung Acest port are pentru noi o seriile dice; 11,30 Valsuri din operete; 18,00 Actualitatea radio; mineaţă.
Voi-
—
Marina
Dialog
porlativ:
pe
ţările- vă ascultă şi aşteptăm pînă ce aceste principii vor principiile la care m-am re­ semnificaţie în plus. De aici Naufragiaţi în spaţiu TELIUC : 11,35 Partidul, luceafăr şi steag!; ca — Sergio Endrigo; 18,33 E- Teleşcoală:
I-II
(„Siderurgistul“);
ca exemplul dumneavoastră deveni o realitate cotidiană, ferit, în aşa fel ca toate popoa­ a plecat, în secolul trecut, Ultimul războinic („Minerul“) ; 12.00 Discul zilei: Gabriel Dra­ misiunea „A Un a mater“. Din ,00—17,00 Matematică; Zorile
gau
formaţia
„Mondial";
şi
României.
Istoria
,30
din
Rubrica
cu
„Evrica“,
să fie urmat. Aceasta este do­ ca să spun aşa, care să că­ rele — deci şi poporul român către Antarctica nava polară PETROŞANI: Trei Osceola Virginia 12,15 Recital de operă; 12,30 tn- cuprins: din cercetarea ştiinţifi­ istoriei pe pămîntul pa­
Noiembrie“);
(„7
(„Re­
aspecte
şi
lăuzească activitatea fiecărui publica“); LUPENI: Şarada tilnire cu melodia populară triei noastre;
studenţilor;
Un
rinţa pe care fiecare om de guvern, fiecărui stat. Româ­ şi poporul belgian — să fie Bélgica, la bordul căreia se („Muncitoresc“); Ferma din A- interpretul preferat; 13,00 Ra­ că a de la staţiunea radio-re- ,30 Deschiderea emisiunii de
experi­
pottaj
diojurnal ;
13,15 Avanpremieră
bună credinţă o are în Inima nia s-a pronunţat şi se pro­ sigure că se pot concentra a- afla şî savantul român Emil rizona — seriile I-II („Cultu­ cotidiană; 13,30 Concert de mentală a Institutului agrono­ după-amiază.
Racovită, fondatorul biospeo-
Curs de limba engleză.
ral“); LONEA: Astă seară dan­
săp-
sa, atunci cînd ia cunoştinţă nunţă consecvent pentru rea­ supra problemelor dezvoltării logiei. Tot în acest port, an­ săm in familie („Minerul“); prînz; 14,00 Compozitorul 14,40 mic din Timişoara; 18,50 Drag ,00 Cunoaşteţi legile ?;
Lecţia a 25-a;
şi
cintecul
—
pro­
mi-e
jocul
tămînii:
Stravmski;
Igor
AXINOASA:
Ia
muzică
de ideile generoase care vă lizarea colaborării diVitre po­ lor, în toate domeniile, aşa corează astăzi nenumărate va­ („Muncitoresc“); Steaua de tinichea Leipzig; 15,00 Buletin de ştiri; gram de ascultătorilor; populară E- ,15 Tragerea Loto;
din
Fanfara
Radiodifuziunii
PETRILA:
Măr­
19,10
cererea
comisar
animă. poare pe baza acestor prin­ cum doresc, fără a se ameste­ se româneşti. Cheiul la care turisirile unui procurorului de republi­ 15,05 Radioancheta economică; mlsiunca pentru sate. Din cu­ ,25 Şcoala campionilor — emi­
poli­
de
sportivă
siune
iniţiere
făcute
ţie
prins:
privind
ritmul
16,00
dc
Domnule preşedinte, doam­ cipii. înţelegem bine că în ca cineva în treburile lor. ele acostează a fost botezat cii („Muncitoresc“); VULCAN: 15,20 Muzică 16,15 estradă; corale; lucrărilor Aspecte campania agrico­ pentru copii: mini-rugbi ;
tlm
Piese
Radiojurnal;
nă Ceauşescu, vom încheia lumea de astăzi există ţări Mai sînt, într-adevăr, con- de docherii belgieni cu nu- Săptămîna nebunilor („Munci­ 16,30 Ştiinţa Ia zi; 16,35 La mi­ lă de toamnă in judeţele Timiş 18, ,50 Teleconferinţă de presă.
toresc“); URICANI: Tată de crofon, Magda Const antinescu şi Hunedoara; 19,20 Continuarea Doi ani de la introduce­
duminică („7 Noiembrie“); O- şi Coste] Moisa; 16,50 Publicita­ programului de muzică popu­ rea acordului global iu
C.A.P.:
RAŞTIE: Copacii mor în pi­ te radio: 17,00 Tittăra generaţie lară la cerere; 19,40 Emisiunea 20 1001 de seri;
Declaraţie solemnă comună a Republicii cioare şi („Patria“); Serbările la galan­ răspunde prezent; 17,20 Uvertu­ „Dialog cu ascultătorii“. ,30 Telejurnal. aniversării Re­
mun­
B.D.
la
mare
te
(„Flacără“);
ră la opera „Hănsel şi Gretel"
cinstea
In
GEOAGIU-BAI:
Humperdinck;
17,30
te; HAŢEG: Fericit cel care ca de Aurel Giroveanu; 17,40 Cîntece publicii -- cronica marii
Ra-
de
întreceri;
Ulise („Popular“); BRAD: B.D. diocabinet de informare şi do­ Televiziune 10 Reflector;
Socialiste România şi Regatului Belgiei in alertă („Steaua anului II cumentare; 18,00 Orele scrii : 25 Film artistic: „Atentatul“.
roşie“);
GURABARZA:
Mirii
20.00 Republica la un sfert de
IHA:
(„Minerul“);
Zece
20,10
melodii
Regia: Jerzi Passendorfcr;
— seriile I-II („Lumina“). 12 scaune veac; 20,45 Consemnări de prefe­ 9,00 Deschiderea emisiunii. 10 Ochiul in obiectivul ştiin­
rate;
Mir-
Telex;
(Urmare din pag. 1) lective şi individuale, întîl- nici o formă şi sub nici un tive în domeniul dezarmării cea Braga; 20,50 O interpretă 9,05 Teleenciclopedia; ţei. Conferinţă de presă
niri între tineri, cooperarea motiv. generale şi regionale i Radio Bucureşti îndrăgită: Angela Moldovan; 9,50 Muzică uşoară cu Cătălina cu participanţii la Confe­
de cooperare în special în între universităţi şi instituţi­ 5. — Inviolabilitatea fron­ să participe în mod activ 21.00 Revista şlagărelor; 21,25 Marinescu, Norocel Dimi- rinţa naţională de oflal-
triu şi Luigi Ionescu;
neniile politic, economic, ile culturale, schimburi de ar­ tierelor statelor şi integrita­ fiecare în parte, precum şi în PROGRAMUL I: 6,00 Muzică Moment poetic; 21,30 Bijuterii 10,00 Curs de limba germană. mologie;
mologic şi ştiinţific, al în- tişti, oameni de ştiinţă şi de tea teritorială şi, drept con­ înţelegere cu alte state, la şi actualităţi; 7,00 Radiojurnal f muzicale; 21,45 Recital Amalia Lecţia a 25-a; 22 25 24 de ore.
ţămîntului, cultural, artis- sportivi, precum şi prin con­ secinţă, recunoaşterea faptu­ realizarea securităţii europe­
ne, să favorizeze climatul de
şi al turismului; tacte între cetăţenii celor lui că orice tentativă din par­ destindere şi să întărească
>. — Să dezvolte în toate două ţări. tea unui alt stat îndreptată pacea, înţelegerea şi coopera­
neniile colaborarea econo- II. Proclamă voinţa lor co­ împotriva unităţii naţionale rea prietenească în Europa,
;ă reciproc avantajoasă, a- mună de a pune la baza re­ sau integrităţii teritoriale con­ să coopereze în eforturile lor Comitetul executiv al T.A.P.L. Petroşani
rdînd o atenţie deosebită laţiilor lor reciproce şi a ce­ stituie o atingere adusă păcii în vederea întăririi rolului
girii schimburilor corner- lor cu toate celelalte state ur­ şi securităţii internaţionale. Organizaţiei Naţiunilor Unite
ile, mai ales prin favoriza- mătoarele principii: 6. — Rezolvarea diferende­ ca factor chemat să stimuleze Consiliului popular al ANGAJEAZA
i diversificării livrărilor re- 1. — Dreptul fiecărui stat la lor dintre state numai prin colaborarea între state şi să
iroce, dezvoltarea cunoaşte- independentă, la libertate şi mijloace paşnice. rezolve problemele interna­ judeţului Hunedoara 9 şoferi pentru motoscutere.
pietelor şi eliminarea pro- la suveranitate şi obligaţia 7. — Abţinerea de la orice ţionale în interesul popoare­ Condiţii de angajare :
=sivă a obstacolelor din fa- fiecărui stat de a trăi în pace fel de constrîngere de ordin lor. ORGANIZEAZĂ © carnet de conducător auto care să posede ca­
acestor schimburi şi prin şi de a întreţine relaţii de militar, politic, economic sau IV. In vederea examinării tegoria A, C.
rfectionarea metodelor şi bună vecinătate cu celelalte de altă natură ; renunţarea la îndeosebi a problemelor pri­ Concurs in ziua de 9 noiembrie 1972, orele 10, pen­
>trumenlelor cooperării in- state. ameninţarea cu forţa sau la vind aducerea la îndeplinire tru ocuparea posturilor de : Relaţii suplimentare se pot obţine de la biroul per­
striale, tehnice, ştiinţifice şi 2. Dreptul inalienabil al folosirea forţei împotriva al­ a dispozitiunilor prezentei — Secretar al Comitetului executiv al Consiliului sonal între orele 7-10, str. Republicii, nr. 92 sau te­
lanciare ; fiecărui popor de a-şi alege tui stat, sub nici un pretext. declaraţii, Republica Socialis­ popular al oraşului Călan. lefon 1819.
3. — Să dezvolte coopera- sistemul său politic, economic Această dispoziţie nu aduce tă România şi Regalul Belgiei (475)
a reciprocă in vederea lăr- şi social, corespunzător voin­ atingere dreptului natural de vor dezvolta consultările din­ — Secretar al Comitetului executiv al Consiliului
rii scliimburilor şi perfec- ţei şi intereselor proprii, în legitimă apărare individuală tre ele la toate nivelurile, fo­ popular al comunei Luncoiu de Jos.
>nării cooperării în domeni- deplină libertate şi fără nici sau colectivă al fiecărui stat, losind întîlnirile periodice ale — Secretar al Comitetului executiv al Consiliului
> învăţămîntului, ştiinţei, un amestec străin. conform articolului 51 din miniştrilor afacerilor externe popular al comunei Vălişoara.
Hurii şi artelor, mijloacelor 3. — Egalitatea în drepturi Carta Naţiunilor Unite. şi ale reprezentanţilor lor ca Unitatea zonală de reparaţii
: comunicare în masă — a tuturor statelor şi, în con­ III. Proclamă voinţa lor co­ şi canalele diplomatice obiş­ CONDIŢII DE ANGAJARE :
dio, televiziune, presă —, secinţă, dreptul fiecărui stat mună : nuite. — Pentru oraşul Călan, studii superioare juridice Deva-Mintia
himbul de informaţii tehnî- de a participa la examinarea să dezvolte raporturile lor întocmită la Bruxelles, la 26 şi 5 ani în funcţii juridice sau administrative.
■ şi ştiinţifice; ele se vor şi rezolvarea problemelor in­ prieteneşti şi de cooperare cu octombrie 1972. în două e- ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ
rădui să promoveze legătu- ternaţionale care îl privesc. statele Europei şi lumii în­ xemplare, fiecare în limbile — Pentru comunele Luncoiu de Jos şi Vălişoara
le între cele două popoare, 4. — Neamestecul în trebu­ tregi şi să acţioneze în vede­ română, franceză şi neerlan- studii superioare juridice şi 2 ani în funcţii juridice URMĂTOARELE CATEGORII DE MUNCITORI :
ai ales prin schimbul de pro- deză, cele trei texte avînd a- sau administrative sau studii medii şi 5 ani în func­ a) sudori electrici şi autogeni
sori, studenţi, călătorii co­ rile interne ale altui stat, sub rea adoptării de măsuri efec­ ceeaşi valabilitate. ţii administrative. b) izolatori termici şi fonici
Pentru Republica Socialistă România Pentru Regatul Belgiei Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. c) tinichigii
NICOLAE CEAUŞESCU GASTON EYSKENS Solicitanţii vor depune cererile la serviciul per­ Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968.
preşedintele Consiliului de Stat prim-ministru sonal al Consiliului popular judeţean pînă la data Informaţii suplimentare se pot obţine la biroul
de 4 noiembrie 1972. personal al U.Z.R. - Deva telefon 11150, int. 241.
GEORGE MACOVESCU PIERRE HARMEL (472)
ministrul afacerilor externe ministrul afacerilor externe
Redacţia şl administraţia zlarulnl , Deva str Dr Petru Groza, nr 35. Telefoane nr 1 23 17. 7 15 85 1 15 85 Tln^rnl In t , ,IndorAf, noIlnmfli-H D