Page 95 - Drumul_socialismului_1972_10

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 537 © SIMBĂTĂ 28 OCTOMBRIE 1972 3

Comunicai comun
ATELIER

„Creşterea limbii româneşti“ româno-belgian

* * » - i
Am citit cS îij Franţa s-n n-aş putea să spun exact, în La invitaţia regelui Baudou- ciat că schimburile ştiinţifice
înfiinţat o societate pentru schimb ştiu foarte bine ce in şi a reginei Fabiola, şi culturale care se desfăşoa­
apărarea limbii franceze îm­ înseamnă stil. Şi mai ştiu preşedintele Consiliului de ră pe baza acordului cultural
potriva influenţei nedorite că, unii dintre noi, cei culţi Stat al Republicii Socialiste dintre ele au înregistrat, de
şi tot mai insistente a en­ şi cei moderni de azi, ui- România, Nicolae Ceauşescu, asemenea, o dezvoltare conti­
glezei. Se produc, contami­ tînd de Testamentul Văcă- împreună cu tovarăşa Elena nuă.
nări lingvistice. Oamenii, în rescului, am ajuns ca stilul Ceauşescu, au făcut o vizită Convinse de rolul crescînd
special tineretul, vorbeşte nostru să se afle tot mai de stat în Regatul Belgiei, al ştiinţei şi culturii ca fac­
un soi de idiom hibrid fran- des în suferinţă. Rămîn u- între 24 şi 26 octombrie 1972. tor de apropiere, părţile au
co-englez. Franceza subtilă luit cînd un cunoscut şi pe In timpul vizitei, înalţii oas­ convenit să intensifice coope­
şi caldă, încărcată de o ex­ drept cuvînt apreciat poet peţi au fost găzduiţi la Pala­ rarea dintre ele şi să perfec­
presivitate aparte dobîndită scrie că „limitele ei (ale ar­ tul Regal. ţioneze relaţiile lor în dome­
de-a lungul secolelor, se pa­ tei) sînt infinite în perime­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae niile educaţiei, învăţămîntu-
re că e în primejdie, Gestul trul care o determină şl o Ceauşescu şi personalităţile lui, ştiinţei şi culturii. Ele
— de esenţă patriotică — de cuprinde". Limite infinite şi ...Şl CLIPA ACEEA T O A M N A care l-au însoţit au vizitat şi-au exprimat voinţa de a
a o proteja mi se pare de încă într-un perimetru e o centre industriale şi aşeză­ dezvolta relaţiile lor în dome­
o matură frumuseţe, după zicere capabilă să te pună minte culturale din Bruxelles, niile turismului şi sportului,
cum cauza care l-a general pe gînduri. Sau nu mai de­ Lingă furnal e o clipă-ncordată Pămîntul miroase a cer copt în roade, Anvers, Charleroi şi provincia între instituţiile sociale, cul­
e îngrijorăloare. parte decît la emisiunea ra­ în care stihiile fontei erup şi sparg mireasmă de pline pluteşte pe'vînt, Luxemburg, ’ rezervîndu-li-se turale, universitare şi organi-
Din fer-icire, la noi o ase­ diofonică Odă limbii române, cu ţipate roşii văzduhul larg, binecuvintat fie om şl pămînt, pretutindeni o primire căldu­ • zaţiile de tineret.
menea primejdie nu există. aud un crainic vorbind cu văzduh devenit prea strimt dlntr-o dată. soarele frate şi ploaia ce cade ! roasă, expresie a relaţiilor de In acelaşi timp, cele două
Şi totuşi, gîndindu-ne bine, aplomb despre „măiestria prietenie şi a sentimentelor de părţi şi-au manifestat Intere­
o societate pentru apărarea prozodică a Iui Ion Crean­ stimă reciprocă existente in­ sul de a dezvolta cooperarea
limbii române poate n-ar fi gă“. Atunci de ce să ne mai Bărbaţii se mută în flăcări şl trag Pămîntul îşi face din frunze veşmînt, tre poporul român şi poporul pe planul cercetării şi apli­
chiar inutilă, Dar apărare înfiorăm cînd auzim zicîn- peste umerii lor bolta-nstelată ; ziua în frig se îmbracă şi scade ; belgian. . cării energiei nucleare în
împotriva cui? — aş putea fi du-se „cantităţi vagonabile" .clipa se umple pînă-n miez de durată, binecuvîntate fiţi, păsări nomade, Preşedintele Consiliului de scopuri paşnice; în acest
întrebat. Şi iată-mă siljt să sau „date evenimenţiaie" ? ■ ierburi, pălite, greieri fără de cînt I Stat, Nicolae Ceauşescu, a a- scop, ele au confirmat inten­
răspund: împotriva superfi­ Nu, pericolul se află în ca steagul de cer in vîrf de catarg. vut cofivorbiri cu primul mi­ ţia de a încheia, în curînd, un
cialităţii unora dintre noi, şi unii dintre noi, cei care ne nistru, Gaston EVskens, la ca­ acord guvernamental de coo­
în primul rînd împotriva su­ lăsăm furaţi de magia per­ Totul miroase a flacără crudă, Mîinile-s pline de fructele grele, re au participat: perare. Acest acord va pre­
perficialităţii unor prozatori, fidă a cuvintelor. De ' noi ochii se-ncarcă de vis şi de stele, Din partea română — Ilie vedea schimburi de aparatură,
poeţi, crainici, redactori, înşine trebuie să apărăm a ochi dilataţi şi-a trup ce asudă, sunetul suie 'napoi spre izvor, Verdeţ, prim-vicepreşedinte al materiale şi informaţii, pre­
profesori, Ne-am obişnuit să limba românească şi noi sîn- a vuet de vînt izbit de fereastră. Consiliului de Miniştri, Geor- cum şi primirea reciprocă de
vorbim despre scriitură şi tem cei cărora trebuie să le ge Macovescu, ministrul afa­ cercetători, specialişti şi teh­
parcă ne jenăm să mai a- scapere fără stingere în su­ Şi clipa aceea nu mai poate să zboare ; păsările se fac umbre şi zboară ; cerilor externe, Ioan Avram, nicieni. Ele au exprimat, de
mintim despre limba şi stilul flet nobilele şi lapidarele ...doar bătrînii încep să înveţe să moară ministrul industriei construc­ asemenea, voinţa de a extin­
versuri ale bătrînului ctitor. oprită de miini rodnicite-n dogoare ţiilor de maşini, Alexandru de această cooperare şi la
unei opere. Sincgr să fiu, ce lîngă inima nepoţilor lor. Lăzăreanu, ambasador extra­ alte domenii.
vrea să însemne scriitură RADU CIOBANU \ se rupe de timp şi rămîne a noastră. NECULAI CHIRICA ordinar şi plenipotenţiar în In vederea completării ca­
--------- 1 V Belgia. drului juridic al relaţiilor din­
Din partea belgiană — An- tre ele, părţile au convenit să
dre Cools, viceprim-ministru, înceapă în curînd negocieri
Pierre Harmel, ministrul afa­ pentru a reglementa, prin
Folclor hunedorean După terminarea proiecţiei j cerilor externe, Henry Fayât, convenţii, asistenţa reciprocă
Pelicule în premieră am stal de vorbă în sala că- I secretar de stat pentru co­ juridică în materie civilă, co­
Dăniluţă, buze dragi A secam minului cultural cu unii din- i merţul exterior, Jan Adriaens- mercială şi penală. Dealtfel,
Joi, 27 octombrie, a avut naru la Ţebea. au vorbit de­ tre participanţii la filmări, j sen, ambasador extraordinar într-un viitor apropiat se va
Dăniluţă, buze dragi, i loc la Ţebea şi Baia de Criş, spre însemnătatea vizitei de Toader Dragoşa, ghid tuns- j şi plenipotenţiar al Belgiei în proceda la schimbul instru­
Pune clopote pe vaci . Draga mea, holdă de grîu, j premiera pe judeţ a filmului lucru a conducătorului parti­ tic la Complexul muzeistic | România. mentelor de' ratificare a con­
Cînd mă scol la tine viu,
Să te-aud pe unde tragi. j pe 16 mm, înfăţişînd „Vizita dului şi statului nostru în din Ţebea, profesoarele Ma- i Cele două părţi au analizat venţiei consulare.
Dăniluţă, buze moi, Dar la hoţul de ovăs i de lucru a tovarăşului judeţul Hunedoara. ria Lăzăruţ şi Maria Trila, I evoluţia relaţiilor româno- Cele două părţi au procedat
Pune clopote pe boi Mă scol, mă duc mînios, ; Nicolae Ceauşescu în jude- Spectatorii au vizionat cu pensionarul Gheorghe Claici j belglene şi au constatat cu la un schimb aprofundat de
Să te-aud cînd vii la noi. Că nu-i de mare folos ; ţele Alba, Hunedoara şi Si- mult interes în continuare ca şi grupul de pionieri ai ; satisfacţie progresele înregis­ vederi în legătură cu princi­
Dăniluţă, buze dulci, Daţi, daţi, daţi că holda-i ; biu", şi a filmului în pre- filmul lui Ovidiu Gîlmeanu, clasei a IV-a din localitate I trate în numeroase domenii.
Pune clopote pe junei deasă, i mieră pe ţară „Avram Iancu închinat aniversării a 100 de au vorbit cu multă căldură In dorinţa de a răspunde' palele probleme internaţionale
1
actuale. Ele au constatat cu
Să te-aud pe un' te duci ; Şi-o gătăm şi meam acasă, i — craiul munţilor". despre . film, despre figura aspiraţiilor de pace, apropiere
Şi pe Mişca şi pe Daru Daţi. daţi, daţi că holda-i In prezenţa a peste 700 de ani de la moartea lui Avram legendară, a craiului munţi­ şi înţelegere ale popoarelor satisfacţie larga comunitate a
Să te-aud cînd (reci cu caru' bună, ; cetăţeni tineri şi vîrstnici Iancu, regăsind multe scene lor — Avram Iancu. român şi belgian şi de a dez­ punctelor lor de vedere asu­
pra ansamblului problemelor
Inf. EMILIA ASLAU Şi-o tăiem sara pe lună. ; profesorii Doina Uliţa la realizate la Ţebea şi împre­ volta, în continuare, raportu­ europene evăcate.
Bulzeştii de Jos ITaida. haida holdă dragă, Baia de Criş şi Vasile Găi- jurimi. AL. MARDARE rile dintre cele două sta­
Eu te bat, badea te leagă, te, preşedintele Nicolae Hotărîte să contribuie la
De-aicea-i danţul Haida, haida holdă bună, Ceauşescu şi primul ministru îmbunătăţirea situaţiei în Eu­
Eu te tai, badea te-adună. Gaston Eyskens au semnat o ropa, prin întărirea securităţii,
badii Cu secera te-oi tăia Declaraţie solemnă comună a bazate pe respectarea princi­
De-aicea-i danţul badii, Şi prin snopi te-oi aduna, Republicii Socialiste România piilor fundamentale ale drep­
internaţional,
ele
tului
au
L-oi juca pîn-oi muri — Şi bădiţa te-o căra, şi Regatului Belgiei. procedat la semnarea unei
Da’ cu cine. l-oi juca ? Cu caru cu patru boi, Cele două părţi au consta­ declaraţii solemne comune.
Cu badea, ţucu-i gura, Pînă-n sat, în drum Ia noi. tat că schimburile economice Părţile şi-au exprimat spe­
Da cu cine l-oi sări ? Mină, bade boii bine româno-belgiene, care se des­
Cu badea, ţucu-i ochii. făşoară pe baza acordului co­ ranţa că lucrările pregătitoa­
re multilaterale care vor în­
Joacă-mă, bădiţă bine Nu ţinea ochii la mine. mercial pe termen lung, pen­ cepe în curînd la Helsinki,
Să nu mă faci de ruşine, tru perioada 1970—1974, şi a vor avea rezultate pozitive, a-
Invîrtit -şi scuturat Inf. MARIA DANCIU acordului de cooperare eco­ sigurînd, astfel, condiţiile con­
Cum îi pe la noi prin sat. Balşa nomică, industrială şi tehnică,
cunosc- o evoluţie favorabilă. vocării apropiate a conferin­
Inf. FLOREA VIORICA Culegător; Ele consideră că există mul­ ţei cu privire la securitatea şi
Fornădia prof. C. CONSTANDIN cooperarea în Europa.
tiple posibilităţi de a dezvol­
ta cooperarea economică reci­ Cele două părţi au exprimat
proc avantajoasă şi echilibra­ speranţă că. negocierile care
Judeţul Hunedoara — o bogată carte de istorie tă şî de a intensifica "s'chim- ’se desfăşoară în prezent vor
burile. comerciale. Ele a'u„con­ duce foarte curînd la înceta
Muzeul mineritului din- Petroşani tenit -să extirrdă şi“ Să dfver- ' Ele au examinat, de aseme
•mea războiului din Vietnam
sifice cooperarea lor în do­
meniul industrial, în special
în ce priveşte construcţiile de nea, problemele privind O
nentul Apropiat şi au subli
Bogăţie principală a Văii lămpile de minerit — de di­ maşini, electronica, industria niat că o pace trainică în a
Jiului, cărbunii s-au format ferite tipuri, pentru iluminat chimică şi să promoveze crea­ ceastă regiune poate fi rea
de-a lungul erelor geologice. în mină. rea de societăţi mixte de pro­ lizată pe baza respectării tu
Prin descoperirea şi punerea Condiţiile grele de muncă ducţie şi comercializare. turor elementelor rezoluţiei
mmmmâmaSÊtÊam în exploatare a marilor re­ şi de viaţă între anii 1918— Cu ocazia vizitei, a fost 242 a Consiliului de Securita
surse carbonifere, Valea Jiu­ 1944, creşterea uriaşă a pre­ semnat procesul verbal al ce­ te al Naţiunilor Unite din
La marginea pădurii., lui şi municipiul Petroşani cu­ turilor la principalele ar­ lei de-a IV-a sesiuni a Comi­ 22 noiembrie 1967.
nosc, începînd din a doua ju­ ticole alimentare faţă de sa­ siei mixte de cooperare, care Părţile au reafirmat impor­
mătate a secolului trecut, o lariile de mizerie primite de s-a desfăşurat în luna octom­ tanţa deosebită pe care o a-
nouă etapă în dezvoltarea lor. muncitori sînt expuse în pa­ brie, la Bucureşti. Acesta e- cordă realizării unor măsuri
Deschiderea muzeului mine­
| „Transilvania“ ritului în anul 1967 la Petro­ ginile ziarelor vremii „Ade­ videnţiază hotărîrea reciprocă concertate şi efective în do­
vărul" (1913) şi „Minierul"
de a intensifica cooperarea e-
şani a avut drept scop pre­ (1918). Alături de acestea a- conomîcă, industrială şi tehni­ meniul dezarmării generale şi
regionale.
i Recent apărut, numărul zentarea bazinului carbonifer mintim „Actul constitutiv"-, al că între România şi Uniunea
i V al revistei sibiene „Tran- al Văii Jiului cu frumuseţile „Societăţii anonime pentru economică belgo-luxemburghe- Părţile au exprimat voinţa
• silvania" este .dedicat în şi bogăţiile sale, cu istoricul, exploatarea minelor de căr­ ză. Părţile au subliniat impor­ lor comună de a intensifica
; întregime centenarului mor- cu oamenii şi munca lor. Ma­ buni", un „Contract colectiv tanţa rolului acestei comisii cooperarea statornicită între
i ţii lui Avram Iancu. Se re- terialele sînt expuse în cele de muncă" şi diferite statute mixte pe planul cooperării e- reprezentanţii lor la Naţiuni­
j marcă articolele semnate de şapte săli ale muzeului în ale minerilor. Luptelor mine­ conomice, ţinînd seama de ho­ le Unite, în mod deosebit în
; prof. univ. Ştefan Pascu — ordine cronologică. Astrel, în rilor de la Lupcni din anul tărîrea lor de a lărgi coope­ vederea creşterii eficacităţii
j „Luptător pentru cauza ce- primele săli, cîteva fotografii 1929. Lor le sînt rezervate o rarea bilaterală în sectoarele O.N.U. şi a instituţiilor salo
j lor mulţi", prof. univ. Keith din Munţii Retezai şi cîteva 1 serie de fotografii şi planşe. de interes comun. specializate, în înfăptuirea
; Hitchius de la Universita- mostre de roci carbonizate ne Muzeul mineritului, dedicat scopurilor Cartei.
; tea Illinois (S.U.A.) — „A- introduc în atmosfera bazinu­ oamenilor şi istoriei lor, ştiin­ In cursul vizitei, au fost, Părţile şi-au exprimat sa­
; vram Iancu şi revoluţia eu- lui carbonifer. Alături de a- ţific şi modern organizat, a- de asemenea, semnate proto­ tisfacţia pentru convorbirile
I ropeană din 1848", Nicolae cestea, se remarcă diferite ti­ duce, alături de celelalte aşe­ colul România—Benelux, cu rodnice pe care le-au avut şi
i Balotă — „Pătimirea şi mă- puri de unelte folosite în mi­ zări de cultură, o importantă privire la schimburile comer­ apreciază că vizita în Bel­
j reţia lui Avram Iancu", Li- nerit. contribuţie la ridicarea nive­ ciale pe anul 1973 şi protoco­ gia a preşedintelui Nicolae
j viu Maior — „Organizator lului cultural al maselor şi se lul privind înfiinţarea de cen­ Ceauşescu constituie o contri­
| şi conducător al luptei po- începînd din deceniul al circumscrie în bogata carte tre de documentare tehnică şi buţie importantă la întărirea
j porului", Vasile Netea — 8-lea al secolului a! XlX-lea de istorie a judeţului Hune­ economică pe lîngă Camera legăturilor existente între ce­
j „Avram Iancu în amintirea în Valea Jiului \ se folosesc doara. Toamna. Foto: V. ONOIU de Comerţ a Republicii So­ le două ţări, ceea ce cores­
; şi aprecierea contemporani- maşinile cu aburi. Prof. MIRCEA DAN LAZAR cialiste România şi Oficiul punde interesului popoarelor
j lor săi" ş.a. Studii, docu- In tehnica minieră din a belgian de comerţ exterior. român şi belgian şi cauzei
j mente inedite, ilustraţii, fac- doua jumătate a secolului al Cele două părţi au apre­ păcii şi înţelegerii în Europa.
i simile, proză, poezie, un XlX-lea şi începutul secolu­
j bogat material documentar lui al XX-lea, se introduc noi
• — evocă personalitatea ce- unelte de- producţie adecvate Radu Ciohanu: es Posta
exploatărilor din subteran ;
i lui ce a fost marele fiu al Cinema 20,50 La hanul melodiilor, cu
| revoluţiei paşoptiste. ventilatorul manual pentru Z I L E L E Ioana Radu, Doina Badea, An-
aeraj parţial, ştearţurile — 55 DEVA: Mesagerul („Patria“); gela Buciu, George Hazgan,
Moment
21,25
Marius
Oimazu;
necunoscut
(„Arta“);
22,00 Radiojurnal ; 22,30 Expres
Pentru scriitorul Radu Cio- tric, dovedind o remarcabilă sia dispariţiei lente a perso­ literară Nevăzut, Ancheta (le la liotei poetic. 21,30 Revista şlagărelor;
SIMERIA:
— AVRAM IANCU banu „Zilele" reprezintă o vocaţie a analizei. Scriitorul najelor. Intr-o atmosferă ce . Excelsior („Mureşul“) ; HUNE­ 0,03—6,00 Estrada nocturnă. de ştiri;
melodii;
Buletin
24,00
continuare — Începută sub intuieşte nuanţele specifice, sugerează dr.ama reţinută, DOARA: Evadare din Planeta
Oriunde, pe rîu subteran şl pe creastă, oriunde maimuţelor („Constructorul“) ;
bunele auspicii ale preceden­ desciirează bine mecanismul mocnită, eroii se înstrăinea- Naufragiaţi in spaţiu — seriile
arde-n vîrf de secetă un tron, un om, tului „Crepuscul" —, reuşind, şi stilul unor relaţii sociale . ză loarte repede unul de altul, Nicu Murgăşanu — Hune­ I-n („Slderurgistul“); TELIUC : Te eviziune
oriunde, pe Mureş pe Crlşurl, oriunde lără îndoială, un salt valoric (spitalul, cancelaria liceului, • devin oarecum impenetrabili. doara. Aceeaşi sensibilitate, Ultimul războinic („Minerul“) ; 9,00 Deschiderea emisiunii.
Virginia
Trei
PETROŞANI:
din
dar şi multe inegalităţi în li
Telex;
arde-n vîrf de suflet pacea ‘unul om remarcabil. lumea intelectuală a unui Sînt de cele mai multe ori mitele aceleiaşi poezii. Fiţi („7 Noiembrie“); Osceola („Re­ 9,05 Cunoaşteţi legile?;
mic oraş), dar lasă im­
publica“) ; LUPENI: Ferma din
oriunde, în case, în floare, în piatră, oriunde Radu Ciobanu a ajuns la singuri, împinşi încolo şi mai exigent cu dumneavoas -Arlzona — seriile I-II („Cultu­ 9,20 A fost * odată ca nicioda
acel grad de maturitate a presia că nu are în­ încoace nu de iniţiative per­ ral“) ; LONEA: Astă seară dan­ tă... „Punguţa cu doi
în litera scrisă de ape-ntru-aproape că încredere în decla­ trăi Evitaţi termenii nelite săm în familie („Minerul“);
mijloacelor sale care poale sonale, ci de împrejurări ex­ bani“;
grăiesc milioane şi graiul de ceruri rotunde releva situaţiile cele mai raţiile inocente pe care Ie terioare. • Sînt de tapt oa­ rari. Drumul pînă la „cuvin VULCAN: Săptămina nebunilor 10.05 Ochiul in obiectivul ştiin­
9,50 Dc vorbă cu gospodinele;
tele potrivite" trece prin mun
URICANI:
Ta­
(„Muncitoresc“);
e sfredel în sus şl bolţi născocite de sape crude, complicate sau subtile, tac, uneori, eroii săi, parcă meni comuni, mediocri, care Că şi multă citire. tă de duminică („7 Noiembrie“); ţei. Conferinţă de presă
mor
pi­
oriunde dorul e poartă şi cheie oriunde cu un ochi detaşat, impasibil au parte mai .mult de eşecuri; Doinei Marcu — Hunedoara. ORAŞTIE: Copacii B.D. la in mun­ cu participanţii la Confe­
cioare
(„Patria“);
naţională
dc
oftal­
rinţa
plînge-n seminţe securea şi ţărmuri alungă şi loarte exact. Tehnica scrii­ ■ viata ii risipeşte, îi des­ Deocamdată influenta lectu­ te şi Ia mare („Flacăra") ; mologie;
torului este acum evident su­ tramă, ii anihilează de­ GEOAGIU-BAI: Serbările galan­ 10,45 Pe deal pe la Cornâţel —
oriunde-al fi, ţara-i oriunde perioară ; construcţia roma­ R E C E N Z I E oarece îi domină cu auto­ rilor literare e totală. Recitiţi te; HAŢEG: Fericit cel care ca concert dc muzică popu
BRAD:
Casa
iară;
colinele ard împlinire chipului tău să ajungă nului este studiată şi echili­ ritate. poezia dv. „De ce nu vii" cu Ulise sub („Popular“); („Steaua roşie“); 11,00 Comentariu la 40 de ste
arbori
de
oriunde un clopot se sparge în ziuă, oriunde brată, cu secvenţe şi episoa­ Evident, în afara acestor atenţie şi veţi regăsi versuri IL1A: Inima e un vinător sin­ me: judeţul Caraş-Severin
întregi din poeţi cunoscuţi.
guratic („Lumina“).
mama-şi gîndeşte stejarii şi-mpovărată de bine decupate. suspecţi şi suspectaţi totoda­ notaţii fugare „Zilele" este Nota uşor pesimistă a celei­ 11,20 Capodopere ale muzicii ti-
niversalc;
un roman lucid, critic, inci­
de-albastru apune Romanul „Zilele" este ca tă. Cu alte cuvinte, lipseşte siv. Radu Ciobanu anche­ lalte nu e motivată. O sal­ 12.05 Aspecte de la Festivalul
un cîntec despre singurăta­ certitudinea^că scriitorul cre­ vează tonul puţin ironic, dar Radio Bucureşti internaţional de balet —
tu eşti lancuÎe, tu, şi albă trecerea ne pătrunde tează în medii cunoscute din Vama 1972;
te, cîntat lejer de o voce de pe cuvînt că doctorul aici lipseşte transfigurarea • li­ 12,30 Program dc circ;
de ţară şi ţara-1 aici, unde nl-s oasele şl duhul sincer tristă' şi discret pate­ Matei Bogdan ar vrea să iacă sfera intelectuală. Confruntă­ rică. Zăboviţi mai mult asu­ PROGRAMUL I: 6,00 Muzică 12,50 Telejurnal;
7,00
ce spune tică. Putinele scene lirice r.ă- numai bine pacienţilor şi se­ rile de la spital, stilul şi pra cuvîntului scris, citiţi ma­ şi actualităţi; presei; Radiojurnal; 16,30 Deschiderea emisiunii de
Mio­
8,00
Sumarul
9,30
după-amiază.
De-
oriunde, pe rîu subteran şi pe creastă, oriunde mln învăluite într-un iei de menilor săi, de vreme ce este tehnica unor şedinţe, o serie rea poezie românească şi a- riţa; Constantincscu; 10,00 cu Bule­ Emisiune in limba ger-
9,50
melodii
Trei
de manevre de culise; cli­
nise
mană;
arde-n vîrf de secetă un tron, un om, delicată convenţie. Radu Cio­ arătat din cînd în cînd şi din matul moral care poate ge­ poi mai încercaţi 1 tin de ştiri; 10,05 Selecţiuni din 18,15 Ritm, tinereţe, dans;
banu nu descrie şi nu explică, unghiuri (aparent ?) nelavo- Ioan Lebedy — Hunedoara, opereta „Gheişa“ de Sidney Jo-
oriunde-n Ardeal, prin codrii, oriunde nera succese profesionale 19,00 Frumuseţea nr. 1 — re
personajele îşi trădează psi­ rabile. încercaţi mai multă concen­ nes; 10,20 Piese instrumentale; portaj;
arde-n vîrf de suflet pacea unui om. hologia prin gesturi, prin Conştiinţa eroilor lui Radu sau erori; cinstea, ipocrizia trare şi apropiere în tematică 10,30 Din ţările socialiste; 11,00 19,20 1001 de seri;
Formaţia
ştiri;
Buletin
11,05
de
Nu-s prins între seînduri nici pe cruce nu-s evenimente comune, priji Ciobanu este în general şi celelalte sînt tratate dur de realităţile vieţii muncito­ voeal-instrumentală Stvcn Ing- 19,30 Telejurnal.
In cinstea aniversării Re
sau atent, pe măsura lor.
11,15
şoferi,
vars;
lutu-i ceas- de veghe, nu-i un dor pribeag — reacţii imediate. Timizi prin destul de rudimentară, ceea ■Radu Ciobanu în „Zilele" reşti hunedorene. tenţiune pietoni !; Atenţiune 11,35 „Fru­ a- publlcii — cronica marii
întreceri;
codru-n care Iancu umbra şi-a supus natura lor, eroii devin în ex­ ce, fireşte, nu le scade din ştie să se desfăşoare simul­ Dumitru Nechifor — Petrila. moasă Românie !“ — cinlcce dc 20,10 Arc peste timp: „Cuţari-
primare brutali şi crispaţi. originalitate. In afară de „Evocarea" dumneavoastră bi­ Alexandru Paşcanu; 12,00 Dis­ da“ — reportaj;
e cioplit din aur înspre cerul drag tan pe mai multe planuri, să cul zilei: Roy Black; 12,15 Re­
Capacitatea de a surprinde Daria, personajele suferă de ne versificată, amintind in ex- 20.25 Telccnciclopcdia;
Horiana
operă
prins peste oraşe, peste timpuri spus, acele elemente demascatoare un fel de amnezie a„ emoţi­ sintetizeze în cîteva pagini tenso de cunoscute epistole cital de 12,30 Inlilnirc cu Brăniş- 21,05 Film serial: Mannix. Pe
teanu;
melo­
muchie de cuţit;
trunchi în trunchiul ţării, mie însumi prag - ale unei psihologii contorsio­ ilor, au uitat că posedă a- o biografie ori o carieră, literare, rămîne sub semnul dia populară şi interpretul pre­ 21.55 „Supervcdeta“, cu Radu
are talentul delinitiilor la­
13,00
Radiojurnal;
ferat;
13,15
este-ncoronarea unei vremi de sus nate şi confuze (Maia, Ba nu fcctivilale şi de aceea miş­ pidare, al caracterizărilor e- cronicilor prăfuite de scurge­ Avanpremieră cotidiană; 13,30 Beligan şi Matei Alexan.
dru;
Mihai, inspectorul Verzea) şi cările lor devin mecanice, rea timpului. Aţi realizat un Radiorecording; 15,00 Buletin de
un edict al vieţii mîntuitul mag - neconcludenle. Apare acea sentiale. A şti unde să în­ tur de forţă străbătînd epic ştiri; 16,00 Radiojurnal; 17,00 22.25 re Ecou de romanţă. Intilnl-
de
Mlhacla
cu
toamnă
Eu prin EL sînt rază, patimă ce scrie de a le expune clar şi cepi şi unde să tai o scenă Ştiinţă, tehnică, fantezie; 17,25 Mihai;
concis —■ reprezintă o cali­ impresie de static, în ciuda o istorie întreagă, dar aţi a- Ciută Maria Butaciu şi Ion Lă- 22,45 Telejurnal;
cu suveici şi coase cu grădini de jar - tate a acestui roman. derulării rapide a evenimen­ tine în egală măsură de vo­ vea de cîştigat dintr-o con­ ccanu; 17,45 Muzică uşoară de 22.55 Săptămina sportivă.
caţie, experienţă şi rutină,
18,00
Kirculescu;
Orele
nu ascult de lacrimi cînd cobor în glie Dincolo de unele pagini telor. (Aspect — după unii calităţi pe care Raru Cioba­ centrare tematică şi de ex­ Nicolae 20,00 Înfăptuim hotăririle Hochei pe gheaţă: Romă
serii;
nia — R.P. Chineză (repri­
înspre templul tată şi fîntîna har - prea încărcate uneori de o istorici literari — tipic pen­ nu le relevă în „Zilele" cu o presie. „Elegia" suferă de pre­ Conferinţei Naţionale a P.C.R. za a Ul-a): înregistrare di
biografie nenecesarâ, romanul tru scriitorii ardeleni...). Nici zenţa unor locuri călcate şi de Tinerii din schimbul III; 20,10 Ia patinoarul 23 August.
ţara-i mai adîncă şi prin ea se ştie deplină sobrietate. alţii: „Mai tremură-n vînturi Zece melodii preferate; 20,45
lui Radu Ciobanu dă impre­ o întîmplare nu este dusă pî- Comentează Călin Anto-
că duc stele-n palmă cînd alunec iar. sia de viată, de clocot lăun­ -^Jtă ia capăt, de aici impre­ C. DROZD doar plopii...". Consemnări dc Franz Slorch ; nescu.
ION SĂLISTEANU RED.