Page 97 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 97
.'ü-'fV
v '-’ M“nfclpf u r, ; (
îfews, Proletari din toate fărlle, unifi-vă |
•X , ÎNCHEIEREA vizitei
PREŞEDINTELUI
NICOLAE CEAUŞESCU
ÎN LUXEMBURG
Preşedintele Consiliului de tuată în pitoreasca vale Al- aproape jumătate din totalul
Stat al României, tovarăşul zette, joacă un rol de o deo mîinii de lucru a Luxembur
Nicolae Ceauşescu, şi tova sebită însemnătate în econo gului. In ceea ce priveşte pro
răşa Elena Ceauşescu însoţiţi mia naţională, ea asigurînd ducţia de oţel pe locuitor,
ANUL XXIV Nr. 5 538 DUMINICA 29 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI de Pierre Werner, preşedinte 90 la sută din producţia side Luxemburgul se situează pe
le guvernului luxemburghez, rurgică luxemburghezâ, ramu un loc fruntaş în lume.
au fost, sîmbătă dimineaţa, ră de bază a industriei aces Lîngă vetrele focului ne
A Esch-sur- tei ţări. Esch-sur-Alzette, cu stins, s-a format conştiinţa po
oaspeţii oraşului
Alzette, puternic centru side marile sale uzine, contribuie litică a muncitorilor de aici.
ÎNTRECEREA colectivelor hunedorene rurgic, o adevărată „inimă dusului naţional brut, deţine 70
care au reprezentat un puter-
cu 25 la sută la formarea pro
fierbinte" a industriei ţării.
——____ _______________________________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Această vatră a oţelului, si la sută din exporturi şi ocupă (Continuare in pag. a <-a)
LA NOI COTE DE ABNEGAŢIE $1 DĂRUIRE Sosirea în Capitală
Preşedintele Consiliului de Duce Jean şi a Marii Ducese ţiilor de maşini, de consilieri
Stat al Republicii Socialiste Charlolte, s-a întors, sîmbătă şi experţi.
La aeroportul Otopeni, to
România, tovarăşul Nicolae seara, în Capitală. varăşul Nicolae Ceauşescu şi
Şeful statului român a fost
Ceauşescu, care, împreună cu
Siderurgiştii hunedoreni tovarăşa Elena Ceauşescu, a det, prim-vicepreşedinte al tovarăşa Elena Ceauşescu au
însotit de tovarăşii Ilie Ver-
fost întîmpinaţi de tovarăşii
Producţii sporite făcut vizite oficiale în Bel Consiliului de Miniştri, Geor- Emil Bodnaraş, Manea Mănes-
gia, la • invitaţia regelui
Baudouin şi a reginei Fabiola, .ge Macovescu, ministrul afa
cerilor externe, Ioan Avram,
au îndeplinit planul pe II) luni de cărbune şi în Marele Ducat al Luxem ministrul industriei construc (Continuare in pag. a 4-a)
burgului, la invitaţia Marelui
Semnarea Declaraţiei solemne comune
Conectat cu întreaga capa de peste 5 milioane lei — an depăşirea planului la producţia PETROŞANI. Urmînd îndemnurile şi indicaţiile pre
citate şi forţă creatoare la gajamentul anual înscris în marfă vîndută şi încasată cu ţioase date de secretarul general al partidului nostru,
transpunerea în fapte a hotă- dreptul acestui indicator. Pro peste 115 milioane lei, iar a tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizitei între româno-luxemburgheze
rîrilor Conferinţei Naţionale ducţia marfă suplimentară a- planului la export cu aproape prinse în Valea Jiului, colectivele minereşti din acest
a partidului, hotărît să întîm- mintltă se concretizează în 15 la sută, mare bazin carbonifer al ţării îşi sporesc, cu fiecare zi,
pine măreţul eveniment de la peste 26 500 tone fontă, 25 000 Sînt fapte de muncă de o succesele în activitate, îndeplinind şi depăşind ritmic La Palatul Ducal a avut loc, pentru rolul dumneavoastră în a popoarelor noastre şi, tot
30 Decembrie cu un bilanţ tone oţel, 17 000 tone laminate, deosebită rezonantă şi semni sarcinile de plan la producţia de cărbune. sîmbătă, 28 octombrie, semna viata internaţională, pentru odată, va servi cauzei înţele
prestigios în muncă, colecti cifre care atestă îndeplinirea ficaţie care oglindesc încă o rea Declaraţiei solemne comu clarviziunea şi voinţa dum gerii şi colaborării între toa
vul Combinatului siderurgic şi depăşirea integrală a anga dată competenta, responsabili După cum ne informa, ieri, tovarăşul Ştefan Ko- ne româno-luxemburgheze. neavoastră profundă de pace, te popoarele.
Hunedoara raportează îndepli jamentelor anuale la aceste tatea şi dăruirea în muncă a nicska, dispecer la Centrala cărbunelui Petroşani, situa de coexistentă paşnică a tu Aşa cum aţi menţionat şl
nirea cu cîteva zile înainte de produse. Totodată, realizarea acestui prestigios colectiv al ţia realizărilor în luna octombrie a.c., la producţia pla Declaraţia a fost semnată de turor naţiunilor. Dorim, de a- dumneavoastră, domnule prim-
termen a planului pe 10 luni unor consumuri reduse de ma economiei hunedorene acum nificată de cărbune, pe exploatările miniere, se pre preşedintele Consiliului de semenea, să aducem un oma ministru, în acelaşi timp, în
ale anului. Efortul furnalişti- terii şi materiale, diminuarea în pragul aniversării celor 25 zintă în felul următor : Lonea - 102,2 la sută, Dîlja — Stat al Republicii Socialiste giu misiunii pe care o înfăp această declaraţie solemnă
lor, otelarilor, laminatorilor, al tuturor cheltuielilor de produc de ani scurşi de la proclama 100,1 la sută, Vulcan - 102 la sută, Paroşeni - 106,1 România, Nicolae Ceauşescu, tuiţi în tara dumneavoastră, consemnăm astăzi o. serie de
celorlalte colective din combi ţie asigură combinatului obţi rea ’Republicii. Realizările vor la sută, Lupeni - 100,2 la sută, Uricani - 100,7 la sută, şi de George Macovescu, mi pe care o conduceţi pe calea principii pe care ţările noas
nat, de a răspunde prompt nerea unui volum de beneficii besc de la sine despre hotă- iar ce! mai tînăr „vlăstar" al mineritului, Livezenii, şi-a nistrul afacerilor externe, iar tre le-au acceptat şi le promo
preţioaselor indicaţii ale se suplimentare de peste 80 000 000 rîrea unanimă a siderurgişti- îndeplinit sarcinile de plan în proporţie de 108,6 la sută. din partea luxemburgheză de progresului, vează în relaţiile lor, dar,
cretarului general al partidu lei — dublu fată de angaja lor hunedoreni de a transpune In urma acestor succese repurtate de mineri, pe între Pierre Werner, preşedintele In sfîrşit, declaraţia con totodată, îşi iau angajamentul
lui date cu ocazia vizitei de mentul anual asumat. neabătut în fapte hotărîrile gul bazin planul de producţie a fost realizat în propor guvernului, şi de G. Thorn, sacră voinţa noastră de a de a acţiona şi în viitor in
lucru în Hunedoara, se concre Dar siderurgiştii hunedoreni Conferinţei Naţionale a parti ţie de 100,6 la sută. ministrul afacerilor externe. dezvolta relaţiile bilaterale în spiritul principiilor de depli
tizează în substanţiale depăşiri înscriu în palmaresul realiză dului, de a-şi aduce un aport Merită evidenţiat faptul că numai într-o singură zi, La solemnitate au fost pre domeniile amintite în acest nă egalitate şi respect reci
de plan de o deosebită semni rilor lor nu numai rezultate cit mai substanţial la realiza 26 octombrie a.c., unităţile miniere diri Valea Jiului şi-au zente persoanele oficiale ro document. Ne exprimăm acum proc, de a contribui la afir
ficaţie. cantitative şi de eficienţă, ci rea principalului deziderat al onorat în mod exemplar sarcina zilnică de plan, obţi- mâne care îl însoţesc pe pre speranţa ca aceste contacte şi marea lor tot mai largă in
Mobilizaţi şi îndrumaţi în şi realizarea exemplară a tu nînd plusuri intre 8 şi 366 tone de cărbune. şedintele Ceauşescu in vizita negocieri, aceste relaţii să ai relaţiile dintre statele euro
permanentă de organizaţiile turor contractelor economice economiei tării : îndeplinirea sa oficială în Luxemburg, bă o frecventă cît mai bună şi pene, dintre toate statele lu
de partid pentru o deplină or faţă de beneficiarii din tară şi cincinalului înainte de termen. precum şi miniştri luxembur să devină tot mai substanţiale. mii, considerînd că aplicarea
ganizare a muncii, folosirea la export. Deşi In acest an au ghezi. In această declaraţie îşi lor în relaţiile dintre state va
intensivă a agregatelor şi a După semnare, preşedintele găseşte expresia o politică pe contribui la reaşezarea relaţii
timpului de lucru, pentru întă avut de realizat mai bine de Nicolae Ceauşescu şi premie care vrem să o punem în sluj lor pe asemenea principii ca
rirea disciplinei în fiecare sec 2 800 de contracte, reprezen- rul Pierre Werner îşi strîng ba omului, a respectului fată re să excludă ingerinţele în
tor de activitate, siderurgiştii tînd sute dn mii de tone de cu căldură mîinile. de conştiinţa sa şi fată de op treburile vreunui stat, să a-
hunedoreni dau bătălia pentru metal, siderurgiştii le-au ono In cuvînlul său, preşedinte ţiunile importante pe care sigure fiecărei naţiuni posibi
a realiza pînă la sfîrşitul aces rat la termen sau în devans, le guvernului, Pierre Werner, trebuie să le facă în viată. litatea de a-şî alege calea
a spus :
Luînd cuvîntul, preşedintele
tei luni o producţie marfă su în condiţii de calitate superi Declaraţia pe care am sem Nicolae Ceauşescu a spus: dezvoltării economico-sociale
plimentară în valoare de peste oară. nat-o mi se pare a avea o Aş dori să exprim satisfac corespunzător năzuinţelor sale
de a putea trăi în deplină li
85 milioan. l i. Se materiali Această importantă realiza triplă semnificaţie. In primul ţia mea pentru evoluţia po bertate, independenţă şi, tot
zează astfel — cu o depăşire re se exprimă, între altele, prin rînd, noi reafirmăm în acest zitivă a relaţiilor dintre odată, de a putea să- colabo
document un anumit număr de România şi Luxemburg, pen reze de la egal la egal cu
principii asupra cărora sîntem tru . semnarea acestui docu toate celelalte naţiuni.
de acord şi după care trebuie ment, care marchează un mo In acest spirit, se poate a-
să se călăuzească convieţuirea
Succese de seamă în domeniul tuturor naţiunilor. Ş1 noi" si ment de importantă deose firma că documentul are o
importantă deosebită ‘ nu nu
bită în istoria relaţiilor din
dumneavoastră sîntem ataşaţi tre ţările noastre. mai pentru popoarele noastre,
gospodăriei comunale libertăţii şi independentei na claraţie consemnează, în pri dar şi pentru toate acele po
Fără îndoială că această de
ţiunilor noastre, dreptului lor
poare care doresc să vadă in
de a-şi alege sistemul politic mul rînd, realităţile din co staurate în lume principiile
Apropiata aniversare a 25 Comparativ cu aceeaşi pe şi social în deplină libertate, laborarea noastră, pentru că,
de ani de la proclamarea rioadă a anului trecut, locui ne pronunţăm pentru pace, dacă nu am fi obţinut o dez dreptului internaţional, res
pectul fiecărei naţiuni, dreptul
Republicii este întîmplnată torilor din judeţ le-a fost pentru neamestec în treburile voltare continuă a acestor re omului de a duce o viată mai
de către lucrătorii din sec distribuit cu 10 la sută mai interne ale altor state. laţii, nu am fi putut să ajun bună şi mai demnă.
torul gospodăriei comunale multă apă, cu 8 la sută mai In al doilea rînd, dorim ca gem la semnare,
cu un bilanţ meritoriu. Pînă multă energie electrică ; s-a statele noastre — al dumnea Iată de ce doresc să urez o
în prezent aceştia înregis efectuat un volum de lucrări voastră, care este o putere In al doilea rînd, ea trasea dezvoltare ascendentă relaţii
trează însemnate depăşiri de de prestaţii în construcţii cu mijlocie, şi al nostru, care es ză jaloanele dezvoltării viitoa lor dintre popoarele' noastre
plan la activităţile de gos 13,5 la sută mai mare şi au te o mică naţiune — să poată re a colaborării româno-lu şi ca raporturile noastre de
podărie comunală şi locati- fost transportaţi în plus pes afirma dreptul nostru la ega xemburgheze în multe dome colaborare să constituie un e-
vă precum şi la prestaţii în te două milioane călători. nii de activitate. Acordăm, xemplu de felul în care două
! construcţii, fapt ce a deter- De remarcat că printr-o ; litate în concertul naţiunilor, mai ales, o atenţie deosebită naţiuni cu orînduiri sociale
precum şi dreptul de a putea
i minat obţinerea unei pro- mai bună organizare a mun să ne pronunţăm pentru o e- căilor de dezvoltare a coope diferite, dar care conlucrează
rării în domeniul tehnico-ştiin-
j ducţii suplimentare pe an- cii, prin reducerea cheltuie volutie proprie în viata inter tific, intensificării schimburilor din vremuri îndepărtate, vor
: samblul judeţului de aproa- lilor de producţie şi în spe- j naţională. turistice şi de altă natură, putea şi în viitor să-şi uneas
că eforturile pentru asigura
| pe 15 milioane lei — cu 3 cial a celor materiale s-au ; Declaraţia semnată astăzi ceea ce, fără îndoială, va con rea progresului lor, pentru
obţinut pînă în prezent be
| milioane lei peste angaja- neficii suplimentare de peste j Muncitorii Gheorghe Chelaru şl Kudolf Loy, din cadrul atelierului de metrologie de la U.U.M. este expresia unui omagiu tribui la mai buna cunoaştere pace în lume.
i mentul anual. 2,1 milioane Iei. Petroşani, verifică la ştandul de probă un nou lot de manometre.
I___________________________________________
DECLARAŢIE SOLEMNA COMUNA
IMPERATIVUL ESENŢIAL AL ACTIVITĂŢII PE OGOARE cu privire la principiile relaţiilor dintre Republica
f 0 v m • Socialistă România şi Marele Ducat de Luxemburg
Harmcia
Strîngerea recoltei nia şl Marele Ducat de Lu şi sociale, mărimea sau nive telor de a lua parte la co
Republica Socialistă Româ-
lurile lor de dezvoltare,
operarea internaţională in toa
forestierilor
reamintind că toate statele,
xemburg, luînd în considera
te domeniile şl de a avea ac
re relaţiile de stimă recipro
că şi prietenie statornicite în mari şi mici, au dreptul şl ces nestingherit la cuceririle
obligaţia de a participa la so
ştiinţei şi tehnicii moderne,
tre cele două ţări, in dorinţa luţionarea problemelor inter I. Republica Socialistă Româ
şi insăminţarea grabnică a griului nirea sarcinilor anuale de plan în 11 luni, harnicul co pace, apropiere şi înţelegere vingere că pacea şi securita nia şi Marele Ducat de Lu
de a răspunde aspiraţiilor de
naţionale care le privesc,
ORĂŞTIE. Acţionînd cu fermitate pentru îndepli
xemburg declară că relaţiile
exprimînd profunda lor con
ale popoarelor român şi lu
lor bilaterale şînt bazate pe
lectiv al U.E.I.L. Orăştie obţine succese de prestigiu
în activitate, apropiind vizibil, totodată, iinele actua xemburghez şi de a dezvolta, tea internaţională trebuie să respectarea normelor dreptu
în continuare, relaţiile de bu
lui internaţional, a Cartei Na
respectarea
se
bazeze
pe
lului cincinal. In frunte cu cei mai destoinici comunişti, nă vecinătate şi de cooperare dreptului sacru al fiecărui ţiunilor Unite şi a drepturi
forestierii Orăştiei au realizat pe primele 9 luni de ac dintre cele două state, pe te
Tovarăşul Ioan Păstrăv, se tivitate o producţie globală mai mare cu 2,5 la sută stat la independenţă, la liber lor şl obligaţiilor pe care fie
Zile de virf la recoltări cretarul Comitetului orăşenesc decît cea planificată. In gurile de exploatare, pe fieca meiul principiilor şi normelor tate şi la suveranitate, a drep care dintre cele două state şi
de partid Orăştie, ne spunea re parchet în parte s-a pus un accent deosebit pe creş de drept internaţional, tului fiecărui popor de a-şi Ie-a asumat şl şi le va asuma
că, cu sprijinul primit din par terea productivităţii muncii, obţinîndu-se, în aceeaşi pe Reaflrmînd ataşamentul lor hotărî singur soarta, fără nici în cadrul acordurilor interna
Ameliorarea vremii în ulti din Orăştie l-am întîlnit pe tea salariaţilor, la C.A.P. din rioadă de referinţă, o depăşire a acestui indicator cu faţă de scopurile şl principi ţionale al cărui semnatar
mele zile a dat posibilitate tractoristul Aurel Pitordescu localitate recoltatul culturilor 1,2 Ia sută. A fost posibil acest lucru datorită intensi ile Cartei Organizaţiei Naţiu un amestec din afară, fără nici este.
lucrătorilor de pe ogoare, în lucrînd la efectuarea arăturii tîrzii de toamnă se apropie ficării acţiunii de mecanizare a lucrărilor de doborîre, nilor Unite, un fel de constringeri şi pre
sprijinul cărora continuă să pentru însămîntarea griului. de sfîrşit, răraînînd de strîns scos-apropiat, cît şi transportului masei lemnoase la Reamintind că prin Carta siuni,
vină salariaţi, elevi şi militari, Acum, ne spunea interlocuto doar porumbul de pe mai pu O.N.U. popoarele au procla afirmînd dreptul tuturor sta (Continuare in pag. a 4-a)
să-şi concentreze toate forţe platformele industriale de prelucrare ale unităţii. mat dorinţa lor de a trăi in
le şi mijloacele la finalizarea rul, avem suficient front de ţin de 50 de hectare. De ase Ţinînd seama de una din sarcinile majore trasate de pace unul cu celălalt, într-un
grabnică a recoltării culturi lucru, iar starea terenului per menea, la semănat planul Conferinţa Naţională a partidului — ca în orice activi
lor de toamnă şi la însămîn- mite să acţionăm cu toate este realizat pe mai mult de tate productivă să se facă totul nu pentru obţinerea spirit de bună vecinătate, şi
tari. Ca urmare, de la o zi la „motoarele". Pe suprafeţele 50 la sută din prevederi. unei producţii globale în sine, ci pentru realizarea sor de a dezvolta relaţii amicale Preşedintele Consiliului de cesă Josephine-Charlotte, să
între naţiuni,
alta bilanţul activităţii este unde solul a fost mai moale, Acţiunile de sezon la timentelor de care are strictă nevoie economia naţio conştiente de răspunderea Stat al Republicii Socialiste facă o , vizită oficială în
tot mai bogat, acţiunile iniţia s-au folosit chiar şi două trac C.A.P. Pricaz se desfăşoară pe nală — colectivul U.E.I.L. Orăştie a obţinut importante care incumbă tuturor statelor România, Nicolae Ceauşescu, România.
te de organizaţiile de partid, toare, conduse de Gheorghe depăşiri de plan Ia fiecare sortiment în parte. Astfel, pentru instaurarea unui cli şi tovarăşa Elena Ceauşescu Invitaţia a fost acceptată
consiliile populare şi condu Tat şi respectiv Gheorghe Con N. TlRCOB au fost realizaţi în plus 570 mc cherestea, 432 mc lemn mat de pace şi securitate în au invitat pe alteţele lor re cu plăcere. Data vizitei ur
cerile unităţilor agricole con- tor, la un disc. Ştiind că nu N. PANAITESCU de mină, 1 555 mc buşteni de fag şi altele. lume şi pentru dezvoltarea de gale, Marele Duce Jean de mează să fie fixată pe cale
relaţii de cooperare intre toa
cretizîndu-se în zecile şi su mai este timp de aşteptat, lu te statele, Indiferent de sis Luxemburg şi pe Marea Du diplomatică.
tele de tone de produse înma crăm în schimburi prelungite (Continuare în pag. a 2-a) temele lor politice, economice
gazinate, în creşterea simţi- pînă după ora 23. După ară-
toare a suprafeţelor pregătite tură, în această tarla facem I- —
şi însămînţate cu grîu. mediat discuitul, iar în ziua fost recoltate In judeţul prezentat pe scena cămi la ora 18,00, va avea loc Transmisia va avea loc
LUCRĂRI PENTRU
Atmosfera specifică zilelor următoare însămînţăm grîu. ALIMENTAREA nostru 1 368 tone fructe de nului cultural din Certcj CĂTRE FONDUL la librăria „Mihai Ernines- intre orele 11,55—12,45, pe
CENTRALIZAT
un reuşit spectacol de mu
de vîrf de campanie este pre In acelaşi timp, nu neglijăm ORAŞULUI CU APA pădure, dintre care 671 to zică populară, dedicat oa AL STATULUI ,cu“ din Deva intilnirea lungimea de undă radio
tone
504
mure,
ne
peste
Radu
Ciobanu
de 330 m; studioul Cluj.
scriitorului
zentă la tot pasul, în fiecare nici calitatea lucrărilor, cu- zmeură, cantităţi aprecia menilor muncii din aceas cu cititorii.
In oraşul Slmeria, con bile de afine roşii şl ne tă localitate. Activitatea rodnică des VREMEA
unitate agricolă. Intr-una din noscînd că sîntem retribuiţi structorii au Început o lu gre, coame, măcieşe, pre In program au figurat făşurată de legumicultorii TRANSMISIE Pentru 24 ore
această
de
tarlalele cooperativei agrico- în baza acordului global. crare a Inedită in introdu cum şi 90 tone ciuperci evoluţii ale formaţiei arh. din Dobra este încununa LA RADIO CLUJ Vreme frumoasă, cu ce
locului:
parte
comestibile.
tă in acest an de un suc
de
pregătite
dansuri,
cerea apei potabile in oraş Intre centrele de achi Liviu Oros, tarafului con ces remarcabil. Unitatea A UNOR MECIURI rul variabil. Vint slab. pi
prin conducte. Pînă acum ziţii, cu rezultate bune pu dus de prof. Mlrcea Ol- care a fost distinsă cu DE FOTBAL nâ la potrivit din sud-esf.
s-au Instalat şi supus pre tem aminti pe cele din Is- tcanu, soliştilor vocali Ma „Ordinul Muncii“ clasa I DIN DIVIZIA B Temperatura minimă va
siunii mai mult de 6 km croni, Orăştie, Vaţa de riana Florescu, Maria Moi- pentru producţia de legu fi cuprinsă intre minus 3
A de conductă, ce străbate Jos şi Dobra. sin, Maria Toma, Niculae me realizată a anunţat că Studioul de radio şi te şi minus 1 grad, iar ma
In pagina a Ii-a străzile M. Emlnescu, Gh. Zilele acestea, cit tim Rad, Niculae Amititeloaie, a livrat deja peste preve leviziune Cluj va efectua xima intre 15 şl 17 grade.
Lazăr şi Tralan.
pul mai permite, acţiunea Vasile Pop. Din formaţia derile planului pe acest an duminică, 29 octombrie, o
de recoltare a fructelor de de dansuri s-au eviden 50 tone legume, estlmin- transmisie directă de fot Pentru următoarele
În
du-se
bal,
BOGATA RECOLTA pădure continuă. ţiat Elena Dinulescu, Ma cheierea ca plusul, după întregii unde de au pe loc trei stadioane, două zile
din
partide
recoltării
DE FRUCTE DE PĂDURE ria Geangu, Elena Guia, producţii, să însumeze 500 divizia B. Crainicii noştri Vremea devine uşor in
fH Adunări de ddri de seama şi alegeri SPECTACOL PENTRU G h e o r g h e Munteanu, tone. reporteri vor relata desfă stabilă, cu cerul variabil,
In actuala campanie de Ioan şurarea reprizei secunde temporar noros, favorabil
fructelor
de
a
partidele:
din
Minerul
Ba
în organizaţiile de partid recoltare Inspectoratul sil OAMENII MUNCII Gheorghe Mărgineanu, ROMANUL „ZILELE“ ia Mare — Olimpia Satu precipitaţiilor Vint sub slab, formă
pădure,
de
Turdeanu ş.a. ,
ploaie.
plnă
IN LIBRĂRII Mare, Gloria Bistriţa — la potrivit din vest. Tem
vic judeţean a obţinut fru Ieri, ansamblul folcloric Momentele vesele au fost
creş
9 Conştiinţe şi brăţări de aur moase rezultate. In prime „Mure.şana“ al Clubului semnate de Ioan Bordan Cu prilejul apariţiei ro Metrom — Braşov şi C.S.M. peratura iar minimă in staţio
tere,
maxima
Corvinul
Hune
Sibiu
le » luni ale anului au sindicatelor din Deva a şl Liviu Oros. manului „Zilele“, miinc, doara. nară.
V. J