Page 94 - Drumul_socialismului_1972_10

2 5RUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 537 • SIMBÀTÀ 28 OCTOMBRIE 1972

iâ 'T-ÍT7 vxiv " .IZ Penfru noul club primit calde mulţumiri, iar cieşe pe care le predăm coo­ tofi şi 300 kg fasole, iar de
la C.A.P. şi I.A.S. au realizai
pionierii i-au promis că vor
ADUNĂRI DE DÁRI DE SEAMA mai veni s-o ajute. Zilele acestea mergem să un venit de 6 000 lei, din
perativei de consum.
L
.
In oraşul nostru s-a înce­ MARIOARA OLTEANU culegem porumb de pe lotu­ care şi-au procurat obiecte
de inventar pentru activita­
Şl ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID put construcţia unui club. pionieră rile I.A.S-ului. Din economi- tea practică productivă.
Detaşamentul clasei a IlI-a
Pionierii Şcolii generale
A de la Liceul din O. N. Că-
Ian într-o activitate pe ca­ Sălaş au adunat morcovi de
(
re am intitulat-o „Mîini în fiecare zi din viafa pe 2 ha. Cei din Pui au re­
Un gînd comun tuturor comuniştilor : jarea primelor materiale coltat 8 000 kg porumb de pe
harnice", a ajutat la aran­
loturile I.A.S. Rîu Bărbat,
(scînduri şi plăci aglomera­ de pionier, cît mai multe fapte iar cei de aici au recoltat
te) în stive. Pionierii au lu­ 16 000 kg porumb.
Centenarul Liceu „Dccebal" bază a constituit un bilanţ de „Lecţia în contextul moder­ vădeşte importanţa, în primul crat cu însufleţire, bucuroşi
d n Deva a trăit, tle curînd, cinste în acest sens dar şi un nizării învătămîntului" a con­ rînd din punct de vedere e- că au putut da o rnînă de demne de viitori comunişti Purtătorii cravatelor roşii
:
un eveniment deosebit — adu­ mobilizator program de acţiu­ stituit tema unei dezbateri ducaţional, şi comuniştii din ajutor la înălţarea localului ai Şcolii generale din Roş-
narea de dare de seamă şi a- ne în continuare. Premisele recente a' comuniştilor; re­ organizaţie au dezbătut cu unde vor da şi ei spectaco­ câni au efectuat 6 840 ore
legeri a organizaţiei de par­ trecerii cît mai grabnice la marca tovarăşa Emilia Nistor, maturitate acest aspect al le. muncă patriotică la recolta­
tid. Desfăşurată sub semnul predarea tuturor obiectelor de directoare adjunctă a liceu­ muncii. „Trebuie să-i învăţăm Promitem să mergem ori Pe agenda unităţii île pe care le vom obţine tul şi sortatul a 40 000 kg
mobilizatoarelor obiective ja­ învătămînt în cabinete şi la­ lui, accentuînd asupra impor­ pe toţi să muncească — arăta astfel pentru munca noastră cartofi şi au cules 650 kg
de cîte ori va fi nevoie pe
lonate în timp de Congresul boratoare — se arată in da­ tanţei modernizării predării maistrul Nicolae Medrea. Gă­ şantier. din Ponor ni s-a spus de către tovară­ fructe de pădure. La Ohaba
al X-lea al P.C.R., de Confe­ rea de seamă — sjnt asigura­ tuturor disciplinelor, asupra sim posibilităţi ca şi prin şul director şi toţi tovarăşii pionierii şcolii generale au
rinţa Naţională a partidului, te parţial de cele două labo­ necesităţii ca, în primul rind, munca necalificată să facem OVIDIU DELEANU profesori că vom cumpăra efectuat 10 500 ore de, mun­
pionier
de preţioasele indicaţii date ratoare de fizică, unul de chi­ comuniştii 'să dovedească re­ educaţie. In toamna aceasta Cu toate că timpul este unelte necesare înzestrării că patriotică, realizând prin
cadrelor din învăţămînt la mie, unul de ştiinţele naturii, ceptivitate, aderentă la nou. am săpat canale pentru anu­ neprielnic noi am hotărît să atelierului şcoală şi vom recoltarea porumbului şi le­
deschiderea noului an univer­ mite instalaţii. A fost o mun­ MulfumSrî ne menţinem clasele cît mai face o excursie la Porţile gumelor de la C.A.P. din
sitar de către secretarul gene­ că mai brută, dar elevii tre­ curate şi am chemat toţi de Fier pentru a vedea şi Fintoag. Ohaba şi Lăsău
ral al partidului, tovarăşul buie să se obişnuiască şi cu Acum cîteva zile, pensio­ pionierii la o întrecere între noi măreaţa hidrocentrală 17 000 lei.
Nicolae Ceauşescu — aduna­ Pregătirea temeinică aceasta. Tot aşa, în excursii, nara Elena Popescu îşi adu­ detaşamente. Ne-am dus- cu de acolo.
rea comuniştilor din acest li­ să nu lăsăm de-o parte obiec­ sese lemnele pentru iarnă şi bucurie să strîngem roade­ IRMA CRACIUNESCU Iniţiativă
ceu de puternice tradiţii cul­ tivele industriale, ci să găsim neavînd cine s-o ajute, au le muncii noastre de pe lo­ pionieră,
turale a oglindit din nou a- prilejul exemplificării practi­ sosit în grabă inimoşii pio­ tul şcolar care cuprinde pe­ comcindanta unităţii Pionierii Şcolii gene­
taşamenlul dascălilor comu­ ce a ceea ce ei învaţă în a- nieri Mioara Stan, din clasa ste un hectar de pămînt. Am rale din Rîu Bărbat au
nişti la ’ politica clarvăzătoare pentru viaţă telierele-şcoală, ori în lecţiile a IV-a A a Şcolii generale nr. recoltat astfel -3 000 kg car­ Bilanţ hotărît să ajute o familie de
a partidului, dorinţa arzătoa­ de economie. Doar aşa ele îşi 1, Klein Walter clasa a IV-a, tofi, 200 kg sfeclă furaje­ bătrîni din localitate Ia re­
re a fiecăruia de a-şi dărui ating adevărata valoare". Klein Horsti, clasa a IlI-a, ră, 200 kg ceapă, 50 kg Atmosfera de muncă in­ construirea locuinţei distru­
fiecare clipă împlinirii măre­ „Mi s-a întîmplat — îşi a- amîndoi de la Şcoala gene­ usturoi, 80 kg fasole, po­ tensă în agricultură a prins se în urma unui incendiu.
ţelor sarcini trasate de partid a tinerei generaţii mintea maistrul Gheorghe Mo­ rală nr. 7 şi Adrian Fogel rumb, urmînd să recoltăm şi şi în lumea pionierilor care, Cei de la Şcoala generală
slujitorilor catedrei. roşan, să mă pomenesc la din clasa a Vl-a a Şcolii ge­ varza. Toate acestea^ ne-au ■ deşi mici, se pot mîndri cu Roşcani au sprijinit vîrstni-
„Să urmărim elevul sub sfîrşitul anului trecut cu pă­ adus un venit de aproape un bilanţ bogat. Cei de la cii Ion Blidar, Ion Crainic si
toate aspectele pregătirii pe rinţi nemulţumiţi, miraţi : dar nerale nr. 1. Ei au cărat 4 000 lei. Şcoala generală Băieşti au Aron Radomir să-şi recolte­
care trebuie să o desfăşoare cum mi-aţi lăsat copilul co­ lemnele în magazie şi le-au Totodată elevii şcolii noas­ re.coltat de pe lotul şcolar ze produsele de pe loturile
în şcoală, să avem permanent un laborator lingvistic, un ca­ Derivă de aici şi tovarăşul rigent la practică ? Decît mai stivuit. Cînd au terminat au tre au cules şi culeg rnă- 2 500 kg porumb, 300 kg car- personale.
în atenţie modernizarea rela­ binet de ştiinţe sociale, unul Dumitru Susan, ca şi alţi vor­ tîrziu repetenţi la muncă, mai
ţiei elev-profesor, în sensul de geografie, unul de mate­ bitori au subliniat aceasta — bine acum corigenţi. Nimeni
antrenării constante a elevú- matică, trei ateliere şcolare problema finalităţii şcolii. Li­ nu poate da scutire de a O
lui la gîndire creatoare, auto­ pentru băieţi şi două pentru ceul de cultură generală nu munci".
nomie bine orientată, să fo­ fete, de bogatul material di­ mai are acel unic scop al pre­ Problema integrării elevilor înfrăţiţi în muncă, locuitorii satelor şi oraşelor
losim, la întreaga-i capacita­ dactic al şcolii. Pentru folosi­ gătirii pentru facultate. El tre­ în activitatea socială la termi­
te, baza materială a şcolii, rea din plin a acestor condi­ buie să pregătească elevii narea şcolii a preocupat pe
reamintea tovarăşul Coriolan ţii, a întregii baze materiale, pentru viaţă. Scopul acestei fiecare dintre participanţii la
Tempeanu, directorul liceului, se impune o permanentă pre­ forme de învătămînt s-a mul­ discuţii. E necesar să ne gîn-
datoria primordială a fiecărui gătire din partea comuniştilor, tiplicat în zilele noastre. Să-l dim mai mult, reflecta tovară­ şi-au unit eforturile la munca pe ogoare
membru din- organizaţie". a tuturor cadrelor didactice. educăm pe elev în spiritul şa Aurelia Arimescu, la di­
Referindu-se la climatul de Modernizarea învătămîntului cultului pentru muncă, să îm­ versificarea activităţii practi­
muncă din organizaţie, la ne­ solicită realizarea unei uni­ brăţişeze cu elan o îndeletni­ ce, mai ales pentru fete. Ne-o
cesitatea permanenţei unui tăţi organice a instrucţiei şi cire practică! In acest sens, cer şi părinţii. Să fie cuprinse STRÎNSUL RECOLTEI
front comun în acţiune, la educaţiei, transformarea elevi­ foarte\utile se dovedesc întîl- şi ele în meserii tehnice. La
imperativele educaţionale re­ lor în participanţi activi la nirile cu .muncitorii absolvenţi fel, vizitele în întreprinderi ELEVII AU CULES APROAPE
amintite cu claritate în fieca­ modelarea propriei lor perso­ de liceu, cu muncitorii elevi la trebuie diversificate pe pre­ Şl ÎNSĂMÎNŢĂRI,
re document de partid, tova­ nalităţi, formarea la elevi a seral. ocupări, iar dacă s-ar putea,
răşul Constantin Bulz sublinia deprinderilor • de muncă inte­ In privinţa pregătirii practi­ elevii să efectueze practică 10 VAGOANE DE LEGUME
esenţa preocupărilor conjuga­ lectuală şi, totodată, antrenav ce, anii şcolari trecuţi au mar­ de profil în funcţie de opţiuni
te ale întregului colectiv — rea lor în activităţi tehnico- cat paşi promiţători. Sub în­ pentru clarificarea de pe acum {Urmare din pag. 1)
formarea omului nou, multi­ productive. Sînt, de . fapt, co­ drumarea maiştrilor comunişti a menirii lor sociale. Pavel au arat 8 hectare şi au (Urmare din pag. 1) va au lucrat la sortatul şi
lateral pregătit. Concureazeţ. ordonatele care au- prezidat Gheorghe Moroşan, Iosif Po­ Exprimînd acelaşi caracter pregătit 29 ha pentru însă- însilozatul cartofilor la
spre acest' deziderat — arăta desfăşurarea înt-regii activităţi gan, Nicolae Medrea — se practic, mobilizator al dezba­ minţat. Din cele 150 ha po­ legume a cooperativei agri­ C.A.P. Lăpuşnic. Profesorii
vorbitorul — înţelegerea dia­ a biroului în perioada anali­ specifică în darea de seamă terilor, hotărîrea, îmbogăţită iar Liviu Cizrnaş, inginerul rumb am recoltat 70, iar car­ cole din Dobra am întîlnit Ion Simedru şi Elisabeta Ca­
lectică a relaţiei elev-profe­ zată, au constituit dominanta —■ s-au realizat lucrări impor­ în timpul discuţiilor şi adop­ şef, în tarlaua unde mecani­ tofii i-am scos de pe 24 din peste 180 elevi, din 6 clase, zan ne relatau că elevii a-
sor, orientarea tot . mai sus­ luărilor de cuvînt din această tante care au dus şi la obţi­ tată în unanimitate de comu­ zatorii lucrau la arat şi pre­ cele 30 hectare cultivate. Am de la Liceul industrial minier cestei şcoli au participat la
ţinută spre învăţare prin des­ angajanlă dezbatere. Pentru nerea unor economii. La preţ niştii liceului, cuprinde, în gătirea terenului. Bilanţul a- Snsămînţat 70 din cele 130 ha din Deva. In decurs de o strîngerea recoltei de cartofi
coperire, legarea învâţămîn- realizarea multiplelor sarcini convenabil şcoala a fost înzes­ numeroasele puncte formula­ cestei zile (26 oct.) — a- planificate. Ieri, mecanizatorii sâptămînă, sub conducerea de pe J6 hectare, la sorta­
tului cu activitatea practică ce stau în prezent în faţa şco­ trată prin munca în ateliere te, antrenarea plenară a tu­ preciau interlocutorii — este au mai însămîntat 30 hectare tul şi însilozarea a circa 30
pentru posibilitatea încadrării lii, biroul organizaţiei de ba­ cu 42 mese a doi elevi, 100 turor cadrelor didactice la îm­ bogat în realizări. Ajutaţi de cu grîu. profesorilor Ion Radu, Viori­
imediat în producţie a viito­ ză a considerat necesar să a- 'taburete, suporturi de flori, plinirea sarcinilor de adîncă salariaţi de la I.R.E. şi Direc­ Noi mai avem de recoltat, ca Hirta, Marilena Mîrza, Ion tone cartofi, precum şi la
rilor absolvenţi. rafturi pentru bibliotecă ş.a. responsabilitate ridicate de ţia judeţeană de poştă şi tele­ ne spunea Cornel Tărăpoancă, Safta, Maria Andriţoiu şi însilozatul a 60 tone sfeclă
In ultimii ani, liceul „Dece- şeze la baza activităţii o con­ In urma prestării de servicii către conducerea partidului comunicaţii, am cules porum­ inginerul şef al C.A.P. Hărău, Lucian Bulz, constituiţi în furajeră. Pentru hărnicia de
bal" a cunoscut radicale trans­ cepţie didactică nouă, care să altor unităţi, atelierele vor lu­ în faţa şcolii, dorinţa perfec­ bul de pe 10 ha şi cartofii de cartofii de pe 3 ha şi porum­ formaţii de muncă cu sarcini care au dat dovadă, merită
formări în privinţa dotării, permită această perfecţionare cra prin finanţare proprie, ţionării continue a calităţii in­ pe 3 ha. De asemenea, s-au bul de pe 22 ha. In ziua de precise, elevii au lucrat la laude elevii Letitia Ivaşcu,
modernizării, împrospătării flu­ a procesului de învătămînt strucţiei şi educaţiei, a pregă­ transportat la baza de recep­ 26 octombrie ţăranii coopera­ recoltatul sfeclei roşii şi Lucreţia Andronache, Gavril
xului instructiv-educativ. Da­ fără a mai apela la bugetul tirii politice şi de specialitate. ţie 10 tone porumb. Mecani­ tori, cu sprijinul celor 180 e- morcovilor. Sintetizînd rod­ Puie, Viorel Sîncrăian, Au­
rea de seamă asupra activi­ corespunzător cerinţelor vieţii şcolii. zatorii Aurel Oprea, Oliviu levi de la Liceul industrial nicia muncii depuse, in-r rora Farcaş, Valeria Tomes-
tăţii biroului organizaţiei de contemporane. Dar această activitate îşi ILEANA LASCU Deva, au recoltat şi transpor­ ginera Marinca Soos, şeful cu, Cornelia Pui, Mia Lupu-
Luca, Ioan Pescar, Gheorghe tat cartofi de pe o suprafaţă fermei legumicole, ne spu­ leţ şi alţii. De asemenea, la
Bob, Octavian Savu şi Popa de 4- ha. De asemenea, nea că elevii au strîns re­ C.L.F. Ilia alţi elevi de la
ţăranii cooperatori au cu­ colta de pe o suprafaţă de şcoala amintită au lucrat la
les şi transportat po­ 5 ha, producţia însumînd a- sortatul a peste 50 tone de
proape 100 tone. Avem o re­
Âutoutilarea — sarcină majoră Mecanizatorii Sebaslian Pădu- coltă bună de legume, fiind cartofi şi ceapă evidentiin-
rumbul de pe 8 hectare.
<)
du-se anii 2 B„ 2A . şi 3 B.
reanu, Alexandru Bob şi Ion posibil să depăşim planul de Şeful centrului-,- P.aul^, Mar-
livrare cu 500 tone — ne
covici, ne-a deci ira t ’ei* este
Cănija au arat 6 hectdVe te­
pentru fiecare întreprindere ren, au pregătit şi însămîn­ spunea interlocutoarea. Cu' muRumit pe deplin de aju­
forte proprii era greu să
torul substanţial pe care l-a
tat 14 ha cu grîu. Din cele
150 ha grîu prevăzute în plan strîngem întreaga producţie. primit. Profesorii prezenţi să
(Urmare din pag. 1) respective solicită şi folosesc ducă argumentul că specificul s-au însămînţat 107. In ziua De aceea, ţinem să aducem supravegheze activitatea re­
în fiecare an însemnate fon­ activităţii lor nu le-ar permi­ de 27 octombrie s-au mai în­ sincere mulţumiri pentru marcau hărnicia elevilor Do­
duri valutare pentru procu­ te mai mult. Trebuie să amin­ sămîntat 12 ha cu grîu şi 12 sprijinul ce ni s-a acordat. rin Guţiu, Iosif Puie, Viori­
profesionale şi tehnice şi o Disculînd despre cei mai ca Mîrza. Camelia Mîrza,
răsplată meritată a eforturilor rarea din import a multor u- tim, deci, că autoutilarea în­ ha cu secară. cooperatori din harnici, profesorul Ion Radu Octavian Cărăbaş, Zoita Ra­
semnează ca fiecare între­
Ţăranii
tilaje, piese şi instalaţii, răs­
depuse în special de colecti­ a ţinut să evidenţieze între­ du, Suzi Bortoş — să amin­
Şoimuş, ne relatau tovarăşii
vele de salariaţi din întreprin­ punsul este uşor de dat. 'Spe­ prindere, indiferent de ramu­ Teofil Munteanu, preşedinte gul an II B. De la celelalte tim doar cîteva nume.
ră, de profil, să realizeze cu
cialiştii din aceste unităţi ar
derile arătate. Dar nu în toa­ clase am notat ca, eviden­
te întreprinderile judeţului ac­ trebui să-şi spună mai mult forţe proprii instalaţii, maşini şi Brutus Bocănici, inginer şef, ţiaţi pe elevii Ion Zoica, Pretuindu-le cum se cuvi­
ţiunea a fost privită şi des­ cuvîntul, mai ales că ambele şi dispozitive — necesare pen­ au recoltat, în ziua de 26 oc­ Gbeorghe Surdulescu, Victor ne eforturile depuse şi con­
au nuclee, secţii constructoa­
tombrie, 1 ha cartofi şi po­
tru acoperirea unor nevoi spe­
făşurată cu maximum de in­ cifice care nu se gă- rumbul de pe 5. ha. Elevii de Haralambie. Valentin Suciu, tribuţia substanţială pe care
şcolarii au adus-o la strîn­
teres, deşi nevoile producţiei re de maşini, care permit e- Sorinei Fodor, Marius Sto-
la Şcoala profesională de
gerea recoltei, lucrătorii o-
găseşc
produ­
gama
în
reclamau acest lucru. Există xecutarea unei game largi de selor fabricate în tară. Ex­ construcţii din Deva ne-au a- ian. Ion Neacşu, Virgil Chi- goarelor au toate motivele
operaţiuni şi prelucrări me­
unităţi industriale, cu mari canice. perienţa de pînă acum a u- jutat la sortat cartofii de să- şiu şi alţii.
posibilităţi mcteriale şi tehni­ Tot ieri, mai mult de 150 să fie satisfăcuţi de spriji­
ce, care în acest an nu au O situaţie aproape identică nităţilor cu rezultate bune de­ mîntă. Noi mai avem de re­ elevi de la Liceul indus­ nul pe care l-au primit din
realizat njmic pentru autouti- se află la Unitatea zonală de monstrează că autoutilarea- coltat cartofii de pe 5 hecta­ • partea elevilor, adresîndu-le
este posibil de realizat în ori­
re şi porumbul de pe 35 ha.
lare. Aşa sînt Centrala cărbu­ reparaţii Mintia, întreprinde­ 1 trial de construcţii din De- numai cuvinte de mulţumire.
Pînă în prezent am însilozat
nelui Petroşani şi Fabrica chi­ rea „Vîscoza" Lupeni, între­ ce întreprindere indiferent de 50 tone cartofi şi am transpor­
ramură şi profil cu singura
mică Orăştie — unităţi dota­ prinderea „Marmura" Simeria, condiţie de a exista preocupa­ tat şi predat in contul obli­ ¡
te cu maşini-unelte moderne întreprinderea de industriali­ re.
şi cadre tehnice e- jerimenta- zare a cărnii Deva, întreprin­ Se ştie că creşterea produc­ gaţiilor faţă de stat 70 tone
porumb şi 80 tone cartofi.
te — a căror producţie este derea de colectare şi indus­
imposibil să nu necesite, să trializare a laptelui Simeria, ţiei industriale va trebui rea­ Mecanizatorii Vasile Ifrim şi Schimburi de lucru prelungite
nu reclame realizarea unor întreprinderea poligrafică De­ lizată în cea mai mare parte Ioan Pantea au semănat 10
ha cu orz. La executarea ară­
pe seama ridicării productivi­
maşini sau unelte de lucru ce va şi întreprinderile de pani­ tăţii muncii şi prin fructifica­ turilor şi pregătirea terenului In cooperativele agricole (lin Oliviu Luca, Ioail Pescar, Pop
se pot executa prin autouti- ficaţie din Deva şi Petroşani. rea rezervelor interne din fie­ au lucrat mecanizatorii Iosif Deva, Bircea Mare, ţlărău, Gheorghe, Savu Octavian şi
lare. După necesităţile şi posi­ Cu realizări sub. posibilităţile care întreprindere. De aceea, La U.U.M. Petroşani munceşte şi Sink Francisc, unul dintre cei Răbulea. Vladimir Morar. Ioan Şoimuş, Banpotoc şi altele, Popa Pavel, de la C. A. P.
lucrează
mecanizatorii
in
aceeaşi
Banpotoc,
zi
care
in
bilităţile materiale şj tehnice pe care le au se prezintă şi ' autoytilarea . poate şi trebuie mai apreciaţi şeii de brigadă din Întreprindere. împreună cu bri- Zahnrlea şi Vasile Dumitrns, schimburi prelungite Iii exe­ au făcut arături şi lucrări de
pe care le au, ar trebui să se Uzina mecanică de material să fie una din căile importan­ gada pe care o conduce, reuşe şte să depăşească cu regularitate iar la / transportul porumbului cutarea arăturilor şi (le pregăti­ pregătire a terenului pe o su­
exem­
Aşa
terenului.
rea
situeze în fruntea acţiunii de rulant Simeria, întreprinderea te prin care să se realizeze sarcinile de plan, executind, In acelaşi timp, numai lucrări de cu remorcile. Ioan Oprea si plu Gheorghe Mic, Constan­ prafaţă de 37 ha, asigurind
front de lucru pentru insămin-
autoulilare.. In faţa acestei si­ de materiale de construcţii aceste sarcini ale planului de cea mai bună calitate. noastră vl-1 pre zenlăm pe şeful de brigadă Sink alţii. Avînd froni de lucru, în tin Suciu, Ştefan Litean şi X’i- ţări în ziua următoare. La fel
In
imaginea
pînă
tuaţii, se pune întrebarea :• ce Bîrcea, Intreprinclerea minieră stat. Ea trebuie să devină o Francisc, care urmăreşte cu mul tă atenţie executarea unei piese 27 octombrie s-au mai însă- colae Maria, lucrîntl făcut ară­ la procedează şi mecanizatorii
nopţii,
miezul
au
Ifrim,
a lipsit ? Necesitatea unor u- Hunedoara. preocupare sistematică, per­ de schimb la o modernă maşină mînţat 10 ha cu qrîu. Pînă în turi, in ziua de 26 octombrie, Vasile Răbulea, Ioan Pantea, Io-
Vladimir
sif
Morar,
lilaje care să fie executate cu S-ar putea ca upele din manentă, a fiecărei întreprin­ de danturat. prezent avem 75 ha semăna­ pe o suprafaţă de 14 ha. In Ioan Oprea, Vasije Dpmitraş şi
forţe proprii, ori preocupa­ aceste unităţi, în special cele deri, a fiecărui colectiv de Foto : V. ONOILJ te cu orîu, 10 ha cu orz şi schimburi prelungite muncesc Ioan Zahortea, care lucrează
şi mecanizatorii Aurel Oprea,
pe ogoarele C.A.P. Şoimuş.
rea? Ţinînd ,cont că unităţile de industrie alimentară, să a- muncă şi a fiecărui salariat. 15 ha cu secară masă verde.
feste 80000 de inimi care bat ritmic: „azi-pentru viitor!“
HUNEDOARA
— Acum 25 de ani, Hune­ în comun, reţea de apă şi ca­ tornică ambiţie de muncă. Ce mai înseamnă ieri pen­ peste 56 000 de depunători la canalizare, aproape 300 de u- peritate, bunăstare, fericire, polivalentă, avem deja şi o
doara nu cunoştea trandafirii... nalizare, parcuri, flori, zone Muncă în combinat, muncă pe tru Hunedoara? Imposibil de C.E.C. — arăta tovarăşul Avei nităti comerciale, 60 de au­ aşa cum spunea* tovarăşul bază floricolă — iată nlevn
— Cum să nu-i cunoască ? verzi şi cîte şi mai cîte lu­ şantiere, muncă după orele precizat în întregime. Absen­ Simeria. Nu-i această cifră un tobuze pentru transportul în Nicolae Ceauşescu, de curînd, din imaginile de mîine ale
Trandafirii înfloresc de cînd cruri care astăzi sînt o obiş­ de muncă — spune azi Ştefan ta bibliotecilor şi librăriilor, simbol al creşterii Hunedoa­ comun şi 11 autotaximetre, 12 cînd ne-a vizitat judeţul. Hunedoarei — preciza ing.
lumea. nuinţă cotidiană erau atunci Tripşa, Erou al Muncii Socia­ a difuzării cărţii, în general; rei ? grădiniţe, 15 şcoli generale, 3 —- Hunedoara de mîine ? Victor Zaharco.
licee, două şcoli de speciali­
în 1950 notăm doar doi abo­
Hunedoara. Oraşul în care
— Dar trandafirii n-au în­ necunoscute — arăta Avei Si­ liste. naţi telefonici, dintre cei ca­ — Dacă nu trec cel puţin o zare post-liceală, două şcoli Abia o pot cuprinde pe cea înălţimile blocurilor turn se
meria, directorul filialei C.E.C.
florit dinlotdeauna pentru toţi \ Hunedoara, hunedorean de — Am terminat Facultatea re aveau telefon acasă, un dată pe lună prin cartierele profesionale, una de maiştri, de astăzi. Ce-mi văd ochii, întrec cu înălţimile coşurilor
oamenii... de construcţii de la Timişoa­ Hunedoarei noi, nu mai cu­ crede inima; Am convingerea
•baştină, membru de partid din ra în 1954, an în care am cinematograf, .cîtiva kilometri nosc locurile. Fiind pensionar, un institut de subingineri, 22 că Hunedoara de mîine va fi combinatului şi invers. Oraşul
anul proclamării Republicii. fost repartizat ajei, la Hune­ de reţea de apă; în 1950, Hu­ trec de drag peste tot, şi mă de biblioteci cu peste 200 000 ceea ce nu puteam visa cu care a crescut şi afirmat oa-
CE ÎNSEAMNĂ IERI ? de volume, 160 de medici şi . meni ; cele şapte iniţiale,
— Casa în care nr-am năs­ doara. Primul gînd pentru un nedoara ajunsese la 10 000 de las furat de amintiri, copleşit 1 000 de cadre sanitare medii ani ,în urmă : un oraş modern,
Să numim prin acest ieri cut era chiar pe acest Ioc, a- nou ‘venit era să-şi cumpere locuitori. de bucuriile zilelor pe care le şi elementare, peste 2 000 de civilizat — îşi destăinuie gîn- C.S.FI. şi I.C.S.H., fiind aproa­
pe .sinonime pentru Hunedoa­
durile Szallosy Carol.
anii premergători proclamării cum o modernă unitate co­ cetăţeni abonaţi telefonic, mai ra cu oamenii şi viata ei de
Republicii noastre şi pe cei mercială. Sînt hunedorean din bine de 19 000 de elevi — iată — Perfecţionarea, continua azi, pentru ţara întreagă.
următori. In 1945, Hunedoara moşi-strămoşi, aşa că ştiu un succint tablou al Hune­ mecanizare şi automatizare, e- Ridicarea Hunedoarei — ai­
era un lîrguşor cu aer bătrî- Hunedoara de cînd sînt. îmi doarei de azi. Este oraşul cu laborarea unui oţel competi­ doma întregii ţări — a cerut
nesc, cu case ponosite, înşi­ amintesc noroiul uliţelor, case­ una dintre cele mai specta­ tiv, cu înalte calităţi tehnice multă muncă. Aici, la Hune­
ruite de-a lungul unor uliti le mici, gara, în care aveau culoase creşteri în toate pri- şi utilitare, ridicarea nivelu­ doara, sînt acum doi Eroi ai
peste care . stăpînea noroiul, loc 15—20 de oameni, singu­ cizme de cauciuc. Noroiul pă­ CE ÎNSEAMNĂ AZI ? trăim — spunea Szallosy Ca i vinţel.e, pe tară — arăta ing. lui de cultură şi civilizaţie al Muncii Socialiste, Primul a
un loc — ca atîtea altele în ra trăsură ce se zbatea prin rea de neînvins. De la gară rol. Victor Zaharco. oamenilor Hunedoarei, confir­ fost oţelarul Ştefan Tripşa, al
ţară — unde nu se întîmpla noroiul uliţelor, apă de băut pină în aşa-zisul c.enlru, abia Tot convenţional, „azi" la — Astăzi, Hunedoara este marea deplină ca oraş mo­ doilea, furnalistul Nicolae
nimic. Numărul locuitorilor era doar în 3-4 fintîni, cură­ se putea trage omul prin Hunedoara să-l definim în anii cunoscută numai prin otelul Hunedoarei de azi ar trebui dern, cu un înal.t nivel de Mărculescu, Dar alţi zeci de
era sub 7 000. Pentru ei func­ ţenia oraşului se făcea de că­ bălti şi noroi. In oraşul mun­ din urmă, ani de după Con­ ei în peste 40 de ţări, care să-i mai adăugăm... antenele viată materială şi spirituală mii de eroi anonimi muncesc
de radio şi televiziune, cei
ţiona o singură' şcoală pri­ tre fiecare om, în fata casei citoresc de astăzi erau două gresul al X-lea al Partidului folosesc cele 127 de mărci de peste 140 000 de arbuşti şi — aceasta este ziua de mîine cu abnegaţie pentru continua
mară şl un gimnaziu, doi do.c- sale — îşi aminteşte pensio­ sau trei case, la care se ajun­ Comunist Român. otel Martin şi electric, pe care trandafiri, 16* kilometri de a Hunedoarei — vorbea Şte­ ridicare a Hunedoarei,« a în­
tori, două-trei unităţi come'r- narul Szallosy Carol, a cărui gea trecînd printr-o porumbiş- Mai întîi, vocabularul hune- le fabricăm, Hunedoara a fan Tripşa. tregii ţări.
ciale şi peste 40 de... crîşme, vechime în partid este egală te. Oamenii nici nu vroiau sa dorenilor, al tuturor celor ce crescut la incandescenta mun­ gard viu, florile şi verdele — Hunedoara de mîine — -k
aşezate pe la toate -colturile. cu vîrsta Republicii. se mute în ele. Acestea erau vorbesc despre Hunedoara," cii ei oameni de nădejde pen­ din zone şi balcoane. Cei 34 Hunedoara României socialis­
de factori poştali nu-s destui
tru Galaţi, Bucureşti, Viabi­
Uzinele de fier prodhceau — Am venit în Hunedoara departe de oraş. izolate unde­ s-a îmbogăţit cu cuvinte noi. la, Slatina, Oradea, chiar pen­ acum pentru a distribui toa­ te multilateral dezvoltate. A- Dimineaţă de toamnă. Ora­
va. Preferau barăcile de lin­
fontă cenuşie, la nişte furna­ îp 1949. Pe locul unde se ri­ gă fabrică. Pînă în 1960, rit­ Pe rînd s-au învăţat cuvinte tru Reşiţa — spunea cu mîn- tă corespondenta ce soseşte nul viitor vor începe lucrările şul ne primeşte ospitalier.
le ce erau încărcate manual, dică azi noua Hunedoară, ¡ti mul de ridicare a Hunedoa­ ca: otel electric, sîrmă, blu­ drie cunoscutul otelar hune­ în Hunedoara de azi... de construcţie la noul centru, Bruma nopţii a sărutat oraşul
în condiţii de muncă astăzi de . era frică să treci. In anii ur­ rei a fost de 200—250—300 a- muri, lagle, protile mici .şl dorean Ştefan Tripşa, Erou al civic. O casă de cultură, ci­ cu toată asprimea ei. Gospo­
neînchipuit, iar mai apoi şi mători a început munca uriaşă partamente construite pe an. mijlocii, benzi, calculator e- Muncii Socialiste. CE ÎNSEAMNĂ MîiNE ? nematograf, un sediu politico- dinele mută florile din bal­
otel. de ridicare a Hunedoarei. După 1960, s-a ajuns la. 900— lectronic, apoi etaj, bulevard, administrativ cu 8—9 nive­ coane în holurile de la casa
scărilor. In parcuri, trandafirii
— O creştere de la 8 000 de
— Eu am făcui gimnaziul Prin 1950—1951, baza era ba­ 1 000 de apartamente date la casă de cultură, lift, transport locuitori în 1948, la peste — Partidul nostru a ridicat luri, 1 300 de apartamente, îmbobocesc fără a tine seamă
aici, pe locul unde este astăzi raca şl cantina. In barăci se chele anual — povesteşte in­ în comun, taxi, televizor, bi­ 80 000 în 1972, construirea a. Hunedoara, România, la cote 12 000 metri pătraţi de spatii de. scurgerea vremii. Parcă ar
şcoala nr. 1. Nu pot lace o trăia, la cantină se lua masa. ginerul Victor Zaharco, fost bliotecă, aragaz, hotel, grădi­ peste 15 000 de apartamente la care nimeni nu îndrăznea comerciale în unităţi ampla­ şti că In Hunedoara înfloresc
comparaţie între Hunedoara Atît era toiul de după orele mulţi ani constructor, azi vi­ nă zoologică, agrement. confortabile, o reţea de ali­ să viseze — arăta Avei Si­ sate în două niveluri la par­ numai de cîtiva ani pentru
din anii copilăriei mele şi cea de muncă. Era în plus acea cepreşedinte al consiliului — Astăzi, pe raza de acti­ mentare cu apă lungă de 82 meria. Ce vor aduce anii ce terul blocurilor, modernizarea toti oamenii...
de astăzi. Trotuare, transport impresionantă, unică şi sta­ popular municipal. vitate a filialei noastre sînt de kilometri, 90 kilometri de vin pentru Hunedoara ? Pros­ noii poşte, o sală de sporturi GH. I. NEGREA