Page 96 - Drumul_socialismului_1972_10

4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 537 • SIMBÄTÄ 28 OCTOMBRIE 1972

Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Belgia şi Luxemburg

Toastul Marelui Duce Toastul preşedintelui Convorbiri oficiale Sosirea la Luxemburg

JEAN DE LUXEMBURG NICOLAE CEAUŞESCU româno-luxemburgheze tisfacţie de opinia publică şi Ceauşescu, tovarăşa Elena
Aşteptată cu interes şi .sa­
Ceauşescu sint întîmpinati de
La palatul Ministerului de guvernului, Gaston Thorn, mi­ oamenii politici luxembur­ Marele Duce Jean al Luxem­
(Urmare din pag. 1) comunităţile europene rapor­ (Urmare din pag. 1) drepturi între popoare, pe Stat au avut loc, vineri, 27 oc­ nistrul afacerilor externe, ghezi, vizita preşedintelui burgului şi de Marea Ducesă
turi fructuoase. Cunoaşteţi respectarea independenţei şi tombrie, convorbiri oficiale Pierre Wirth, secretar general Nicolae Ceauşescu în acâastă Charlolte.
sprijinul pe care guvernul suveranităţii naţionale. pe româno-luxemburgheze. al Ministerului Afacerilor Ex­ tară se înscrie ca un eveni­ Cei doi şefi de stat se salu­
Farmecul şi frumuseţile Convorbirile .pe care le-ar* Au participat, din partea terne, Paul Mertz, secretar
României, mărturiile bogatei meu vi l-a acordat şi va con­ avut în cursul acestei vizite, neamestec în treburile inter­ -română, Nicolae Ceauşescu, general adjunct în M.A.E., Al- ment de seamă în contextul tă cu cordialitate, îşi strîng
sale moşteniri istorice şi ar­ tinua să vi-1 acorde în căuta­ pe care le vom avea în continu­ ne ale altor ţări, pe avantaj preşedintele Consiliului de bert Duhr, ministru plenipo­ bunelor relaţii statornicite în­ călduros mîinile.
tistice, vitalitatea sa cultura­ rea unei reglementări satis­ are, înţelegerile la care vom'a- reciproc. Aceasta va trebui să Stat, Ilie Verdet, prim-vice- tenţiar, director în M.A.E., G. tre .România şi Luxemburg, Marele Duce Jean al .Lu­
făcătoare.
lă şi amabilitatea poporului Momentul se apropie, în junge vor deschide, fără îndoia­ ducă la lichidarea oricăror preşedinle al Consiliului de Helminger, consilier, P. Jo- relaţii care cunosc un curs xemburgului şi Marea Ducesă
său sint binecunoscute turiş­ sfîrşit, cînd, împreună cu ce­ lă, căi noi pentru adîncirea manifestări ale politicii de Miniştri, George Macovescu, seph, secretar general in gu­ ascendent, mereu mai rodnic, Charlotte îi invită pe pre­
tilor noştri. Dar, România, ca­ cooperării multilaterale româ­ forţă, a tuturor formelor de ministrul afacerilor externe, vern. pe multiple planuri. şedintele Nicolae Ceauşescu
re poartă, ca şi tara mea, pe­ lelalte ţări europene şi cu a- no-luxemburgheze, în intere­ presiune şi ameninţare cu fo­ Ioan Avram, ministrul indus­ In cadrul convorbirilor au Poporul luxemburghez îşi şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu
cetea trecutului său roman, celea din America de Nord, sul propăşirii ţărilor noastre, losirea forţei, astfel ca fieca­ triei construcţiilor de maşini, fost abordate probleme ale re­ reafirmă, astăzi, în această în pavilionul durai al gării,
este, pe lîngă aceasta, un stat atît de profund interesate în al cauzei . prieteniei şi conlu­ re popor să capete certitudi­ Alexandru Lăzăreanu ambasa­ laţiilor bilaterale, apreciindu-se sărbătorească zi a sosirii pre­ unde le sînl prezentate per­
.în care un anumit număr de echilibrul şi securitatea regiu­ crării paşnice între naţiuni, al nea că se va putea dezvolta dorul României în Luxemburg, evoluţia lor pozitivă. Totodată, şedintelui Nicolae Ceauşescu, soanele oficiale luxemburghe­
la adăpost de orice act de a-
nilor noastre, guvernele noas­
cetăţeni vorbesc o limbă de­ tre vor începe pregătirea mul­ destinderii în viaţa internaţio­ gresiune sau aîentat la su­ Gheorghe Oprea, consilier al cele două părţi şi-au exprimat sentimentele de stimă şi sim­ ze venite în întâmpinare.
rivată dintr-a noastră. Ea s-a tilaterală a Conferinţei pen­ nală. veranitatea naţională. In a- preşedintelui Consiliului de convingerea că vizita preşedin­ patie fată de şeful statului ro­ Urmează ceremonia nrlitară
transmis cu fidelitate pînă în tru securitate şi cooperare în In lumea de astăzi se con­ ceastă ordine de idei, consi- Stat, precum şi Vasile Volo- telui Consiliului de Stat al mân, fată de România şi po­ rezervată înalţilor oaspeţi, O
ziua de astăzi, de către des­ Europa. Noi cunoaştem — şi turează evident un curs nou, deram, de asemenea, că po­ seniuc, preşedintele Băncii de Republicii Socialisto România porul nostru. gardă militară, cu drapel,
cendenţii unor emigranţi ve­ împărtăşim — întregul interes îndreptat spre destindere şi poarele, guvernele statelor eu­ comerţ j exterior, Constantin va deschide noi căi pentru In această ambiantă priete­ prezintă onorul. Marele Duca
niţi în secolul al XlI-lea din colaborare. Popoarele îşi' afir­ ropene trebuie să-şi intensifi­ Stanei^ adjunct al ministrului dezvoltarea colaborării şi co­ nească, ce caracterizează re­ Jean al Luxemburgului şi Dre-
regiunile noastre. Prin politi­ pe care Dumneavoastră îl a- mă cu tot mai multă hotărî- ce eforturile pentru a se a- comerţului exterior, Nicolae operării în toate domeniile de laţiile româno-luxemburgheze, şedinlele Nicolae Ceauşescu
ca sa de autonomie culturală, cordati acestei importante re­ re voinţa de a se dezvolta li­ Ionescu, adjunct al ministrului activitate. îşi începe, vineri, 27 octom­ trec în revistă garda de onoa­
guvernul Dumneavoastră per­ uniuni. Nutrim via speranţă bere, stăpîne pe soarta lor, junge ia înţelegeri privind re­ Au fost abordate, de aseme­ brie, preşedintele Consiliului re. Se trag 21 de salve de tun.
mite să se păstreze această că ea va putea răspunde as­ într-o atmosferă de pace şi ducerea * efectivelor armate, industriei chimice, Dumitru nea, probleme actuale ale si­ de Stal al României, vizita fntr-o * maşină escortată
reminiscenţă a unor vechi le­ piraţiilor legitime ale popoa­ securitate. Avem convingerea pentru punerea în prap- Mihail, director în Ministerul tuaţiei internaţionale. oficială în Luxemburg. de' motociclişti, conducătorii
gături între populaţiile noas­ relor noastre. Acestea se aş­ că, numai într-un asemenea lică a unor măsuri con­ Afacerilor Externe. Condorbirile s-au caracteri­ ...Trenul oficial soseşte în României şi Luxemburgului se
crete de dezangajare militară,
teaptă nu numai la o intensi­
tre. ficare a rapbrturilor în toate climat, fiecare popor — mare inclusiv pentru lichidarea Din partea luxeraburgheză : zat printr-o deosebită cordia­ capitala Luxemburgului ia ora îndreaptă spre reşedinţa re­
zervată înalţilor oaspeţi ro­
Mi se pare deosebit de o- domeniile, ci şi la o apropie­ sau mic — îşi poate mani­ blocurilor militare. Pierre Werner, preşedintele litate şi înţelegere reciprocă. 11,00, ora locală. Gara este mâni — Marele Palat Ducat.
portun să ne amintim despre re între oameni,, sub egida li­ festa nestingherit fiinţa na­ Desigur, în lume există în­ împodobită festiv. Sînl arbo­
aceasta într-un moment în ca­ bertăţii. ţională, îşi poate afirma ge­ că multe alte probleme care rate drapelele de stat ale ce­ Populaţia oraşului salută cu
re, după ani de confruntare Aceasta va fi cea m'a-i bună niul creator, asigurîndu-şi pro­ îşi aşteaptă rezolvarea — în Dejun oferit de guvernul Marelui lor două ţări. simpatie şi cordialitate pe so­
şi' tensiune, ne este îngăduit garantie pentru menţinerea pria propăşire materială şi diferite zone ale globului mai P r e ş e d i n t e l e Nicolae lii poporului român.
să sperăm gă destinderea şi securităţii, în condiţiile păcii spirituală şi aducîndu-şi, tot­ au loc conflicte armate, mai
cooperarea dintre tarile euro-, şi respectării suveranităţii tu­ odată, contribuţia la cauza dăinuie focare de încordare Ducat Luxemburg Plecarea din Bruxelles
pene din Estul şi Vestul con­ turor ţărilor. progresului şi civilizaţiei în­ care pun în primejdie pacea
tinentului vor deveni o reali­ tregii omenifi. întregii omeniri, continuă Guvernul Marelui Ducat miniştri, Jacques Santer, se­
tate. Curajul şi clarviziunea In acest sens, este îmbucu­ cursa înarmărilor care apasă Luxemburg a oferit un dejun cretar de stat, şi alte persoa­ (Urmare din pag. 1) ciale belgiene, iar suveranul
Domnule Preşedinte, 'Dumneavoastră permit Româ­ rător să constatăm că, în ul­ greu pe umerii tuturor popoare­ în cinstea preşedintelui Con­ ne oficiale. belgian de la persoanele ofi­
niei să privească cu încrede­ tima perioadă, viaţa politică ciale române care l-au însotit
■ Ţara Dumneavoastră a con­ re aceste desfăşurări şi fac a continentului nostru a fost lor. De aceea, un imperativ vital siliului de Stat al Republicii Au luat parte persoane ofi­ care s-au bucurat.
tribuit de multă vreme şi în- din tara Dumneavoastră un. marcată de o serie de înţe­ al zilelor'noastre este ca toate Socialiste România, Nicolae ciale române care îl în­ ...Vineri dimineaţa, a avut pe preşedintele Consiliului de
Stat în vizita sa în Belgia :
Ceauşescu, şi a tovarăşei
tr-un mod remarcabil la a- interlocutor deosebii de pre­ legeri şi tratative care au statele —' fie ele mari sau Elena Ceauşescu, în saloane­ soţesc pe preşedintele Con­ loc ceremonia plecării. De la Ilie Verdet, George Macoves-
mici — să-şi unească efortu­
Palatul Regal şi pînă la Gara
siliului de Stat al Republicii
ceastă fericită ‘schimbare de ţios în problemele europene. stimulat procesul spre destin­ rile, să conlucreze tot mai le de la Vila Vauban. Socialisie România în vizita L u x e m b u r g , preşedintele cu, Ioan Avram.
dere şi colaborare. Pregătirea
climat. Ea a fost cea dintîi, De aceea, noi ne bucurăm multilaterală şi ţinerea con­ strîns pentru soluţionarea Au participat Pierre Wer­ pa care o face în Luxemburg. Nicolae Ceauşescu şi tovară­ Este ora 8 şi, 40 de minute.
Preşedintele Ceauşescu şi re­
în aria dumneavoastră geogra­ de strînsele contacte stabilite ferinţei general-europene, cu chestiunilor litigioase pe ca­ ner, ministru de stat, preşe­ In timpul dejunului, desfă­ şa Elena Ceauşescu au fost gele 'Baudouin îşi strîng. cu
lea tratativelor pentru re­
fică, care s-a' convins că des­ între statele noastre şi ne ex­ participarea nemijlocită a tu­ zolvarea tuturor probleme­ dintele guvernului şi minis­ şurat într-o ambiantă de cor­ însoţiţi de Maiestăţile lor re­ căldură mîinîle, înainte de a
gele Baudouin şi regina Fa­
tinderea şi cooperarea trebuie primăm dorinţa ca ele să se turor statelor interesate, vor lor care confruntă omenirea, tru de finanţe, Eugene Schaus, dialitate, preşedintele guver­ biola. Numeroşi cetăţeni, aflaţi se despărţi.
vicepreşedinte al guvernului,
să tină seama de o Europă în dezvolte tot mai mult/ în vii­ accentua, după convingerea în concordantă cu aspiraţiile ministru de interne, al justi­ nului luxemburghez şi pre­ în fata clădirii, au ţinui .să-l De asemenea, tovarăşa Elena
tor, în avantajul tuturor. noastră, acest curs pozitiv, de pace şi progres ale tutu­ şedintele Nicolae Ceauşescu
devenire. Deosebirile care pot vor accelera procesul de in­ ţiei şi al forţelor publice, Jean au toastat pentru prietenia revadă pe şeful statului ro­ Ceauşescu îşi ia rămas“ bun
exista în ceea ce priveşte re­ o Domnule Preşedinte, staurare în Europa a unei at­ ror popoarelor. Pierre Buchler, Jean Dupong, dintre cele două ţări şi po­ mân, să-i ureze drum bun. de la- regina Fabiola în ace­
eaşi atmosferă de cordialitate.
gimurile sociale şi politice ale Vă rog să transmiteţi po­ mosfere de securitate şi pace, In încheiere, doresc să-mi Marcel Mart, Camille , Ney, poare. La intrarea pe peronul gâ^ Aşa cum s-a anunţat în zia­
porului român salutul şi sen­ a unor raporturi de • co­ exprim încă o dată convinge­ rii, preşedintele Nicolae
statelor nu v-au împiedicat să Ceauşescu, regele Baudouin, rele de ieri, suveranii bel­
întreprindeţi, împreună cu alte timentele de simpatie ale po^" laborare între naţiuni libe­ rea că vizita pe care o facem Primirea şefilor misiunilor tovarăşa Elena Ceauşescu, re­ gieni îşi vor reîntîlnî oaspeţii
porului luxemburghez. re şi egale în drepturi. Româ­ în - ţara dumneavoastră va gina Fabiola sint salutaţi de cu prilejul vizitei pe care o
state, eforturi concrete de vor face în România, la invi­
consultare şi colaborare, atît Vă invit să ridicaţi cu to- nia — care este angajată în­ marca un moment esenţial în diplomafice acreditaţi G. Eyskens, prim-ministru, A. taţia preşedintelui Nicolae
tii, împreună cu mine, paha­ tr-o uriaşă operă de construc­ dezvoltarea continuă a rapor­ Cools, viceprim-ministru, P.
pe plan bilateral, cît ' şi în Harmel, ministrul afacerilor Ceauşescu şi a tovarăşei Elena
contexte mai vaste, îndeosebi rul în cinstea Preşedintelui ţie social-economică şi spiri­ turilor de prietenie şi colabo­ în Capitala Luxemburgului externe, E. Anseele, ministrul Ceauşescu.
la Naţiunile Unite. Republicii Socialiste România tuală şi care îşi dedică neobo­ rare dintre România şi Ma­ poştelor, telegrafului şi tele­ Trenul oficial se desprinde
şi a Doamnei Ceauşescu, pre­ sit energia cauzei păcii şi rele Ducat al Luxemburgului, foanelor, Ch. Hanin, ministrul apoi de peron, îndreplîndu-se
Şi, foarte recent, ati de­ Preşedintele Consiliului de xemburg, şeful stalului român culturii franceze, general lo­ spre Luxemburg. împreună cu
monstrat din nou voinţa Dum­ cum şi pentru fericirea şi prieteniei între popoare — în conlucrarea ţărilor noastre Stat al Republicii Socialiste s-a întreţinut cordial cu re­ şeful statului nostru călăto­
neavoastră de a stabili cu prosperitatea României ! este hotărîtă să-şi aducă con­ pentru asigurarea păcii pe România, Nicolae Ceauşescu, prezentanţii diplomatici a nu­ cotenent P. Brecx. Apoi, pre­
şedintele Ceauşescu îşi ia ră­
resc pînă la frontieră şi mem­
tribuţia la reuşita conferinţei continent şi ţn întreaga lume. împreună cu tovarăşa Elena meroase tari. mas bun de la persoanele ofi- brii suitei de onoare belgiene.
Ceauşescu, a primit, vineri, la
întîlnire Intre preşedintele Consiliului general-europene, la instaura­ Ridic paharul în sănătatea reşedinţa sa din Marele Palat
rea. securităţii pe continentul Alteţelor Sale Regale, Ma­ Ducal, pe şefii misiunilor di­
w-
de Stat al Republicii Socialiste România nostru. rele Duce Jean de Luxemburg plomatice acreditaţi în capita­ Conferinţa de presă a preşedintelui
După convingerea României, şi a Marii Ducese; pentru la Luxemburgului, împreună
cu soţiile.
şi preşedintele guvernului Marelui Ducat realizarea securităţii europe­ progresul şi prosperitatea po­ După solemnitatea prezentă­
ne înseamnă, în primul rînd, porului luxemburghez, pentru rii, la care au participat per­ Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu
Vineri după-amiază, preşe­ cu preşedintele guvernului lu­ statornicirea unor relaţii in­ dezvoltarea prieteniei şi cola­ soanele oficiale care îl înso­
dintele Consiliului . de Stat al xemburghez, Pierre Werner. terstatale noi, bazate pe în­ borării dintre România şi Lu­ ţesc pe preşedintele Nicolae
Republicii Socialiste România, Intîlnirea ş-a desfăşurat în- Vineri, după-amiază, preşe­ una din întrebări s-a referît la desigur, ca unele probleme
Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit tr-o atmosferă cordială. credere şi deplină egalitate Iii xemburg !. Ceauşescu în vizita sa în Lu- dintele Consiliului de Stat al poziţia României fată de aceas­ cum ar fi, de eXeinplu; cè'â' 'a
Republicii Socialiste România, tă conferinţă. preferinţelor vamtilë''genera­
Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit
După cum ştiţi — a spus
lizate, să fie discutate cu or­
Oaspeţi ai primăriei Luxemburg cu reprezentanţi ai presei şi — România s-a pronunţat în­ ganismele care pot să ia o
conducătorul statului nostru
iiotărîre în această privinţa.
radioteleviziunii din Luxem­
burg, precu™ şi cu corespon­ că de inuLţi ani pentru aceas­ In acest spirit, se înţeleg©
denţi ai presei străine. tă conferinţă şi a militat activ că, dezvoltînd relaţiile cu
După ce preşedintele guver­
pentru ca ea să aibă loc. Sîn­
Vineri după-amiază, tova­ cărui calităţi dominante — ducînd cea mai bună şi cea te învăţăminte. Şi România, întregului popor, am reuşit nului luxemburghez, Pierre tem deosebit de satisfăcuţi că toate ţările din aceste orga­
nisme ale Pieţei comune, vom
răşul Nicolae Ceauşescu, pre­ înţelepciunea, simţul măsurii, mai emoţionantă mărturisire ca şi Luxemburgul, a cunos­ să realizăm această politică. Werner, l-a prezentat pe şeful tarile europene au ajuns la un căuta ca, în problemele care
Dealtfel, pornim întotdeauna
şedintele Consiliului de Stat cunoaşterea realităţilor — nu a respectului şi a tolerantei cut asuprirea străină, domina­ statului român, preşedintele acord cu privire la începerea trebuie soluţionate cu ele, să
al Republicii Socialiste Româ­ exclud, cîtuşi de puţin, dina­ pe care România o practică ţia străină, a trebuit să lupte de la faptul că numai în mă­ Nicolae Ceauşescu a răspuns pregătirilor şi tinerea conferin­ discutăm aceste probleme,
nia, tovarăşa Elena Ceauşescu, mismul şi entuziasmul pe ca­ fată de minorităţile, etnice, vreme îndelungată pentru a-şi sura în care conducătorii po­ la întrebările ziariştilor. ţei, cu participarea care se pentru a le găsi soluţiile co­
precum şi Marele Duce Jean re a ştiut să le transmită po­ fată de limba lor, de tradiţi­ cuceri independenta, pentru litici şe identifică cu năzuin­ La întrebarea pusă de re­ cunoaşte, inclusiv a Statelor respunzătoare.
al Luxemburgului şi Marea porului- său. Dumneavoastră ile şi obiceiurile lor. a-şi crea condiţiile necesare ţele tuturor, oamenilor din prezentantul ziarului „Luxem­ Unite şi Canadei. Reprezentantul publicaţiei
tara respectivă şi tin seama
Ducesă Charlotte au fost aţi înţeles, domnule preşedin­ Domnule preşedinte, cu a- dezvoltării corespunzătoare de năzuinţele acestora, pot să burger Wort", referitoare la Noi aşteptăm ca această săptămânale „La Revue" a în­
oaspeţii primăriei oraşului te, că fericirea, fie ea indi­ cea înţelepciune care aduce voinţei poporului său, dar as­ rezultatele vizitei în Belgia şi conferinţă să marcheze sfîrşi- trebat care va fi atitudinea
Luxemburg. viduală sau colectivă, nu este toate lucrurile şi toate eve­ tăzi este mai important să ducă o politică de natură să Luxemburg, la întărirea rela­ tul unei anumite perioade, şi României faţă de o uniune
contribuie atît la bunăstarea
In jurul pieţei din. fata clâ- _ un lucru care se importă sau nimentele la justa lor valoare tragem învăţăminte din isto­ şi fericirea poporului cît şi la ţiilor politice şi economice anume a perioadei anacronice politică europeană.
dirii, aşteptînd sosirea înalţi­ se exportă şi că fiecare popor şi la proporţiile lor umane, rie şi să vedem ce trebuie să cauza prieteniei şi colaborării dintre România şi c'ele două care, în practică, se poate Răspunsul a fost i
facem pentru a asigura po­
lor oaspeţi români’ şi ai tării are datoria şi, mai ales, drep­ cu acea înţelepciune care este cu alte popoare. De aceea, ţări, preşedintele Nicolae spune că aproape a dispărut, Aştept să hotărască cei in­
gazdă, s-au masat numeroşi tul Îa fericire şi de a con­ proprie vechilor civilizaţii şi poarelor noastre o dezvoltare România este ataşată colabo­ Ceauşescu a răspuns : şi să însemne începutul unei teresaţi în această privinţă.
locuitori ai capitalei luxem­ strui societatea care să co­ poartă marca distinctivă a independentă, liberă; condiţii rării internaţionale. , Vizita pe care o efectuez în etape noi în relaţiile dintre La o întrebare, referitoare
de a trăi o viată demnă, în
burgheze. In/bătaia vîntului respundă evoluţiei sale istori­ celor care au suferit mult, Belgia şi Luxemburg constitu­ ţările europene. Am dori ca la unele modificări în compo­
fluturau drapelele României şi ce, nevoilor imperative ale tara dumneavoastră a ştiut să conformitate cu cuceririle şti­ Sîntem preocupaţi pentru în­ ie expresia relaţiilor bune de această conferinţă să adopte nenta guvernului, tovarăşul
inţei, tehnicii şi culturii mo­
Luxemburgului, instalate pe prezentului şi speranţelor vii­ înţeleagă învăţămintele pe derne. In acest sens, popo­ făptuirea securităţii europe­ colaborare dintre ţările noas­ anumite hotărîri sau să ajun­ Ceauşescu a răspuns :
frontispiciul clădirii primăriei. torului. încercările suferite care i le-a lăsat marele său ne. Ştim că în lume sînt încă tre. gă la o anumită înţelegere cu Este vorba de aplicarea u-
In întîmpinarea tovarăşului în comun, încercările trecute trecut Din multiplele influen­ rul român depune eforturi multe probleme de soluţionat. In cursul vizitei în Belgia, privire la principiile relaţiilor nor hotărîri ale Conferinţei
Nicolae Ceauşescu, a tovară­ în mod solidar, crizele grave te politice, culturale şi spiri­ mari pentru a lichida starea Mai sînt conflicte, mai sînt am fost întîmpinati deosebit de viitoare dintre ţările conti­ Nationale a partidului, de
de înapoiere din trecut, pen­
şei Elena Ceauşescu şi a con­ depăşite dau naştere la demo­ tuale pe care le-a cunoscut tru a beneficja din plin de încălcări ale suveranităţii şi amical, începînd cu primirea nentului, principii pe care noi simplificare a relaţiilor în
independentei
statelor,
mai
ducătorilor tării gazdă, au ve­ craţii avansate, care fac socie­ în mod succesiv, ea a reali­ cuceririle civilizaţiei moder­ ard flăcările războiului -şi, de de către maiestatea sa Regele le concepem bazate pe egali­ conducerea activităţii statu­
nit primarul oraşului Luxem­ tăţile mai umane şi mai drepte. zat sinteza care este astăzi ne. aceea, considerăm că trebuie belgienilor şi Regina, cu pri­ tatea deplină între toate sta­ lui şi de creştere a rolului
burg, doamna Colette Flesch, şi Acest lucru l-aţi simţit cu România modernă, sinteză în unite eforturile tuturo» popoa­ mul ministru şi membri ai gu­ tele, pe respectul independen­ conducător al partidului, ca­
vernului, precum şi la întîlni-
membri ai Consiliului comu­ atît mai mult, domnule pre­ care Orientul şi Occidentul se Noi ne preocupăm să con­ relor, tuturor guvernelor, rile pe care le-am avut cu con­ tei şi suveranităţii naţio­ re se înţelege şi prin partici­
nal. Doi copii ies, de aseme­ şedinte, cu cît viaţa dumnea­ recunosc şi se regăsesc. struim orînduirea socialista tuturor şefilor de stat, ale ducătorii diferitelor întreprin­ nale, neamestecul în treburi­ parea nemijlocită a cadrelor
nea, în întîmpinarea oaspeţi­ voastră, este, întrucîtva, o i- Domnule preşedinte, îmi multilateral dezvoltată. Am tuturor oamenilor care re­ deri industriale, cu populaţia le interne şi avantajul reci­ de bază din conducerea de
păşit şi am obţinut succese
lor, oferindu-le buchete de magine a patriei dumneavoas­ mai rămîne să vă urez dum­ _ importante pe acest drum. almente, sînt gata să facă to­ din capitala Belgiei şi din ora­ proc, pe dreptul fiecărui po­ partid în sectoarele hotărî-
toare.
flori. tră : o lungă suită de lhpte şi neavoastră, precum şi 'doam­ tul pentru a contribui la făuri­ şele pe care le-ani vizitat. por de a-şi dezvolta econo­ Reprezentantul ziarului „Le
Orchestra municipalităţii in­ de suferinţe, dar, totodată, de nei Ceauşescu o plăcută şi Ştim că mai avem multe de rea unei lumi mai bune. Ştim Deci, avem cele mai bune im­ mia, ştiinţa, cultura, deci de Républicain Lorrain" a adre­
tonează imnurile de stat ale speranţe, de reuşite şi victo­ prietenească şedere printre făcut pentru a asigura popo­ că nu este un lucru uşor, dar presii despre primirea şi con­ a-şi hotărî dezvoltarea sa
României şi Luxemburgului. rii. Nu sînt în măsură să noi, în compania suveranilor rului o viată din ce în ce mai considerăm că este singurul vorbirile pe care le-am avut. aşa cum o> doreşte, fără nici sat o întrebare privind pro­
blemele construcţiei de lo­
înaltele personalităţi intră reamintesc aici istoria veche noştri, pe care am onoarea bună, dar avem. asemenea re-, drum care poate asigura fie­ Rezultatele sînt înscrise în un amestec din afară. cuinţe proprietate personală
apoi în marea sală ‘de recep­ şi recentă a României şi a să-i salut. Peste cîteva mo­ zultate care ne îndreptăţesc cărui popor dreptul ia inde­ Declaraţia solemnă comună pe De asemenea, dorim ca la şi asigurarea acestui drept.
ţie a primăriei, în care se poporului ei, să evoc drumul mente, voi avea plăcerea să să credem că vom realiza cu pendenţă, la libertate, la o care am semnat-o, de care această, conferinţă să se a- Tovarăşul Ceauşescu a spus :
succes tot ceea ce ne-am pro­
află membri ai Camerei Depu­ dificil şi, deseori, dureros, vă înmînez un dar din partea pus. viata îmbelşugată şi fericită, cred că aveţi cunoştinţă, pre­ dopte o hotârîre solemnă că In Constituţia României se
taţilor, membri ai guvernului luptele necruţătoare care, de oraşului Luxemburg. Sper că poate'să asigure fiecărui popor cum şi în comunicatul comun. tarile europene nu vor folosi prevede dreptul de proprieta­
luxemburghez, preşedintele şi Ia antica Dacie, după două el vă va reaminti de un po­ Trebuie să menţionez că pacea, dreptul de a-şi hotărî In ce priveşte • Luxemburgul, forţa sau nu vor ameninţa te asupra locuinţelor proprii
vicepreşedintele Consiliului de milenii, au dus la unitatea por ' care are un ideal comun ceea ce am realizat se dato- destinele aşa cum doreşte el, sîntem în prima 'zi a vizitei. cu forţa un alt' stat, ci vor Şi a altor bunuri personale.
Stat luxemburghez, alte per­ politică şi la independenţa cu al poporului român. reşte, în primul rînd, eforturi­ fără nici un amestec, din afa­ Am fost primiţi deosebit de a- acţiona pentru soluţionarea Deci, este vorba de realizarea
soane oficiale. naţională a României de astăzi. ■ A luat apoi cuvîntul tova­ lor depuse de poporul nostru, ră. In acest spirit acţionează rnical de Alteţa Sa Marele problemelor pe calea tratati­ prevederilor Constituţiei: Inter- '
Participă persoanele oficiale Insă tin să subliniez că tre­ răşul Nicolae Ceauşescu, ca­ faptului că el urmează în mod România pe plan internaţional. Duce de Luxemburg şi de Ma­ velor, în mod paşnic, între zicem şi vom interzice şi în
române care îl însoţesc pe cutul dumneavoastră şi al nos­ re a spus : unanim politica internă şj ex­ Sperăm că vizita în frumoa­ rea Ducesă; de asemenea, de ele. viitor construcţia de locuinţe
şeful statului nostru, precum tru are comun şi analog fap­ Aş dori să încep prin a vă ternă a guvernului, convins sa dumneavoastră' ţară va fi o primul ministru şi de membri Am dori ca, conferinţa eu­ pentru a fi exploatate, consi-
şi ambasadorul României în tul că, în cursul secolelor, a- adresa dumneavoastră, tuturor că aceasta corespunde pe de­ contribuţie la dezvoltarea, în ai guvernului. Am avut con­ ropeană să discute perspec­ derînd că acestea trebuie să
tivele unei cooperări econo­
Luxemburg. tît dumneavoastră, cît şi nouă locuitorilor oraşului Luxem­ plin năzuinţelor sale. Dar, în continuare, a colaborării jnul- vorbiri deosebit de cordiale mice, ştiinţifice, tehnice, ale fie numai pentru folosinţa
Un discurs de bun venit pre­ nimic uman nu ne-a rămas burg, poporului tării dumnea­ acelaşi timp, nu aş putea să tilaterale şi, totodată, va aduce asupra problemelor de interes şchimburilor culturale şi tu­ proprie. In acest sens, orice
şedintelui Consiliului de Stat străin, nimic din ceea ce a voastră, un salut cordial din nu menţionez că aceste reali­ o contribuţie şi la cauza cola­ comun, asupra problemelor in­ ristice şi de altă natură, prin cetăţean, inclusiv un cetăţean
ternationale. Avem impresii
al Republicii Socialiste Româ­ fost inuman nu ne-a crulat. In­ partea mea, a soţiei mele şi, zări se datoresc dezvoltării borării între popoare, a păcii plăcute despre primirea şi în- eliminarea unor îngrădiri ca­ străin^ care vrea să se stabi­
nia adresează doamna Colet­ tr-un trecut îndepărtat sau mai totodată, un salut prietenesc colaborării largi cu toate ţă­ în lume. Multumindu-vă încă tîlnirile cu populaţia din Lu­ re mai există astăzi, ceea ce lească în România, îşi poate
te Flesch. apropiat, unii ca şi ceilalţi din partea întregului popor rile lumii, fără deosebire de o dată pentru primirea ce ni xemburg. Pot spune, deci, că va putea să contribuie din construi un apartament pe care
să-l folosească şi îl poate lăsa
Domnule preşedinte, am fost invadaţi, fărîmitati, o- român. orînduire socială. vizita a început în condiţii plin la o strînsă colaborare moştenire.
cupaţi, oprimaţi . de puteri
Este prima dată în istoria sa străine şi nu am puţut supra­ Este o deosebită plăcere Trăim în asemenea împreju­ s-a rezervat, doresc, să vă u- deosebit de bune şi în Luxem­ între toate naţiunile conti­ Reprezentantul postului de
cînd oraşul Luxemburg are pri­ vieţui decît. prin lupte totdea­ pentru mine de a fi primul şef rări, cînd fiecare popor care rez dumneavoastră, întregului burg, şi se va încheia’cu re­ nentului nostru. radio U.K.W.^ Luxemburg a în­
lejul de a primi un şef de una inegale şi, deseori, dis­ de stat român' care să viziteze doreşte să obţină o dezvoltare popor luxemburghez fericire şi zultate care vor deschide noi Şi, în fine, am dori ca la trebat care sînt opiniile preşe­
stat român. Cu atît mai mult perat^ însă am supravieţuit frumoasa dumneavoastră tară, pe calea civilizaţiei trebuie să prosperitate. (Aplauze). căi pentru' dezvoltarea relaţii­ această conferinţă să se a- dintelui în legătură cu nece-
apreciez onoarea ce îmi re­ cu încrederea nezdruncinată deşi între ţările noastre exis­ colaboreze larg cu celelalte In continuare, preşedintele lor politice, economice, pen­ jungă la înţelegerea necesi­ SI *aţea şi perspectivele coope­
vine de a vă adresa, în nu­ pe care am avut-o şi o tă relaţii vechi, statornicite popoare, să participe la schim­ Consiliului de Stat al Româ­ tru colaborarea ţărilor noas­ tăţii constituirii unui orga­ rării între tarile balcanice.
mele municipalităţii Luxem­ avem totdeauna în liber­ cu sule de ani în urmă. Lup­ tre în loale domeniile de ac­ nism permanent, care să asi­ Noi considerăm că tarile
burgului, dumneavoastră, dom­ tatea omului şi în destinul tătorii luxemburghezi au ve-„ burile de valori materiale şi niei, Nicolae Ceauşescu, to­ tivitate. gure legături continue între din Balcani sînt interesate să
nule preşedinte, şi doamnei său. Această concepţie şi a- nit pe atunci în ţările româ­ spirituale internaţionale, iar varăşa Elena Ceauşescu, Ma­ In legătură cu o întrebare a state şi pregătirea diferitelor realizeze o colaborare econo­
Ceauşescu, cele mai cordiale ceastă filozofie ne vin, în neşti, în Principatele române, poporul român este angajat rele Duce şi Marea Ducesă aceluiaşi ziarist privind schim­ reuniuni sau dezbaterea altor mică, _ tehnico-ştiinţifică între
urări de bun venit, rugîn- parte, dintr-o moştenire care pentru a participa la lupta în această direcţie cu toate a Luxemburgului semnează burile turistice dintre Româ­ probleme care vor trebui so­ ele şi, totodată, să ajungă la
luţionate în viitor.
nia şi alte ţări, preşedintele
du-vă să transmiteţi compa­ ne este, de asemenea, comu­ împotriva asupritorilor. Este forţele sale. a spus: Răspunzînd la o întrebare o înţelegere comună de a trans­
trioţilor dumneavoastră urări­ nă, o moştenire din care a adevărat că unii dintre cetă­ în „Cartea de aur" a oraşului. Noi sîntem partizanii, dez­ cu privire la relaţiile Româ­ forma Balcanii într-o zonă fă­
le de fericire şi de prosperita­ rămas cea mai frumoasă şi ţenii dumneavoastră s-au aşe­ In acest spirit se înscriu şi Sînt prezentaţi înalţilor oas­ voltării schimburilor turistice. niei cu ţările Pieţei comune, ră armament nuclear, fără baze
te- ale concetăţenilor mei. cea mai vie, cea mai latină zat încă de atunci în acele relaţiile de colaborare dintre peţi români membrii Consi­ Aş dori să - vină din Luxem­ preşedintele Ceauşescu a militare străine, fără trupe
Bucuriei şi onoare! de a din limbile romanice. părţi şi, fără nici o îndoială, România şi Luxemburg. liului Comunal. burg turişti cît mai mulţi în spus : străine, deci într-o zonă a pă­
primi printre noi pe primul Ca toţi aceia dintre noi ca­ că urmaşii lor se pot întîlni şi V-ati referit la o serie de Vizita de la primăria ora­ România. Vă asigur ca vor fi România întreţine relaţii cii şj colaborării, a precizat
cetăţean al Republicii Socia­ re au avut- deja ocazia de a astăzi. Sînt cetăţeni care fac primiţi foarte bine şi ne vom economice largi cu toate ţă­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
liste România i se adaugă vizita prietenoasa dumnea­ totul pentru a contribui, în probleme şi, mal ales, la pro­ şului Luxemburg ia sfîrşit. strădui să le . creăm condiţii rile Pieţei comune şi, se în­ Considerăm că aceasta se în­
bucuria şi mîndria de a aduce voastră tară, compatrioţii mei, strînsă unitate cu întregul nos­ blema politicii române. Eu Mulţimea face o caldă mani­ bune. ţelege, este interesată ca, în scrie în preocupările .pentru
un omagiu unuia dintre crea­ care, în fiecare an, tot mai tru popor, la ridicarea unei mulţumesc mult pentru cuvin­ festare de preţuire, stimă înal­ De asemenea, încurajăm şi final, să dezvolte şi să mul­ securitatea europeană, pentru
torii României noi, onoarea de numeroşi, pleacă să descope­ societăţi care să asigure omu­ tele pe care le-aţi rostit aici. tului sol al României socia­ deplasarea turiştilor români în tiplice aceste relaţii de coo­ pace şi cooperare în întreaga
lume.
a-1 primi pe pionien.il şi pro­ re farmecul si frumuseţile lui condiţii de viată demne. Referirile la adresa mea le străinătate, inclusiv în Lu­ perare. Dealtfel, aşa cum am In încheierea conferinţei
motorul unei revoluţii care a liste, tovarăşului Ceauşescu, xemburg, şi sperăm că schim­ menţionat în cursul vizitei în de presă, Pierre Werner, pre­
ştiut să folosească tot ce a României, ar putea întîlni, în- Intre România şi Luxem­ consider ca fiind adresate po­ înaltelor personalităţi luxem­ bul. acesta se va intensifica în Belgia şi Luxemburg, am dis­ şedintele guvernului, a mulţu­
lăsat moştenire un trecut zbu­ tr-o zi, undeva, în Transilva­ burg există, astăzi, relaţii de porului român, pentru că nu­ burgheze, pentru întărirea viitor. cutat şi despre această extin- mit călduros preşedintelui
ciumat, pentru a construi, res- nia, români care vorbesc lu- prietenie şi colaborare în mul­ mai datorită faptului că atît relaţiilor de prietenie şi coo­ Expresie a interesului viu .dere a colaborării în diferite Nicolae Ceauşescu pentru în-
pectînd maril.e tradiţii 5Î hn- xemburgheza, descendenţi în te domenii de activitate. De­ eu, cît şi partidul meu, am în­ perare între cele două ţări şi manifestat de reprezentanţii domenii de activitate. Avînd lîlnirea sa cu ziariştii, pen'ru
primînd geniul său propriu, presei fată de conferinţa pri­ în vedere că Piaţa comună răspunsurile date la' întrebările,
în fine, pe omul de stat, ale depărtaţi ai emigranţilor, a- sigur, istoria poate oferi mul- ţeles să exprimăm năzuinţele popoare. vind securitatea euron'eană, este o realitate, ne gîndim acestora. .
Redacţia «I administraţia darului i Deva, str. Dr. Petru Croza, or. 35. Telefoane or. 1 23 1?, 7 15 85, 1 15 85 — Tiparul întreprinderea poligrafică Deva