Page 97 - Drumul_socialismului_1972_10
P. 97

.'ü-'fV
                                                                                 v '-’ M“nfclpf u r, ; (
                                                                                            îfews,      Proletari din toate fărlle, unifi-vă |
                                                                                            •X ,                                                                    ÎNCHEIEREA vizitei



                                                                                                                                                                             PREŞEDINTELUI




                                                                                                                                                                  NICOLAE CEAUŞESCU




                                                                                                                                                                             ÎN LUXEMBURG






                                                                                                                                                                   Preşedintele  Consiliului  de   tuată  în  pitoreasca  vale  Al-  aproape  jumătate  din  totalul
                                                                                                                                                                 Stat  al  României,  tovarăşul   zette,  joacă  un  rol  de  o  deo­  mîinii  de  lucru  a  Luxembur­
                                                                                                                                                                 Nicolae  Ceauşescu,  şi  tova­  sebită  însemnătate  în  econo­  gului. In ceea ce priveşte pro­
                                                                                                                                                                 răşa  Elena  Ceauşescu  însoţiţi  mia  naţională,  ea  asigurînd   ducţia  de  oţel  pe  locuitor,
           ANUL XXIV Nr. 5 538                                   DUMINICA 29 OCTOMBRIE 1972                                        4 PAGINI - 30 BANI            de  Pierre  Werner,  preşedinte­  90  la  sută  din  producţia  side­  Luxemburgul  se  situează  pe
                                                                                                                                                                 le  guvernului  luxemburghez,  rurgică  luxemburghezâ,  ramu­  un loc fruntaş în lume.
                                                                                                                                                                 au  fost,  sîmbătă  dimineaţa,   ră  de  bază  a  industriei  aces­  Lîngă  vetrele  focului  ne­
                                        A                                                                                                                                          Esch-sur-  tei  ţări.  Esch-sur-Alzette,  cu  stins, s-a format conştiinţa po­
                                                                                                                                                                 oaspeţii   oraşului
                                                                                                                                                                 Alzette,  puternic  centru  side­  marile  sale  uzine,  contribuie  litică  a  muncitorilor  de  aici.
                                        ÎNTRECEREA colectivelor hunedorene                                                                                       rurgic,  o  adevărată  „inimă   dusului naţional brut, deţine 70
                                                                                                                                                                                                                         care au reprezentat un puter-
                                                                                                                                                                                             cu 25 la sută la formarea pro­
                                                                                                                                                                 fierbinte" a industriei ţării.
                                        ——____ _______________________________________________________________________________________________________________________  _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________  Această vatră a oţelului, si­  la sută din exporturi şi ocupă  (Continuare in pag. a <-a)

                                        LA NOI COTE DE ABNEGAŢIE $1 DĂRUIRE                                                                                                       Sosirea în Capitală


                                                                                                                                                                 Preşedintele  Consiliului  de   Duce  Jean  şi  a  Marii  Ducese   ţiilor  de  maşini,  de  consilieri
                                                                                                                                                               Stat  al  Republicii  Socialiste   Charlolte,  s-a  întors,  sîmbătă   şi experţi.
                                                                                                                                                                                                                             La  aeroportul  Otopeni,  to­
                                                                                                                                                               România,  tovarăşul  Nicolae   seara, în Capitală.          varăşul  Nicolae  Ceauşescu  şi
                                                                                                                                                                                               Şeful  statului  român  a  fost
                                                                                                                                                               Ceauşescu,  care,  împreună  cu
                                             Siderurgiştii hunedoreni                                                                                          tovarăşa  Elena  Ceauşescu,  a   det,   prim-vicepreşedinte   al   tovarăşa  Elena  Ceauşescu  au
                                                                                                                                                                                             însotit  de  tovarăşii  Ilie  Ver-
                                                                                                                                                                                                                           fost  întîmpinaţi  de  tovarăşii
                                                                                                              Producţii sporite                                făcut  vizite  oficiale  în  Bel­  Consiliului  de  Miniştri,  Geor-   Emil Bodnaraş, Manea Mănes-
                                                                                                                                                               gia,  la  •  invitaţia  regelui
                                                                                                                                                               Baudouin  şi  a  reginei  Fabiola,   .ge  Macovescu,  ministrul  afa­
                                                                                                                                                                                             cerilor  externe,  Ioan  Avram,
                                         au îndeplinit planul pe II) luni                                          de cărbune                                  şi  în  Marele  Ducat  al  Luxem­  ministrul industriei construc­  (Continuare in pag. a 4-a)
                                                                                                                                                               burgului, la invitaţia Marelui
                                                                                                                                                                              Semnarea Declaraţiei solemne comune
            Conectat  cu  întreaga  capa­  de  peste  5  milioane  lei  —  an­  depăşirea  planului  la  producţia   PETROŞANI.   Urmînd   îndemnurile   şi   indicaţiile   pre­
          citate  şi  forţă  creatoare  la   gajamentul  anual  înscris  în   marfă  vîndută  şi  încasată  cu   ţioase   date   de   secretarul   general   al   partidului   nostru,
          transpunerea  în  fapte  a  hotă-   dreptul  acestui  indicator.  Pro­  peste  115  milioane  lei,  iar  a   tovarăşul   Nicolae   Ceauşescu,   cu   ocazia   vizitei   între­  româno-luxemburgheze
          rîrilor  Conferinţei  Naţionale   ducţia  marfă  suplimentară  a-   planului  la  export  cu  aproape   prinse   în   Valea   Jiului,   colectivele   minereşti   din   acest
          a  partidului,  hotărît  să  întîm-   mintltă  se  concretizează  în   15 la sută,             mare  bazin  carbonifer  al  ţării  îşi  sporesc,  cu  fiecare  zi,
          pine  măreţul  eveniment  de  la   peste 26 500 tone fontă, 25 000   Sînt  fapte  de  muncă  de  o   succesele   în   activitate,   îndeplinind   şi   depăşind   ritmic   La  Palatul  Ducal  a  avut  loc,   pentru  rolul  dumneavoastră  în   a  popoarelor  noastre  şi,  tot­
          30  Decembrie  cu  un  bilanţ   tone oţel, 17 000 tone laminate,   deosebită  rezonantă  şi  semni­  sarcinile de plan la producţia de cărbune.       sîmbătă, 28 octombrie, semna­  viata   internaţională,   pentru   odată,  va  servi  cauzei  înţele­
          prestigios  în  muncă,  colecti­  cifre  care  atestă  îndeplinirea   ficaţie  care  oglindesc  încă  o                                               rea Declaraţiei solemne comu­  clarviziunea  şi  voinţa  dum­  gerii  şi  colaborării  între  toa­
          vul  Combinatului  siderurgic   şi  depăşirea  integrală  a  anga­  dată  competenta,  responsabili­  După   cum   ne   informa,   ieri,   tovarăşul   Ştefan   Ko-   ne  româno-luxemburgheze.   neavoastră  profundă  de  pace,   te popoarele.
          Hunedoara  raportează  îndepli­  jamentelor  anuale  la  aceste   tatea  şi  dăruirea  în  muncă  a   nicska,   dispecer   la   Centrala   cărbunelui   Petroşani,   situa­         de  coexistentă  paşnică  a  tu­  Aşa  cum  aţi  menţionat  şl
          nirea  cu  cîteva  zile  înainte  de   produse.  Totodată,  realizarea   acestui  prestigios  colectiv  al   ţia  realizărilor  în  luna  octombrie  a.c.,  la  producţia  pla­  Declaraţia  a  fost  semnată  de   turor  naţiunilor.  Dorim,  de  a-   dumneavoastră,  domnule  prim-
          termen  a  planului  pe  10  luni   unor  consumuri  reduse  de  ma­  economiei  hunedorene  acum   nificată   de cărbune,   pe   exploatările miniere,   se  pre­  preşedintele   Consiliului   de   semenea,  să  aducem  un  oma­  ministru,  în  acelaşi  timp,  în
          ale  anului.  Efortul  furnalişti-   terii  şi  materiale,  diminuarea   în  pragul  aniversării  celor  25   zintă în   felul următor : Lonea - 102,2   la sută,   Dîlja —  Stat  al  Republicii  Socialiste   giu  misiunii  pe  care  o  înfăp­  această   declaraţie   solemnă
          lor,  otelarilor,  laminatorilor,  al   tuturor  cheltuielilor  de  produc­  de  ani  scurşi  de  la  proclama­  100,1 la   sută, Vulcan   -   102 la sută, Paroşeni   -  106,1  România,  Nicolae  Ceauşescu,   tuiţi  în  tara  dumneavoastră,   consemnăm  astăzi  o.  serie  de
          celorlalte  colective  din  combi­  ţie  asigură  combinatului  obţi­  rea ’Republicii. Realizările vor­  la  sută,  Lupeni  -  100,2  la  sută,  Uricani  -  100,7  la  sută,   şi  de  George  Macovescu,  mi­  pe  care  o  conduceţi  pe  calea   principii  pe  care  ţările  noas­
          nat,  de  a  răspunde  prompt   nerea  unui  volum  de  beneficii   besc  de  la  sine  despre  hotă-   iar   ce!   mai   tînăr   „vlăstar"   al  mineritului,   Livezenii,  şi-a   nistrul  afacerilor  externe,  iar   tre  le-au  acceptat  şi  le  promo­
           preţioaselor  indicaţii  ale  se­  suplimentare de peste 80 000 000   rîrea  unanimă  a  siderurgişti-   îndeplinit  sarcinile  de  plan  în  proporţie  de  108,6  la  sută.   din  partea  luxemburgheză  de   progresului,  vează  în  relaţiile  lor,  dar,
          cretarului  general  al  partidu­  lei  —  dublu  fată  de  angaja­  lor  hunedoreni  de  a  transpune   In urma   acestor succese   repurtate de mineri, pe   între­  Pierre  Werner,  preşedintele   In  sfîrşit,  declaraţia  con­  totodată,  îşi  iau  angajamentul
          lui  date  cu  ocazia  vizitei  de   mentul anual asumat.   neabătut  în  fapte  hotărîrile    gul  bazin  planul  de  producţie  a  fost  realizat  în  propor­  guvernului,  şi  de  G.  Thorn,   sacră  voinţa  noastră  de  a   de  a  acţiona  şi  în  viitor  in
          lucru  în  Hunedoara,  se  concre­  Dar  siderurgiştii  hunedoreni   Conferinţei  Naţionale  a  parti­  ţie de 100,6 la sută.                         ministrul afacerilor externe.  dezvolta  relaţiile  bilaterale  în   spiritul  principiilor  de  depli­
          tizează  în  substanţiale  depăşiri   înscriu  în  palmaresul  realiză­  dului,  de  a-şi  aduce  un  aport   Merită   evidenţiat   faptul   că   numai   într-o   singură   zi,   La  solemnitate  au  fost  pre­  domeniile  amintite  în  acest   nă  egalitate  şi  respect  reci­
          de  plan  de  o  deosebită  semni­  rilor  lor  nu  numai  rezultate   cit  mai  substanţial  la  realiza­  26  octombrie  a.c.,  unităţile  miniere  diri  Valea  Jiului  şi-au   zente  persoanele  oficiale  ro­  document.  Ne  exprimăm  acum   proc,  de  a  contribui  la  afir­
          ficaţie.                      cantitative  şi  de  eficienţă,  ci   rea  principalului  deziderat  al   onorat  în  mod  exemplar  sarcina  zilnică  de  plan,  obţi-   mâne  care  îl  însoţesc  pe  pre­  speranţa  ca  aceste  contacte  şi   marea  lor  tot  mai  largă  in
            Mobilizaţi  şi  îndrumaţi  în   şi  realizarea  exemplară  a  tu­                            nînd plusuri intre 8 şi 366 tone de cărbune.           şedintele  Ceauşescu  in  vizita   negocieri,  aceste  relaţii  să  ai­  relaţiile  dintre  statele  euro­
          permanentă   de   organizaţiile   turor  contractelor  economice   economiei  tării  :  îndeplinirea                                                  sa  oficială  în  Luxemburg,   bă  o  frecventă  cît  mai  bună  şi   pene,  dintre  toate  statele  lu­
          de  partid  pentru  o  deplină  or­  faţă  de  beneficiarii  din  tară  şi   cincinalului înainte de termen.                                          precum  şi  miniştri  luxembur­  să devină tot mai substanţiale.  mii,  considerînd  că  aplicarea
          ganizare  a  muncii,  folosirea   la  export.  Deşi  In  acest  an  au                                                                                ghezi.                          In  această  declaraţie  îşi   lor  în  relaţiile  dintre  state  va
          intensivă  a  agregatelor  şi  a                                                                                                                        După  semnare,  preşedintele   găseşte  expresia  o  politică  pe   contribui  la  reaşezarea  relaţii­
          timpului  de  lucru,  pentru  întă­  avut  de  realizat  mai  bine  de                                                                                Nicolae  Ceauşescu  şi  premie­  care vrem să o punem în sluj­  lor  pe  asemenea  principii  ca­
          rirea  disciplinei  în  fiecare  sec­  2  800  de  contracte,  reprezen-                                                                              rul  Pierre  Werner  îşi  strîng   ba  omului,  a  respectului  fată   re  să  excludă  ingerinţele  în
           tor  de  activitate,  siderurgiştii   tînd  sute  dn  mii  de  tone  de                                                                              cu căldură mîinile.           de  conştiinţa  sa  şi  fată  de  op­  treburile  vreunui  stat,  să  a-
          hunedoreni  dau  bătălia  pentru   metal,  siderurgiştii  le-au  ono­                                                                                   In  cuvînlul  său,  preşedinte­  ţiunile  importante  pe  care   sigure  fiecărei  naţiuni  posibi­
           a  realiza  pînă  la  sfîrşitul  aces­  rat  la  termen  sau  în  devans,                                                                            le  guvernului,  Pierre  Werner,   trebuie să le facă în viată.  litatea  de  a-şî  alege  calea
                                                                                                                                                                a spus :
                                                                                                                                                                                                Luînd  cuvîntul,  preşedintele
           tei  luni  o  producţie  marfă  su­  în  condiţii  de  calitate  superi­                                                                               Declaraţia  pe  care  am  sem­  Nicolae Ceauşescu a spus:  dezvoltării   economico-sociale
           plimentară  în  valoare  de  peste   oară.                                                                                                           nat-o  mi  se  pare  a  avea  o   Aş  dori  să  exprim  satisfac­  corespunzător  năzuinţelor  sale
                                                                                                                                                                                                                            de  a  putea  trăi  în  deplină  li­
           85  milioan.  l  i.  Se  materiali­  Această  importantă  realiza­                                                                                   triplă  semnificaţie.  In  primul   ţia  mea  pentru  evoluţia  po­  bertate,  independenţă  şi,  tot­
           zează astfel — cu o depăşire  re se exprimă, între altele, prin                                                                                      rînd,  noi  reafirmăm  în  acest   zitivă   a   relaţiilor   dintre   odată,  de  a  putea  să-  colabo­
                                                                                                                                                                document  un  anumit  număr  de   România  şi  Luxemburg,  pen­  reze  de  la  egal  la  egal  cu
                                                                                                                                                                principii  asupra  cărora  sîntem   tru  .  semnarea  acestui  docu­  toate celelalte naţiuni.
                                                                                                                                                                de  acord  şi  după  care  trebuie   ment,  care  marchează  un  mo­  In  acest  spirit,  se  poate  a-
                                                                                                                                                                să  se  călăuzească  convieţuirea
                Succese de seamă în domeniul                                                                                                                    tuturor  naţiunilor.  Ş1  noi"  si   ment  de  importantă  deose­  firma  că  documentul  are  o
                                                                                                                                                                                                                            importantă  deosebită  ‘  nu  nu­
                                                                                                                                                                                              bită  în  istoria  relaţiilor  din­
                                                                                                                                                                dumneavoastră  sîntem  ataşaţi   tre ţările noastre.        mai  pentru  popoarele  noastre,
                      gospodăriei comunale                                                                                                                      libertăţii  şi  independentei  na­  claraţie  consemnează,  în  pri­  dar  şi  pentru  toate  acele  po­
                                                                                                                                                                                                Fără  îndoială  că  această  de­
                                                                                                                                                                ţiunilor  noastre,  dreptului  lor
                                                                                                                                                                                                                            poare  care  doresc  să  vadă  in­
                                                                                                                                                                de  a-şi  alege  sistemul  politic   mul  rînd,  realităţile  din  co­  staurate  în  lume  principiile
                Apropiata  aniversare  a  25   Comparativ cu aceeaşi pe­                                                                                        şi  social  în  deplină  libertate,   laborarea  noastră,  pentru  că,
              de  ani  de  la  proclamarea   rioadă a anului trecut, locui­                                                                                      ne  pronunţăm  pentru  pace,   dacă  nu  am  fi  obţinut  o  dez­  dreptului  internaţional,  res­
                                                                                                                                                                                                                            pectul  fiecărei  naţiuni,  dreptul
              Republicii  este  întîmplnată   torilor  din  judeţ  le-a  fost                                                                                   pentru  neamestec  în  treburile   voltare  continuă  a  acestor  re­  omului  de  a  duce  o  viată  mai
              de  către  lucrătorii  din  sec­  distribuit  cu  10  la  sută  mai                                                                                interne ale altor state.     laţii,  nu  am  fi  putut  să  ajun­  bună şi mai demnă.
              torul  gospodăriei  comunale  multă  apă,  cu  8  la  sută  mai                                                                                     In  al  doilea  rînd,  dorim  ca   gem la semnare,
              cu  un  bilanţ  meritoriu.  Pînă  multă  energie  electrică  ;  s-a                                                                                statele  noastre  —  al  dumnea­                             Iată  de  ce  doresc  să  urez  o
              în  prezent  aceştia  înregis­  efectuat  un  volum  de  lucrări                                                                                   voastră,  care  este  o  putere   In  al  doilea  rînd,  ea  trasea­  dezvoltare  ascendentă  relaţii­
              trează  însemnate  depăşiri  de  de  prestaţii  în  construcţii  cu                                                                                mijlocie,  şi  al  nostru,  care  es­  ză  jaloanele  dezvoltării  viitoa­  lor  dintre  popoarele'  noastre
              plan  la  activităţile  de  gos­  13,5  la  sută  mai  mare  şi  au                                                                                te  o  mică  naţiune  —  să  poată   re  a  colaborării  româno-lu­  şi  ca  raporturile  noastre  de
              podărie  comunală  şi  locati-  fost transportaţi în plus pes­                                                                                     afirma  dreptul  nostru  la  ega­  xemburgheze  în  multe  dome­  colaborare  să  constituie  un  e-
              vă  precum  şi  la  prestaţii  în  te două milioane călători.                                                                                                                   nii  de  activitate.  Acordăm,   xemplu  de  felul  în  care  două
           !  construcţii, fapt ce a deter-  De   remarcat că printr-o   ;                                                                                       litate  în  concertul  naţiunilor,   mai  ales,  o  atenţie  deosebită   naţiuni  cu  orînduiri  sociale
                                                                                                                                                                 precum  şi  dreptul  de  a  putea
           i  minat obţinerea unei pro-  mai bună organizare a mun­                                                                                              să  ne  pronunţăm  pentru  o  e-   căilor  de  dezvoltare  a  coope­  diferite,  dar  care  conlucrează
                                                                                                                                                                                              rării  în  domeniul  tehnico-ştiin-
           j  ducţii suplimentare pe an-  cii, prin reducerea cheltuie­                                                                                          volutie  proprie  în  viata  inter­  tific,  intensificării  schimburilor   din  vremuri  îndepărtate,  vor
           :  samblul judeţului de aproa-  lilor de producţie şi în spe- j                                                                                       naţională.                   turistice  şi  de  altă  natură,   putea  şi  în  viitor  să-şi  uneas­
                                                                                                                                                                                                                            că  eforturile  pentru  asigura­
           |   pe 15 milioane lei — cu 3  cial a celor materiale s-au   ;                                                                                         Declaraţia  semnată  astăzi   ceea  ce,  fără  îndoială,  va  con­  rea  progresului  lor,  pentru
                                         obţinut pînă în prezent be­
           |   milioane lei peste angaja-  neficii suplimentare de peste j   Muncitorii Gheorghe Chelaru şl Kudolf Loy, din cadrul atelierului de metrologie de la U.U.M.   este expresia unui omagiu  tribui la mai buna cunoaştere  pace în lume.
           i  mentul anual.              2,1 milioane Iei.                 Petroşani, verifică la ştandul de probă un nou lot de manometre.
           I___________________________________________
                                                                                                                                                                                    DECLARAŢIE SOLEMNA COMUNA
           IMPERATIVUL ESENŢIAL AL ACTIVITĂŢII PE OGOARE                                                                                                              cu privire la principiile relaţiilor dintre Republica
                                                                                                                     f 0 v           m  •                            Socialistă România şi Marele Ducat de Luxemburg
                                                                                                                                      Harmcia
                                 Strîngerea recoltei                                                                                                            nia  şl  Marele  Ducat  de  Lu­  şi  sociale,  mărimea  sau  nive­  telor  de  a  lua  parte  la  co­
                                                                                                                                                                  Republica  Socialistă  Româ-
                                                                                                                                                                                               lurile  lor  de  dezvoltare,
                                                                                                                                                                                                                             operarea  internaţională  in  toa­
                                                                                                              forestierilor
                                                                                                                                                                                                reamintind  că  toate  statele,
                                                                                                                                                                xemburg,  luînd  în  considera­
                                                                                                                                                                                                                             te  domeniile  şl  de  a  avea  ac­
                                                                                                                                                                 re  relaţiile  de  stimă  recipro­
                                                                                                                                                                 că  şi  prietenie  statornicite  în­  mari  şi  mici,  au  dreptul  şl   ces  nestingherit  la  cuceririle
                                                                                                                                                                                               obligaţia  de  a  participa  la  so­
                                                                                                                                                                                                                             ştiinţei şi tehnicii moderne,
                                                                                                                                                                tre  cele  două  ţări,  in  dorinţa   luţionarea  problemelor  inter­  I. Republica Socialistă Româ­
               şi insăminţarea grabnică a griului                                                        nirea  sarcinilor  anuale  de  plan  în  11  luni,  harnicul  co­  pace,  apropiere  şi  înţelegere   vingere  că  pacea  şi  securita­  nia  şi  Marele  Ducat  de  Lu­
                                                                                                                                                                de  a  răspunde  aspiraţiilor  de
                                                                                                                                                                                               naţionale  care  le  privesc,
                                                                                                            ORĂŞTIE.  Acţionînd  cu  fermitate  pentru  îndepli­
                                                                                                                                                                                                                             xemburg  declară  că  relaţiile
                                                                                                                                                                                                exprimînd  profunda  lor  con­
                                                                                                                                                                 ale  popoarelor  român  şi  lu­
                                                                                                                                                                                                                             lor  bilaterale  şînt  bazate  pe
                                                                                                        lectiv  al  U.E.I.L.  Orăştie  obţine  succese  de  prestigiu
                                                                                                         în  activitate,  apropiind  vizibil,  totodată,  iinele  actua­  xemburghez  şi  de  a  dezvolta,   tea  internaţională  trebuie  să   respectarea  normelor  dreptu­
                                                                                                                                                                 în  continuare,  relaţiile  de  bu­
                                                                                                                                                                                                                             lui  internaţional,  a  Cartei  Na­
                                                                                                                                                                                                                respectarea
                                                                                                                                                                                               se
                                                                                                                                                                                                   bazeze
                                                                                                                                                                                                           pe
                                                                                                         lului  cincinal.  In  frunte  cu  cei  mai  destoinici  comunişti,   nă  vecinătate  şi  de  cooperare   dreptului  sacru  al  fiecărui   ţiunilor  Unite  şi  a  drepturi­
                                                                                                         forestierii  Orăştiei  au  realizat  pe  primele  9  luni  de  ac­  dintre  cele  două  state,  pe  te­
                                                                         Tovarăşul  Ioan  Păstrăv,  se­  tivitate  o  producţie  globală  mai  mare  cu  2,5  la  sută                         stat  la  independenţă,  la  liber­  lor  şl  obligaţiilor  pe  care  fie­
                      Zile de virf la recoltări                        cretarul  Comitetului  orăşenesc   decît  cea  planificată.  In  gurile  de  exploatare,  pe  fieca­  meiul  principiilor  şi  normelor   tate  şi  la  suveranitate,  a  drep­  care  dintre  cele  două  state  şi
                                                                       de  partid  Orăştie,  ne  spunea   re  parchet  în  parte  s-a  pus  un  accent  deosebit  pe  creş­  de drept internaţional,  tului  fiecărui  popor  de  a-şi   Ie-a  asumat  şl  şi  le  va  asuma
                                                                       că, cu sprijinul primit din par­  terea  productivităţii  muncii,  obţinîndu-se,  în  aceeaşi  pe­  Reaflrmînd  ataşamentul  lor   hotărî  singur  soarta,  fără  nici   în  cadrul  acordurilor  interna­
             Ameliorarea  vremii  în  ulti­  din  Orăştie  l-am  întîlnit  pe   tea  salariaţilor,  la  C.A.P.  din   rioadă  de  referinţă,  o  depăşire  a  acestui  indicator  cu   faţă  de  scopurile  şl  principi­    ţionale   al   cărui   semnatar
            mele  zile  a  dat  posibilitate   tractoristul  Aurel  Pitordescu   localitate  recoltatul  culturilor   1,2  Ia  sută.  A  fost  posibil  acest  lucru  datorită  intensi­  ile  Cartei  Organizaţiei  Naţiu­  un  amestec  din  afară,  fără  nici   este.
            lucrătorilor  de  pe  ogoare,  în   lucrînd  la  efectuarea  arăturii   tîrzii  de  toamnă  se  apropie   ficării  acţiunii  de  mecanizare  a  lucrărilor  de  doborîre,   nilor Unite,  un  fel  de  constringeri  şi  pre­
            sprijinul  cărora  continuă  să   pentru  însămîntarea  griului.   de  sfîrşit,  răraînînd  de  strîns   scos-apropiat,  cît  şi  transportului  masei  lemnoase  la   Reamintind  că  prin  Carta   siuni,
            vină  salariaţi,  elevi  şi  militari,   Acum,  ne  spunea  interlocuto­  doar  porumbul  de  pe  mai  pu­                                           O.N.U.  popoarele  au  procla­   afirmînd dreptul tuturor sta­  (Continuare in pag. a 4-a)
            să-şi  concentreze  toate  forţe­                                                            platformele industriale de prelucrare ale unităţii.     mat dorinţa lor de a trăi in
            le  şi  mijloacele  la  finalizarea   rul,  avem  suficient  front  de   ţin  de  50  de  hectare.  De  ase­  Ţinînd  seama  de  una  din  sarcinile  majore  trasate  de   pace  unul  cu  celălalt,  într-un
            grabnică  a  recoltării  culturi­  lucru,  iar  starea  terenului  per­  menea,  la  semănat  planul   Conferinţa  Naţională  a  partidului  —  ca  în  orice  activi­
            lor  de  toamnă  şi  la  însămîn-   mite  să  acţionăm  cu  toate   este  realizat  pe  mai  mult  de   tate  productivă  să  se  facă  totul  nu  pentru  obţinerea   spirit  de  bună  vecinătate,  şi
            tari.  Ca  urmare,  de  la  o  zi  la   „motoarele".  Pe  suprafeţele   50 la sută din prevederi.  unei  producţii  globale  în  sine,  ci  pentru  realizarea  sor­  de  a  dezvolta  relaţii  amicale   Preşedintele  Consiliului  de   cesă  Josephine-Charlotte,  să
                                                                                                                                                                 între naţiuni,
            alta  bilanţul  activităţii  este   unde  solul  a  fost  mai  moale,   Acţiunile   de   sezon   la   timentelor  de  care  are  strictă  nevoie  economia  naţio­  conştiente  de  răspunderea   Stat  al  Republicii  Socialiste   facă  o  ,  vizită  oficială  în
            tot  mai  bogat,  acţiunile  iniţia­  s-au folosit chiar şi două trac­  C.A.P. Pricaz se desfăşoară pe  nală  —  colectivul  U.E.I.L.  Orăştie  a  obţinut  importante   care  incumbă  tuturor  statelor   România, Nicolae  Ceauşescu,   România.
            te  de  organizaţiile  de  partid,   toare,  conduse  de  Gheorghe                           depăşiri  de  plan  Ia  fiecare  sortiment  în  parte.  Astfel,   pentru  instaurarea  unui  cli­  şi  tovarăşa  Elena  Ceauşescu   Invitaţia  a  fost  acceptată
            consiliile  populare  şi  condu­  Tat şi respectiv Gheorghe Con­    N. TlRCOB                au  fost  realizaţi  în  plus  570  mc  cherestea,  432  mc  lemn   mat  de  pace  şi  securitate  în   au  invitat  pe  alteţele  lor  re­  cu  plăcere.  Data  vizitei  ur­
            cerile  unităţilor  agricole  con-   tor,  la  un  disc.  Ştiind  că  nu   N. PANAITESCU     de mină, 1 555 mc buşteni de fag şi altele.             lume  şi  pentru  dezvoltarea  de   gale,  Marele  Duce  Jean  de   mează  să  fie  fixată  pe  cale
                                                                                                                                                                 relaţii  de  cooperare  intre  toa­
            cretizîndu-se  în  zecile  şi  su­  mai  este  timp  de  aşteptat,  lu­                                                                              te  statele,  Indiferent  de  sis­  Luxemburg şi pe Marea Du­  diplomatică.
            tele  de  tone  de  produse  înma­  crăm  în  schimburi  prelungite   (Continuare în pag. a 2-a)                                                     temele lor politice, economice
            gazinate, în creşterea simţi-  pînă după ora 23. După ară-
            toare  a  suprafeţelor  pregătite   tură,  în  această  tarla  facem  I-   —
            şi însămînţate cu grîu.       mediat  discuitul,  iar  în  ziua                          fost   recoltate   In   judeţul   prezentat   pe   scena   cămi­                                la  ora  18,00,  va  avea  loc   Transmisia   va   avea   loc
                                                                            LUCRĂRI PENTRU
             Atmosfera  specifică  zilelor   următoare  însămînţăm  grîu.   ALIMENTAREA              nostru  1  368  tone  fructe  de   nului   cultural   din   Certcj    CĂTRE FONDUL             la   librăria   „Mihai   Ernines-   intre   orele   11,55—12,45,   pe
                                                                                                                                                                           CENTRALIZAT
                                                                                                                              un  reuşit  spectacol  de  mu­
            de  vîrf  de  campanie  este  pre­  In  acelaşi  timp,  nu  neglijăm   ORAŞULUI CU APA   pădure,  dintre  care  671  to­  zică   populară,   dedicat   oa­     AL STATULUI              ,cu“   din   Deva   intilnirea   lungimea   de   undă   radio
                                                                                                                       tone
                                                                                                                   504
                                                                                                        mure,
                                                                                                     ne
                                                                                                              peste
                                                                                                                                                                                                              Radu
                                                                                                                                                                                                                    Ciobanu
                                                                                                                                                                                                                              de 330 m; studioul Cluj.
                                                                                                                                                                                                    scriitorului
            zentă  la  tot  pasul,  în  fiecare   nici  calitatea  lucrărilor,  cu-                  zmeură,   cantităţi   aprecia­  menilor   muncii   din   aceas­                                 cu cititorii.
                                                                             In   oraşul   Slmeria,   con­  bile  de  afine  roşii  şl  ne­  tă localitate.                  Activitatea   rodnică   des­                             VREMEA
            unitate  agricolă.  Intr-una  din   noscînd  că  sîntem  retribuiţi   structorii  au  Început  o  lu­  gre,   coame,   măcieşe,   pre­  In   program   au   figurat   făşurată   de   legumicultorii   TRANSMISIE       Pentru 24 ore
                                                                                            această
                                                                                                                                                 de
            tarlalele cooperativei agrico-  în baza acordului global.      crare   a  Inedită   in   introdu­  cum   şi   90   tone   ciuperci   evoluţii   ale   formaţiei   arh.   din   Dobra   este   încununa­  LA RADIO CLUJ   Vreme   frumoasă,   cu   ce
                                                                                    locului:
                                                                            parte
                                                                                                     comestibile.
                                                                                                                                                                           tă  in  acest  an  de  un  suc­
                                                                                                                                             de
                                                                                                                                     pregătite
                                                                                                                              dansuri,
                                                                            cerea  apei  potabile  in  oraş   Intre   centrele   de   achi­  Liviu   Oros,   tarafului   con­  ces   remarcabil.   Unitatea   A UNOR MECIURI   rul  variabil.  Vint  slab.  pi
                                                                            prin   conducte.   Pînă   acum   ziţii,  cu  rezultate  bune  pu­  dus   de   prof.   Mlrcea   Ol-   care   a   fost   distinsă   cu   DE FOTBAL   nâ   la   potrivit   din   sud-esf.
                                                                            s-au  Instalat  şi  supus  pre­  tem  aminti  pe  cele  din  Is-   tcanu,   soliştilor   vocali   Ma­  „Ordinul   Muncii“   clasa   I   DIN DIVIZIA B  Temperatura   minimă   va
                                                                            siunii  mai  mult  de  6  km   croni,   Orăştie,   Vaţa   de   riana   Florescu,   Maria   Moi-   pentru   producţia   de   legu­                 fi   cuprinsă   intre   minus   3
                        A                                                   de   conductă,   ce   străbate   Jos şi Dobra.    sin,   Maria   Toma,   Niculae               me   realizată   a   anunţat   că   Studioul  de  radio  şi  te­  şi  minus  1  grad,  iar  ma­
                           In pagina a Ii-a                                 străzile   M.   Emlnescu,   Gh.   Zilele   acestea,   cit   tim­  Rad,   Niculae   Amititeloaie,   a   livrat   deja  peste  preve­  leviziune   Cluj   va   efectua   xima intre 15 şl 17 grade.
                                                                            Lazăr şi Tralan.
                                                                                                     pul   mai   permite,   acţiunea   Vasile   Pop.   Din   formaţia      derile  planului  pe  acest  an   duminică,   29   octombrie,   o
                                                                                                     de  recoltare  a  fructelor  de   de   dansuri   s-au   eviden­       50   tone   legume,   estlmin-   transmisie   directă   de   fot­  Pentru următoarele
                                                                                                                                                                                              În­
                                                                                                                                                                            du-se
                                                                                                                                                                                                     bal,
                                                                            BOGATA RECOLTA           pădure continuă.         ţiat   Elena   Dinulescu,   Ma­              cheierea  ca  plusul,   după  întregii   unde   de  au   pe  loc  trei   stadioane,   două zile
                                                                                                                                                                                                                        din
                                                                                                                                                                                                                 partide
                                                                                                                                                                                   recoltării
                                                                           DE FRUCTE DE PĂDURE                                ria   Geangu,   Elena   Guia,                 producţii,   să   însumeze   500   divizia   B.   Crainicii   noştri   Vremea   devine   uşor   in­
               fH Adunări de ddri de seama şi alegeri                                                SPECTACOL PENTRU         G h e o r g h e    Munteanu,                  tone.                    reporteri   vor   relata   desfă­  stabilă,   cu   cerul   variabil,
                                                                             In   actuala   campanie   de                                       Ioan                                                 şurarea   reprizei   secunde   temporar   noros,   favorabil
                                                                                       fructelor
                                                                                               de
                                                                                    a
                                                                                                                                                                                                         partidele:
                                                                                                                                                                                                     din
                                                                                                                                                                                                                Minerul
                                                                                                                                                                                                                       Ba­
                   în organizaţiile de partid                               recoltare   Inspectoratul   sil­  OAMENII MUNCII  Gheorghe   Mărgineanu,                        ROMANUL „ZILELE“         ia   Mare   —   Olimpia   Satu   precipitaţiilor   Vint  sub  slab,   formă
                                                                            pădure,
                                                                                                                                                                                                                              de
                                                                                                                              Turdeanu ş.a. ,
                                                                                                                                                                                                                                  ploaie.
                                                                                                                                                                                                                                                plnă
                                                                                                                                                                            IN LIBRĂRII              Mare,   Gloria   Bistriţa   —   la   potrivit   din   vest.  Tem­
                                                                            vic  judeţean  a  obţinut  fru­  Ieri,   ansamblul   folcloric   Momentele   vesele   au   fost
                                                                                                                                                                                                                                                creş­
               9 Conştiinţe şi brăţări de aur                               moase   rezultate.   In   prime­  „Mure.şana“   al   Clubului   semnate   de   Ioan   Bordan          Cu prilejul apariţiei ro­  Metrom   —  Braşov   şi   C.S.M.   peratura  iar   minimă   in   staţio­
                                                                                                                                                                                                                              tere,
                                                                                                                                                                                                                                        maxima
                                                                                                                                                                                                              Corvinul
                                                                                                                                                                                                                      Hune­
                                                                                                                                                                                                     Sibiu
                                                                            le » luni ale anului au  sindicatelor din Deva a  şl Liviu Oros.                                      manului „Zilele“, miinc,  doara.            nară.
                                                                        V.                                                                                                                                                                           J
   92   93   94   95   96   97   98   99   100   101   102