Page 98 - Drumul_socialismului_1972_10

DRUMUL SOCIALISMULUI ®Nr. 5 538 8 DUMINICĂ 29 OCTOMBRIE 1972

a^amseBamBmaBmamBBMamBmBama^amamwmmamaeaaaatmaBmamamBmKammmammBBBtaBMammmmuamaapmma

p H '

piɡ
mm

Doşdeţean, Tudor Rezmiiveş şi
Mobilizarea efectivă la rea­
lizarea exemplară a sarcinilor alţii s-au oprit, în cuvîntul
de plan şi angajamentelor a- Hotărirea unanimă lor, asupra înfăptuirii progra­
sumate pe 1972, preocuparea mului educaţional al partidu­
permanentă pentru economisi­ lui. „Noi avem mulţi tineri
^4»sV&v -- rea cocsului, pentru funcţio­ în cadrul schimbului nostru
narea agregatelor la parame­ — arătau vorbitorii. Lipsurile
trii proiectaţi şi în ritmurile a comuniştilor - realizarea care se mai manifestă în acti­
impuse de grafice, respecta­ vitatea acestora trebuie să le
m \ * , , kwvmw rea întocmai a reţetelor stabi­ considerăm ca lipsuri ale
lite pentru producerea fontei noastre. Să depunem mai mul­
— sînt cîteva din căile prin­ te eforturi pentru întărirea
cipale urmate de furnaliştii integrală a sarcinilor disciplinei în procesul de pro­
ducţie, să ne ocupăm de e-
Cea mai bună recomandare A cadrul secţiei repara- hunedoreni pentru ridicarea ducarea tinerilor şi de pregă­
telierul de montaj din
activităţii la înaltele cote ale
tirea lor pentru a fi primiţi
// tii electrice a C.S.
eficientei economice şi înfăp­
membrilor
rîndurile
în
de
Hunedoara, condus cu mul­ tuire^ neabătută a sarcinilor
tă competenţă de maistrul trasate de Congresul al X-lea
cesar, între altele, ca presa
pentru şeful de brigadă principal Gheorghe Toma şi Conferinfa Naţională a par­ de producţie partid. In acest sens este ne­
să ajungă cît mai repede la
— ne spunea zilele trecute
tidului. Acestea au fost şi
oameni, şi să formăm urgent
principalele obiective dezbătu­
ing Nicolae Miclea, şeful
secţiei — desfăşoară, zi de te în adunarea de dare de de cost. Angajamentul anual de zgură şi fontă au consti­ un colectiv care să verifice
cum se tîn de învăţătură se-
zi, lună de lună, o activi­ seamă şi alegeri a organiza­ asumat de colectivul secţiei de tuit momente de reflecţie şi raliştii noştri".
— Propun si faci parte rător că învaţă" (ing. Nistor — Cred că ar fi bine ca tate susţinută pentru înde­ ţiei politico-ideologice. a produce suplimentar 8 000 to­ analiză partinică pentru comu­
nişti. Una din problemele
din prezidiul adunării noas­ Ciută, şeful sectorului II al din noul birou al organiza­ plinirea în totalitate a sarci­ In spirit critic şi autocritic, ne fontă cu cocs economisit, principale dezbătute în cadrul Comuniştii Ioan Păpuşoi,
tre generale tovarăşul Gri- E. M. D'îlja). ţiei de bază să facă parte şi nilor de producţie, pentru comuniştii au analizat întrea­ a fost îndeplinit în totalitate adunării a fost calitatea fon­ Toader Apostol, Ilie Mîtcă şi
gore Maxim. Este un briga­ „Climatul de muncă este a- , tovarăşul Grigore Maxim. Fap­ executarea lucrărilor în ga sferă de probleme econo­ — aceşti oameni harnici pro- tei. „Dacă la deranjarea unul alţii s-au referit la problema
dier foarte bun — şi-a argu­ cum deosebit de favorabil la tele lui de muncă sînt cea timp util şi de cea mai bu­ mice ce-i preocupă, precum punîndu-şi ca pînă la finele furnal — se arăta în darea de repartizării forţei de muncă la
anului să mai obţină peste
furnalul nr. 4, arătînd că
mentat laconic propunerea noi. In brigada lui Maxim mai bună recomandare. Eu îl nă calitate". şi activitatea desfăşurată pen­ plan încă 1 000 tone fontă. De­ seamă — se spune că sînt de deşi există suficienţi furna-
cel care luase cuvintul. acest lucru se simte foarte propun şi am toată convin­ Această caracterizare-suc­ tru continua întărire a discipli­ sigur, şi pentru onorarea a- vină toate schimburile, atunci lişti aceştia nu sînt reparti­
Apoi din darea de seamă puternic. Contează însă şi mo­ gerea că şi aici va face trea­ cintă şi frumoasă făcută nei în muncă, pe linia educa­ cestui nou angajament o con­ la calitatea fontei credem că zaţi întotdeauna în mod judi­
reţinem in mod expres : dul cum ştie şeful de brigadă bă bună. colectivului respectiv poa­ ţiei politico-ideologice în ge­ tribuţie substanţială şi-o va nu vine nimeni din altă bri­ cios, pe schimburi.
neral.
„Trebuie să evidenţiem efor­ să lucreze cu oamenii. Aşa A fost votat în unanimita­ te fi completată prin gama aduce colectivul schimbu­ gadă să ne facă fontă decla­ Recomandările făcute de co­
turile depuse de brigăzile zic eu că se naşte atmosfera te. largă a operaţiilor ce se e- Cu acest prilej a fost scos lui B. sată...". Cu mult discernămînt munişti noului birou, de a ti­
conduse de comuniştii Gri- sănătoasă de lucru. Iar Ma­ După terminarea adunării xecută aici. Intre altele, în în evidentă faptul că furna­ Deşi rezultatele pozitive sînt au vorbit comuniştii despre ne o legătură mai strînsă cu
gore Maxim şi Petre Scră- xim ştie s-o creeze" (maistru generale, am stat mai mult de afara lucrărilor zilnice, lă- liştii schimbului B al secţiei, multiple, în munca biroului valoarea muncii lor, despre masele, de a controla riguros
deanu, care, cu toate greu­ principal Iosif Birlea). vorbă cu comunistul Grigore cătuşii-montori de ma- în frunte cu comuniştii, au organizaţiei de bază, ca şi în modul de îmbunătăţire a ei. desfăşurarea fluxului produc­
tăţile fazei de experimenta­ „Trebuie să fim mai recep­ Maxim, cu alţi ortaci ai lui. realizat pe primele 8 luni ale activitatea productivă, s-au — Procentul de fontă decla­ tiv, de a intensifica munca
re a frontalelor cu susţine­ tivi la nou, să învăţăm din Cele ce am aflat ne-au întărit anului un plus de 2 134 tone manifestat şi unele lipsuri. sată poate fi mult redus — de educaţie etc., au fost re­
re metalică, şi-au însuşit în- experienţa fruntaşilor. Şefi imaginea pe care ne-o făcu­ Preţul fontă, o contribuţie deosebită Darea de seamă prezentată în arăta unul din maiştri. Se ţinute ca sarcini permanente
tr-un timp scurt noua teh­ de brigadă ca Grigore Maxim sem despre acest vrednic mi­ f faţa comuniştilor, sau discu­ poate ajunge la procente mi­ pentru viitor. Angajamentul
nologie de lucru, obtinînd şi alţii sînt adevăraţi comu­ ner al Dîljei, care lucrează în avînd-o cei de la furnalul nr. nime cu condiţia ca toţi fur­ schimbului B de a produce
rezultate satisfăcătoare". nişti, harnici, pricepuţi, con­ minerit de 24 de ani. Fost încrederii 4, care şi-au realizat sarcini­ ţiile purtate s-au referit mai naliştii să respecte procesul în 1973 1000 tone fontă peste
Notăm apoi din cuvîntul ştiincioşi, modeşti; să le ur­ brigadier voluntar la Salva le de plan în proporţie de ales la aceste aspecte disto­ de producţie. Trebuie luate plan reflectă grija furnalişti-
participanţilor la discuţii : măm exemplul" (Petre Scră- Vişeu, Maxim este astăzi un 102,84 la sută. Totodată, s-au e- nante cu mersul general al de urgenţă măsuri pentru îm­
„In acest an, am întîmr deanu, şef de brigadă). reputat brigadier la Dîlja. şini şi aparataje elec­ conomisit 4 514 tone cocs, muncii. G răcire de mai lungă bunătăţirea calităţii granulo- lor, în frunte cu comuniştii,
pinat greutăţi datorită con­ „Intr-adevăr, brigada mea — Asta mi-a plăcut, asta am trice execută şi re­ durată la furnalul nr. 4, mer­ metrice a aglomeratului, iar fată de obiectivele celui de
diţiilor dificile de zăcămînt s-a străduit să facă treabă bu­ învăţat, asta ştiu să fac. De paraţiile planificate ori ac­ toată fonta peste plan fiind maiştrii şi prim-topitorii să al treilea an al cincinalului,
şi presiunilor excesive din nă. N-am reuşit întotdeauna. fapt, mineritul l-am luat de cidentale din secţiile de ba­ produsă — conform cunoscu­ sul deranjat al furnalelor nr. hotărirea lor neabătută de a
abataje. Totuşi, oamenii s-au Am întimpinat şi noi greu­ la început, i-am parcurs toate ză ale combinatului. In bu­ tei lor iniţiative — cu cocs e- 5 şi 6, cîteva deraieri de ski- supravegheze mai îndeaproa­ încheia cincinalul Înainte de
străduit să obţină rezultate tăţi. Am avut şi noi lipsuri. etapele şi pot spune că-1 cu­ nă parte, posibilitatea cu­ conomisit. De asemenea, au puri la furnalul nr. 5, întîr- pe fluxul productiv. termen.
bune. Şi, în oarecare măsu­ Straturile de cărbune ne vor nosc. Dar nu-i suficient să-l prinderii întregii arii de fost realizate economii de pe­ zierî la descărcarea furnale­ Comuniştii Alexandru Ola­
ră. am reuşit. Aş vrea să a- mai pune probleme. Asta o cunoşti. Trebuie să-ti şi placă. răspunderi se datoreşte şi lor din cauza lipsei oalelor ni, Radu Rusu, Constantin MARIN NEGOIJA
mintesc munca plină de dă­ ştim. Nu sîntem nişte oameni Mie îmi place şi parcă nici modului în care comunistul ste 5,8 milioane lei la preţul
ruire depusă de o serie de extraordinari. Dar muncim cu nu-i aşa greu. Munca m-a Gheorghe Toma progra­
brigăzi, din rindul cărora se seriozitate şi răspundere, ne făcut om, m-n învăţat binele mează şi coordonează acti­
detaşează aceea condusă de înţelegem şi ne ajutăm- re­ vitatea atelierului. De ase­ cii — a necesitat, in primul pentru fiecare obiectiv în parte. O serie de alte avantaje pe
de
conţinutul
Grigore Maxim. Acest om ciproc. ne facem datoria". şi răul, frumosul şi urî- menea, aşa cum sublinia lă Din bogăţie de idei Inestimabi­ rind,. luarea unor măsuri orga­ — Blocurile erau prevăzute a care le oferă noua metodă
soluţii
şi
de
expuse
tovarăşii
panouri
construi
face minuni în abataj, nu (Grigore Maxim, şef de bri­ lul. Am retinut binele şi Ştefan Olaru, secretarul or­ pentru toate domeniile vieţii e- nizatorice. In acest sens au fost se ne-a spus din inginerul Augus- ne-au fost Ene, inginer-şef al
mari
—
Apostol
cîteva
de
mun­
ălta. Pune umărul la greu, gadă in abatajul frontal nr. 1). frumosul. încerc să le trans­ ganizaţiei de partid, una eonomico-sociale, din complexi­ instruite betonişti, echipe linia reguli- tin Lula. A trebuit să revedem T.C. Deva, şi Iancu Todoroni,
pe
citori
economice
ma­
tatea
sarcini
de
Organizează exemplar mun­ Va să zică acesla era comu­ mit şi ortacilor şi, împreună, din preocupările principale jore oferite de documentele ■ lor tehnologice şi a celor de planurile şi să le concepem şeful serviciului organizarea
ca, se ajută şi se înţelege nalul despre care auzisem ale maistrului este conti­ Conferinţei Naţionale, colective­ producţiei şi a muncii:
Se
—
reduce
ju­
la
aproape
cu ortacii, scoate cărbune de numai vorbe frumoase. Un ni le presarăm în viată prin nua ridicare a nivelului său le Trustului desprins construcţii De­ de mătate durata de execuţie ce se
de
va
obligaţii
au
cea mai bună calitate. Or­ bărbat robust, cu ochi ageri muncă. Cînd reuşim e mi­ profesional şi al oamenilor prim ordin pentru îndeplinirea înregistra prin metodele tra­
din subordine, fapt pentru
tacii lui Maxim au ce în­ şi vorbirea domoală, de ar­ nunat. Şi nu reuşim rar. care este apreciat de în­ cincinalului înainte de termen, diţionale. Prin turnarea prefa­
bricatelor,
lingă
pe care se străduiesc să le ma­
un­
obiectivele
văţa de la el. Şi este îmbucu­ delean. DUMITRU GHEONEA tregul colectiv. terializeze exemplar. Ne vom Se înfăptuieşte cu succes o im­ de se folosesc, sînt înlăturate
de
cheltuielile
— Am început să lucrez opri asupra unui exemplu... Trustul de total reduce manopera transport,
lucrărilor
se
acest
Pînă
în
an,
— ni se destăinuia romii; construcţii Deva, care acţionea­ de finisare, practic dispar ten-
se
îmbună­
nistul Toma — la vîrsta de ză pe o arie largă a judeţului, cuielile interioare; structurii de
obiective
tăţeşte
calitatea
şi
locuinţe
construia
14 ani. Fişa mea biografică social-culturale numai cu zidă­ portantă sarcină pentru constructori rezistenţă.
s-a întregit cu anii munciţi rie de cărămidă, blocuri gli­ După cum se vede, avanta­
panouri
în această secţie, în care sate, ori din respective mari. jele noului sistem sînt multi­
Prefabricatele
sînt
m-am format ca muncitor, pregătite în poligoane speciale, ple. De aceea, în cadrul T.C.
ca om. Totul datorez colec­ la Deva şi Livezeni. De aici PREFABRICA TE Deva a fost întocmit un plan
tivului. erau transportate la punctele de perspectivă care vizează
ele lucru situate, uneori, la zeci
Mi-a plăcut meseria de kilometri distanţă. In ace­ creşterea continuă a gradului
de electrician pentru că laşi timp, unităţi similare din de industrializare la lucrările de
are frumuseţile ei spe­ ţară foloseau, cu în succes, tur­ PRODUSE DIRECT locuinţe şl alte obiective social-
plan
blocurilor
cofraje
narea
cifice. Un mic motoraş, de universale direct in perimetrul culturale. Pînă la sfîrşitul ac­ la
pildă, pe care l-ai repgrat şantierelor, de construcţii. tualului cincinal, peste 20
pune în funcţiune un mare — In Raportul prezentat la sută din apartamentele plani­
ficate vor fl construite dîipă a-
tovarăşul
Naţională,
agregat, şi asin îti produce Conferinţa Ceauşescu sublima că PE ŞANTIERE
Nicolae
o mate bucurie. De aici s-a este necesar să se extindă prac­ ceastă metodă. obţinute la T. c.
Rezultatele
ivit necesitatea permanentă tica realizării direct pe • şantier Deva exprimă şl un alt adevăr,
de a acumula noi cunoştin­ a prefabricatelor. evitîndu-se de care trebuie să se ţină sea­
astfel
trans­
ţe profesionale şi, totodată, port şi cheltuielile pentru livrări. ma în orice unitate economică :
Sntirzierile
in
de a le împărtăşi oamenilor Fiind convinşi de eficienţa spo­ tehnica securităţii muncii. Co- conform noului sistem de e- materializarea sarcinilor trasate
din jurul meu, colegilor de rită a acestui sistem, am lio- frajele metalice au fost con­ xecuţie, care permite o viteză de Conferinţa Naţlohală se face
muncă. Fiind aproape de tărit să-l aplicăm şi noi — ne-a fecţionate în cadrul' trustului. sporită. De pildă, un nivel la simplu şl direct, prin mijloace
cu
40
Indiferent de anotimp — In oameni, împletindu-mi acti­ declarat tovarăşul Alexandru O contribuţie deosebită au a- un bloc conform apartamente se eficiente, fără „studii" Intermi­
în
calculelor,
execută,
serele de la Sîntandrel se pro­ vitatea cu a lor am reuşit
duc mii de tone de roşii. Pentru Lugojan, directorul T. C. Deva. dus-o proiectanţii noştri. numai 7 zile. Prin turnarea be­ nabile şl teoretizări inutile ! O
ca acfcstea să aibă o calitate cit să fiu înţeles, să le cîştig — Folosirea cofrajelor plane I-am căutat pe proiectanţi... tonului, chiar pregătirea prefa­ dovadă In plus că totul se poa­
mai bună, multă atenţie se acor­ încrederea. De aceea, pot Ing. Âugustin Lula. împreună bricatelor necesită un timp ex­
In secţia teracote a l.M.C. Bîrcea oamenii lucrează cu dă lucrărilor de întreţinere a să spun că noi avem încă universale în construcţia obiec­ trem de scurt. După o zi se te rezolva prin pasiune, com­
petenţă şi responsabilitate.
rapiditate. Fluxul operaţiilor nu stagnează nici măcar o clipă. acestora. Tehniciană Doina Bar- de pe acum, datorită rezul­ tivelor spunea ing. Constan­ cu colegii săi au pus la punct,
multă
Argila dură, informă, nisipul, cadinul şi apa trec prin mul­ bu explică cu tragere competenţă tatelor obţinute, garanţia tin Mitescu, de la serviciul or­ pînă în cele mai mici detalii, poate decofra şi folosi in con­ M. LIVEZEANU
inimă
şi
de
profesională
te mîini şi tipare, prin multe operaţii tehnologice, pînă să modul cum se execută defolierea că vom finaliza mai repe­ ganizarea producţiei şi a mun­ modul de folosire a sistemului strucţie.
ajungă cahle pentru sobele de teracotă sau plăcuţe cera­ curpenilor de roşii. de actualul cincinal.
mice pentru placajul exterior al blocurilor de locuinţe.
Fotot V. ONOIU IOAN VLAD
Trecem prin secţie, admirăm migala de artizani a ce­ corespondent
lor 70 de lucrători, schimbăm cuvinte despre meseria lor
frumoasă. In capul unei liste de fruntaşi, ing. Moise Voi-
coni, şeful secţiei, îl situează pe comunistul Loghin Petres- IMPERATIVUL ESENŢIAL AL ACTIVIîATII PE OGOARE
cu. „Este un muncitor desăvîrşit, un artist în meserie —
îl caracterizează inginerul Voiconi. Lucrează cu cele mai Ziua şi noaptea pe opare ? ____________________y________________________________
perfecţionate maşini : mîinile, realizînd lucrări de mare e-
fect, de înaltă calitate". In oricare domeniu şi-ar
dase holda. Porumbul trebu­
— De fapt ce piese exe cută ? desfăşura un om activitatea, ia salvat. Comunistul Gheor­
— Piese complexe pentru sobele de teracotă (stîlplşori faptele, nu vorbele şi decla­ ghe Sorea n-a stat pe gin-
şi medalioane — adevărate o pere de artă). Priviţi cum îi raţiile de intenţii, sînt cele duri. S-a avîntal pînă aproa­ Strîngerea recoltei si îisănioţarea griului
merg mîinile. care pun în evidentă calită­ pe la briu prin apă, reuşind
ţile sale profesionale, capaci­ să scoată şi să pună Ia adă­
tatea de muncă, profilul mo­ post întreaga recoltă.
ral, spiritul de abnegaţie şi Asemenea lapte Înnobilea­
de eroism in muncă. ză munca mecanizat orilor, îi (Urmare din pag. 1) rarea terenurilor, iar mecani­
Un asemenea exemplu este sporeşte caratele. Si iapteie zatorii au ieşit cu toate for­ Sfecla de zahăr—la rampa de
Căldura meseriei comunistul Gheorghe Sorea, de muncă înălţătoare, pline ţele în cîmp la arat, discuit
mecanizator în cadrul secţiei
şi semănat. Preşedinţii unită­
de abnegaţie şi eroism, nu
un front larg. Inginerul şef
a IV-a vegetale, care deser­ sînt singulare în activitatea Constantin Miertoiu ne-a rela­ ţilor, brigadierii şi specialiştii încărcare, porumbul—la pătuie
\ - veşte C.A.P. llia. Organele de lucrătorilor de pe ogoare. tat că forţele sînt concentrate se află în permanenţă în
partid şi de stat comunale, Noi am dat un exemplu. Ar la transportul din cîmp al ul­ cîmp, în mijlocul cooperatori­ In ritm susţinut se desfă­ citori şi elevi. De organiza­
de ceramist direclorul S.M.A. Ilia aiirmă mai trebui adăugat că, îm­ timelor cantilăti de sfeclă de lor şi mecanizatorilor. şoară lucrările de recoltare a rea muncii salariaţilor la re­
că Sorea este un om con­
Pe ogoarele cooperativei a-
preună cu alţi colegi ai săi,
ştiincios, gata aricind de a Gheorghe Sorea şi-a înde­ zahăr şi la slrîngerea porum­ gricole din Boz activitatea se culturilor tîrzii şi la coopera­ coltat s-a ocupat cu compe­
bului. Totodată, mecanizatorii
ti prezent Ia datorie, ziua plinii planul anual de veni­ Nicolae Badu, Ilie Slama, Si- desfăşoară din plin din zori tiva agricolă de producţie din tenţă inginerul Gheorghe Zu-
sau noaptea, indiferent de turi pe tractor în numai V mion Moraru, Vasile Retegan, şi pînă seara tîrziu. Este şi fi­ Simeria. Secretarul comitetu­ dor, directorul U.M.M.R. Si­
starea vremii, maniiestînd luni. Ziua de 30 decembrie, Nicolae Toldea, Visaloh Biriş resc să existe o asemenea at­ lui de partid pe C.A.P., Oli- meria. „Evidenţiaţii în muncă
o grijă deosebită iată de. ca­ a 25-a aniversare a procla­ şi Nicolae Niculă sînt anga­ mosferă de lucru, avînd în lia Teodorescu, ne-a spus că din uzină s-au remarcat şi la
Un bărbat în. puterea vlrstel, scund, lucrează cu miş­ litatea lucrărilor pe care le mării Republicii, va li întîm- jaţi în bătălia pentru elibera­ vedere că la unitatea respec­ astăzi se vor transporta la recoltatul porumbului — a-
cări energice, regulate, ca de ceasornic. Este meşterul ce- execută. plnată de ei CU noi şi im­ rea şi pregătirea terenului tivă mai sînt de recoltat car­ rampa de încărcare ultimele firma directOTui adjunct, Ioan
ramist Loghin Petrescu. In palmele lui dure, argila ia for­ In condiţiile deosebii de portante succese în muncă. destinat. însămîntărilor. Pentru tofii şi porumbul de pe circa cantităţi de sfeclă recoltate de Ocolişan. De pildă, partida 'de
me artistice. In 22 de ani de muncă, prin aceste palme au grele in care trebuie să se Toate strădaniile pe care a grăbi semănatul s-a făcut 30 de hectare. Tractoriştii pe cele 50 de hectare. Produc­ la aprovizionare şi desfacere,
trecut multe tone de argilă, care s-au transformat, prin muncească în această toam­ le depun în prezent meca­ reamplasarea culturilor şi s-a Viorel Jurca, Ştefan Zlăg- ţia de sfeclă de zahăr a fost formată din Mircea Tordan,
măiestrie şi hărnicie, în tot atîtea tone de piese ornamen­ nă, mecanizatorii au trebuit nizatorii pentru executarea lucrat pe porţiunile zvîntate neanu, Eugen Mîrza, Cornel bogată. Faţade 26 000 kg la ha* Cornel Purdea şi Dorel Pro'o-
tale pentru sobele de teracotă care dau căldură, ambiantă să iacă proba înaltelor lor arăturilor, pregătirea terenu­ chiar şi nuţnai pe cîte 3-4 Bedea şi Viorel Simina, îm­ planificat, s-au recoltat 45 000 popescu, precum şi cei de Ia
şi estetic căminglor noastre. Alături, o masă mare, plină calităţi profesionale, morale lui şi însămintarăa culturilor ha. In scopul asigurării unei preună cil şeful secţiei Ghiu- kg. Aceasta a permis ca în serviciul plan şi organizarea
cu calupuri de argilă, ce-şi aş teaptă turnarea în tipare de şi politice, a competentei şi in vederea asigUră'rii recol­ bune densităţi de plante s-a ra RtidolT, sînt şi ei angajaţi loc de 1 200 tone cît se con­ muncii, au terminat printre
1
ghips şi apoi modelarea pen tru a ajunge piese de orna­ tăriei de a înfrunta şi în­ tei anului viilor, tucrînd ziua, mărit norma de sămînţă la hec­ cu toate eforturile în finaliza­ tractase cu beneficiarii, să se primii cu recoltatul şi trans­
mentaţie a sobelor de teraco tă. vinge orice greutăţi. Gheor­ precum şi noaptea la lumi­ tar. Există create toate condi­ rea grabnică a lucrărilor de livreze pînă azi 1950 tone. portul porumbului".
Şi la cultura porumbului re­
Discutăm cu meşterul ceramist. ghe Sorea, ca dealtlel lo(i na farurilor, înfruntind plo­ ţiile, aprecia inginerul şef, ca sezon. Inginerul şef al C.A.P., colta este bună. In trei zile, Activitate susţinută au des­
— Ce coordonate arfe meseria dv. ? mecanizatorii, a fost la înăl­ ile şi frigul, sînt fapte de n- în cursul săptămînii viitoare Călin Barbu, aprecia că exis­ cu sprijinul a 100 salariaţi de făşurat în aceste zile şi cei
50 de cooperatori care au
tă o bună mobilizare şi un
— E frumoasă, interesantă, grea. Să mă explic: e fru­ ţimea misiunii încredinţate. devărat eroism, de adine pa­ să terminăm însămînţatul ulti­ climat favorabil de muncă, la U.M.M.R. Simeria, s-a re­ lucrat la ferma legumicolă a
Inlr-o tarla din brigada din
moasă pentru că însuşi rezultatul ei dă forme şi culori triotism, de înaltă conştiin­ melor 90 de ha şi, în acelaşi ceea ce atestă hotărirea coo­ coltat şi transportat la pătuie cooperativei agricole. Ei au
frumoase; e interesantă deoarece din trei elemente — ar­ satul Săcămaş a C.A.P. Ilia ţă şi responsabilitate comu­ timp, să realizăm în plus în- peratorilor şi a mecanizatori­ porumbul de pe 23 ha. Coope­ recoltat morcovii de pe un
gilă, caolin, apă — iau naştere acele interesante piese care rămăseseră • 5 000 kg porumb nistă şi cetăţenească. sămînţarea a cel puţin 10 lor de a termina grabnic re­ ratorii din Simeria au simtit hectar şi pătrunjel de pe a-
ornamentează sobele de teracotă ; e grea fiindcă este strict şîluleti în cîmp. Apa inun- N. ZAMFIR hectare. editatul şi însămînţările. din plin ajutorul dat de mun­ proape două ha.
manuală. Fac de 22 de ani, cu multă pasiune, această mun­ O activitate Todnică se
că. Inii produce mari bucurii. depune în aceste zile şi pe Desigur, eforturile la recol­
Ii adresăm interlocutorului o întrebare cu subînţeles : ogoarele cooperatorilor din tat şi însămînţări trebuie să Cu sprijinul salariaţilor
Orăştioara de Sus, Orăştioara fie continuate cu aceeaşi in­
— Deci, meseria vă încălzeşte ! ? de Jos, Beriu şi Căstău. Pre­ tensitate în fiecare zi, inclusiv
— La propriu nu, pentru că... stau la încălzire centra­ şedintele consiliului intercoo- duminica, astfel fiind posibil Cooperativa agricolă de pro­ Doina Badiu, de la Inspectora­
lă — apartament .frumos, modern ; dar mă încălzeşte la gîn- peratist Orăştie, ing. Viorel ca întregul volum de lucrări ducţie de la Rapoltu Mare va tul şcolar judeţean, Sonia So-
dul că sobele pe care le facem noi aici duc frumuseţea şi Balotă, ne spunea că în fie­ încheia azi de recoltat sfecla noc, Eugenia Borşoş, Smaran-
căldura în casele oamenilor. Eu mă gîndesc mereu la asta. care din aceste unităţi zeci si din actuala campanie să fie de zahăr de pe 50 hectare. La da Ursa, Dumitru Petrescu,
In timp ce discutăm, calupurile de argilă sînt aşezate sute de familii ale cooperato­ finalizat în timpul cel mai buna desfăşurare a acestei lu­ Mircea Cronciova de la Di­
în tipare, modelate cu atenţie şi un nou stîlpişor, un nou rilor lucrează intens la elibe­ scurt. crări, ne spunea Emilian Do- recţia judeţeană de drumuri
medalion cu care vor fi ornamentate sobele de teracotă bîrcău, secretarul Comitetului şi poduri, Ion Rotaru, Roman
părăseşte masa de lucru a comunistului Loghin Petrescu. comunal de partid Rapoltu Pitaru, Elena Samoilă, Octa­
Plecăm din secţia teracote a l.M.C. Bîrcea, şi gîndul ne Legumele au luat drumul pieţei Mare, au fost mobilizaţi sute vian Lazăr, Amos Stoia de la
de membri cooperatori. Ală­
rămîne la acel om harnic si la mîinile lui agile. La acel turi de ei au lucrat şi un nu­ Direcţia judeţeană pentru
probleme de muncă şi ocro­
meseriaş care face opere de artă din argilă, la care noi La ferma legumicolă a I.A.S. ha s-au strîns cu elevii de la măr însemnat de angajaţi de tiri sociale, de Silvia Ceteanu,
ne încălzim, pe care le admirăm pentru frumuseţea forme­ Simeria — ne relata inginerul Şcoala profesională U.M.M.R. la întreprinderile şi institu­ Maria Bodea, Suzana Haidu,
lor şi culorilor. Şi, poate că atunci cînd le privim, se cu­ Ioan Dărăbant şeful fermei — din localitate. Participînd Ia ţiile din oraşul Deva. Dintre Aurelia Erdoşi de la bibliote­
recoltatul legumelor în două
fiecare zi ce trece înseamnă
4
salariaţi care în aceste zile
vine să ne îndreptăm un gînd de recunoştinţă şi la autorii încă o cantitate de legume şi schimburi, cei 200 de elevi holârîtoare pentru recupera­ ca municipiului Deva şi de
lor — meşterii ceramişti. zarzavaturi puse la adăpost. Pî­ ău adunat în timp de 4 zile rea întîrzieriî la strînsul re­ mulţi alţii.
nă acum, din suprafaţa de 120 18 000 kg rădăcincase. Lu- coltei şi-au adus un aport
DAN VRINCEANU crînd şi în continuare în a- Terenul de pe care s-a re­
La cauperelc furnalului nr. 9 de la Hunedoara, muncitorul ha de grădină s-au recoltat le­ deosebit, interlocutorul ne-a
Vnleriu Lupeanu se afirmă prin competenţă profesională şt con­ celaşi ritm, există garanţia că coltat sfecla, se va ara si
ştiinciozitate. gumele de pe 100 ha. Roade­ pînă luni se vor depozita în amintit de Vasile Bleridea, pregăti în zilele următoare
le culturilor de pe aproape 20 condiţii bune toate legumele. Abel Mareş, Ioan Bucurescu, pentru însămînţatul griului.