Page 10 - Drumul_socialismului_1972_11

nanaasnm BggBMraaaHMBBPggKnagBBHBBBBBBmBgMMmHBBWBBBKWggWBm^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 542 © VINERI 3 NOIEMBRIE 1972

E C O N O M I A

de timp, muncă,

Desfăşurată sub semnul exi­ conomice, au desfăşurat o sus­ cu buna intenţie ca cei a- creşterea rolului şi a compe­
gentelor mereu crescînde ce ţinută muncă politică, , i-nu mintiţi să-şi revizuiască acti­ tenţei organizaţiei de bază în
se pun în fa(a cooperaţiei mobilizat, prin exemplul lor, vitatea, comportamentul, Aşa conducerea activităţii econo­
meşteşugăreşti, adunarea de pe toţi lucrătorii din secţiile au fost : Victor Bănătan, mice a cooperativei, privind
dare de seamă şi alegeri a or­ cooperativei. Gheorghe Bîrlea, Ioan Străi- munca de educaţie în rîndul materiale, fonduri băneşti
ganizaţiei de bază dp la coo­ In oglinda activităţii gene­ ţnr, Aurel Micloşoni şi alţii. membrilor d,e partid, al tutu­
perativa ,,Retezatul" Haţeg a rale a organizaţiei de bază de Spiritul combativ, exigent dar ror salariaţilor.
adus în prim-plan rezultatele — Dat fiind faptul că ma­
bune obţinute de colectivul joritatea lucrătorilor noştri
de aici, dar şi unele lipsuri sînt tineri — a apreciat tova­
şi neajupsuri pentru elimina­ răşul Trandafir Şţefoni
rea cărora s-a luat atitudine trebuia ca biroul organizaţiei Feroviarii ie Sa depoul Sime- Responsabilitate deplină
fermă, intransigentă, de bază, noi toţi comuniştii
A fost notat cu satisfacţie să pe fi. qcupqţ mai niplţ de
faptul că vrednicii cooperatori pregătirea lor profesională, de ria îşi respectă cuvîntţii dat
de la ,,Retezatul" Haţeg şi-au educarea lor în spiritul pro­
îndeplinit, în ultimii doi ani, gramului elaborat anul trecut (Urmare din pag. 1) in gospodărirea fondurilor
planul la toţi indicatorii, au de partidul nostru, Ei sînt
obţinut însemnate sporuri .de schimbul nostru de mîine şi misind lunar cel puţin 110 tone combustibil, avem
producţie, reuşind să cîştige este necesar să Ie îndrumăm posibilitatea de a remorca 64 trenuri de călători pe
de două ori la rînd drapelul cu mai multă grijă paşii în distanţa de 1 800 km, a 73 trenuri de marfă pe dis­ productive
de cooperativă fruntaşă pe meserie, în viaţa. tanţa de 1 680 km, pjecum şi efectuarea a 24 de ore
judeţ, precum şi diploma si la „Retezatul" Haleg, a între­ principial, a fost prezent în ma­ Adunarea de dare dp sep­ prestaţii de manevră cu 8 locomotive cu combusti­
insigna de onoare acordate gului colectiv de muncă, s-au joritatea luărilor de cuvin] — ară şi alegeri a organizaţiei bil din economii. Aceasta, fără îndqială, conduce la
de' U.C.F.C.O.M. De la înce­ de bază de la cooperativa obţinerea unui substanţial spor de producţie, fără (Urmare din pag. 1) manipularea corespunzătoa­
putul acestui an colectivul reflectai şi unele lipsuri. Da­ dovadă a hotăririi comunişti­ meşteşugărească „Retezatul" afectarea consumurilor. re a acestora, înlăturarea
lor de a lichida grabnic ne­
rea de seamă prezentată de
de pruncă de aici a depăşit către tovarăşul Ioan Murgoi, ajunsurile pe care Ie mai au Haţeg a analizat cu inţrajisi- — Obţjnînd pînă în pre’fenl o economie tjc 2 Q00 perficialitate, nu se contro­ risipei şi înstrăinării din pa­
planul la producţia marfă cu secretarul organizaţiei de ba­ genţă şi alte stări de lucruri tpiip coipţjijstibil, colectivul depoului şi-n dublat an­ lează dacă cantităţile ceru­ trimoniul întreprinderii. Vor
9,3 Iq sulă, la deservirea popu­ in activitate, de a-şi onqrq e- negative, a militat pentru în­ gajamentul asumat în cinstea celei de-a 25-a aniver­ te sînt strict necesare pro­ trebui revizuite graficele de
xemplar sarpinile profesiona­
laţiei cu 3,4 la sută, la livrări ză, discuţiile purtate de un le, de a se înscrie în efortul lăturarea lor, pentru ridicarea sări a proclamării Republicii... ducţiei. funcţionare a utilajelor şi e-
de mărfuri către fondul pie­ mare număr de comunişti aij general al poporului nostru întregii activităţi politice si — Este meritul unor mecanici de locomotivă, cum Privind global aceste as­ liminarea mersului în gol,
ţei cu 17,4 la sută, lq' desfa­ subliniat că nu toţi salariaţii pconomice a acestui harnic sînt GUerasim Furdiţj, Dumitru Cosman, Ioaij Matiş, pecte, se poale conslata o se­ pentru redresarea consumu­
ceri de mărfuri cu amănuntul s-au încadrat strict în disci­ privind realizarea cincinalului şi prestigios colectiv la o co­ Ioan Cioară, eţe pe Ipeo motive din seria de „2.50 000“, rioasă abatere în organiza­ lui exagerat de energie. Se
înainte de termen.
cu 43,5 la sulă, realizând peşte plina de partid şi de produc­ fă tot mai înaltă. Aceasta a I.aiţrpnţiu Furca, Avram ţCoşma, Ioan Brăzdau, Dumi­ rea şi conducerea procesului impun cu maximum de răs­
prevederile planului o pro­ ţie, că unii — între care s-au Unii participanţi la discuţii, fost, este în continuare, hotă- tru Riviş. de pe locomotivele „50 000", al altor meca­ de producţie. Există la I.M. pundere recuperarea lemnu­
ducţie marfă în valoare de un aflat şi membri de partid — între care Aurel ’Anca şi Du­ ţârea tuturor comuniştilor, a nici, cum sînt Petru Danciu, Amos Beca, Petru I ascu Hunedoara unele neajunsuri lui de mină, continuarea ex­
milion şi jumătate de lei. Co­ au dat lucrări de slabă calita­ mitru Balinloni, au adus cri­ întregului - colectiv de aici — şi Gheorghe Berinde, de pe locomotive din seria în munca de îndrumare şi perimentărilor privind intro­
„150 000", care au realizat cele mai substanţiale eco­
munişti' ca Iostf SŞyulescu, te, au întîrziat nejustificaţ tici la adresa biroului or­ conştient dpoppţriyilj de mari­ nomii de combustibil. control, care nu se face în ducerea susţinerii metalice
Bărboni Pqmpei, Ştefoni Pgiu, onorarea unor comenzi către ganizaţiei de bază pen­ le şi importantele sarcini ce — Ştim că la iniţiativă s-au angajat să răspundă mod corespunzător, nefolo- în abataje, folosirea înlocui­
Trandafir OprişonI, Dumitru populaţie, s-au abătut de ta tru ¡suficienta preocupa­ îi revin în anii viitori pentru şi ceilalţi lucrători ai depoului, ce ne ppteţi spune sindu-se la maximum rezer­ torilor lemnului.
Grozav, Ioan Cqţolan, Con­ etica socialistă, nu au partici­ re privind urmărirea şi realizarea . planului cincina] despre cei de la întreţineri ? vele existente. Comuniştii, toţi minerii,
stantin Micloşonî şi mulţi pat activ Ia viata de organi­ înainte de termen. — De respectarea graficului de reparaţii a locomo­ Conducerea întreprinde­ cadrele de specialişti de la
alţii, s-au aflat mereu în pri­ zaţie. Au fost date şi cîteva rezolvarea hotărîrilor luate în tivelor, depistarea acelora cu pierderi de abur, îmbu­ rii, a unităţilor subordonate, I.M. Hunedoara ştiu bine ce
mele rînduri şle activităţii e- asemenea exemple negative. adunările generale de partid, NICU SBUCHEA nătăţirea calităţii reparaţiilor depind în mare măsură comitetele de partid, repre­ au de făcut în acest sens.
realizările de pînă acum şi, după cum se poate ob­ zentanţii oamenilor muncii Fiecare la locul său de mun­
serva, sectorul nostru de reparaţii şt întreţineri îşi în comitetele oamenilor că trebuie să acţioneze în
face pe deplin datoria. muncii din exploatări trebuie aşa fel îneît să înlăture pe
Angajamentul asum at, de a finaliza cincinalul să reflecte cu mult simţ cri­ cît posibil deficienţele exis­
De vorbă cu costiţa“ îşi sporeşte înainte de termen, în condiţii depline de eficienţă, lerat procesul de normare a reuşi să fie cît mai grabnii
tic asupra situaţiei semnala­
tente, Numai aşa se va
te în prezent. Trebuie acce­
ne-a mobilizat la găsirea rezervelor prin care să în­
făptuim prevederile. Specialiştii noştri sînt în pre­
consumurilor, să fie îmbu­
zent preocupaţi de optimizarea reţelelor de amestec, nătăţită recepţia cantitativă redus volumul mare de chel­
tuieli care grevează în mod
iar experimentările făcute sînt concludente. Sîntem
aloarea convinşi deci că şi în 1073 vom obţine un volum în­ Este necesară depozitarea şi lor realizate.
nejustificat costul produse­
şi calitativă la materiale.
semnat de economii de combustibil.
Intre multele iniţiative mun­ nimic ieşit din comun. Doar şi-au revizuit comportamen­ cu ei ceea ce e bine şi ce e
citoreşti declanşate în acest respectarea cu maximă stric­ tul. Acum nu prea mai avem rău, acţionăm împreună pen­
an în întreprinderi şi instituţii teţe a sarcinilor profesionale, asemenea cqzurl. Puţinele ce tru rezolvarea unor stări de URGENTAREA RECOLTATULUI
din judeţul nostru, menite să a disciplinei de partid, a nor­ se mai întîlnesc Ji au autori lucruri negative-
contribuie efectiv la transpu­ melor eticii sociale. Desigur pe nemembrii de partid. Dar — Din această conlucrare şi
nerea în viaţă a programului că pentru imprimarea acestor şi cu ei se duce muncă de colaborare permanentă se
educaţional elaborat de par­ trăsături la majoritatea sala­ educaţie. nasc succesele — era de pă­
tid, aceea de Ia U.V. Călan riaţilor uzinei a fost necesară — Ţrebgie să recunoaştem rere şeful de echipă Dan Sa­
— ,,De vorbă cu conştiinţa“ — o muncă susţinută din par­ însă că ea nu a „prins" deo­ bin, cu care ara discutai la Şl SEMĂNA
s-a înrădăcinat puternic in tea organizaţiilor de partid, potrivă la fiecare loc de mun­ locul său de muncă — în ha­
toate secţiile uzinei, în întrea­ au fost necesare — pe lîngă că — aprecia tovarăşul Dio- la de piese mecanice —, lîngă
ga activitate a colectivelor de aplicarea consecventă a unor mşie Muntean, preşedintele noii cilindri de laminor ce se
muncă. Despre coordonatele forme şi metode ale muncii po­ comitetului sindical pe secţia efectuează pentru prima oară
acestei iniţiative, despre apli­ litice — şi unele sancţiuni. turnătorie ţ. Şi asta dooarece la U.V. Călan. Calitatea noas­
carea ei şi rezultatele obţinu­ -— Am aplicat, într-adevăr, nu toţi conducătorii procese­ tră de comunişti ne obligă să Rodnicia esfe din Impresionant tablou munca
te, ziarul nostru a scris în re­ şi unele sancţiuni — spunea lor de producţie se preocupă stăm de vorbă nu numai cu
petate rlndurt. tovarăşul Hie Andrei, secre­ în egală măsură de pregătirea propria conştiinţă, dar şi cu
— Este îmbucurător să con­ tarul comitetului de partid pe muncitorilor, de educaţia lor conştiinţa tovarăşilor din pfira răspiăfifă
statăm — remarca deunăzi to­ spelia furnale, dar principiul politică şi profesională. preajma noastră, cu care mun­ HĂRĂU. Lucrînd în acord (Urmare din pag. J) lui“ — precizează Inginerul a) tSrli. De la copiii de şcoală
varăşul Ionel Hodorog, secre­ pruncii noastre a fost şi osie — Asta aşa-i — a tinpt cim şi trăim laolaltă, să nu' global cultura de porumb, şef al C.A.P. Leşnic, Emil Sav. la bâtrînii satelor, într-o în­
tarul comitetului de partid pe discuţia de iq om la om, a- să completeze maistrul Ioan fim indiferenţi atunci cînd ţăranii cooperatori din Hă- O? — In cîteva zile toată re­ gemănare uriaşă'ele forte, bă­
uzină — că majoritatea sala­ tentă, principială, bazată pe Muntean, secretarul comitetu­ greşesc, să-i ajutăm. rău au reuşit să obţină pro­ subliniere cu care ne-am o- colta cooperativei va fi la a- tălia pentru recoltă creşte in
riaţilor noştri (comuniştii în eyigenlă şi înţelegere. Slăm lui de partid pe aceeaşi sec­ — Acest lucru se realizea­ ducţii mult superioare ce­ bişnuit toti în ultimii ani : dâpost şi însămînţările înche­ proporţii, bob cu bob este a-
prinigl rină) simt pe umeri şi de vorbă cu conştiinţa oarne- ţie — dar se observă străda­ ză în bună măsură la noi, la lor planificate şi ca urmare în fruntea bătăliei sînt întot­ iate — adaugă inginerul. şezat în hambarul tării. Aşa
în inimi răspunderile ce de­ rţilor; ei, la rîndu-ie, stau nii din ce în ce mai susţinu­ turnătoria I — sublinia tova­ să-şi mărească în mod sim­ deauna comuniştii !
rivă din această iniţiativă, se de vorbă cu propria ponşiiin- te in această privipţă din par­ răşul Ioan Lăscău, locţiitorul ţitor propriile lor venituri. In faţa magaziei cooperativei ...Impresionant tablou de înţeleg comuniştii, oamenii o-
goarelor, poporul întreg să
străduiesc să se încadreze în- tă, se consultă, iau rnqsuri, ac­ tea celor mai mulţi şefi de e- secretarului comitetului de Iată cîteva exemple: Ana agricole din Cîmpuri-Surduc muncă am întllnit la ceasuri­
tpemai în rigorile pe care le ţionează în consecinţă. Cp chipă, maiştri, ingineri. Aba­ partid pe secţie. Este şi ur­ Bolog lui Ştefan a obţinut aceeaşi animaţie şi forfotă de le nopţii! Un tablou care este împlinească cuvîntul secreta­
impune. cîţva tiţnp în urmă, v-am dat terile de orice natură sînt marea firească a acţiunii ini­ de pe 0,90 ha o producţie lucru s-au prelungit mult în unic în lungul şi-n latul jude­ rului general al partidului, to­
De fapt, ce rigori anume im­ exemple de membri de partid preîntîmpinate locpiaj datorită ţiativei „De vorbă cu conşti­ 1 ţului, dlntr-un hotar în altul varăşul Nicolae Ceauşdscu !
pune iniţiativa ,,De vorbă cu care ne produceau neplăceri, faptului că ne aflăm zilnic în inţa" care creşte în valoare de 5 740 kg porumb ştiuleţi ceasurile nopţii. Cooperatori
sau oameni care ziua sînt har­
la hectar, fată de 3 640 kg
conştiinţa"? Nimic deosebit, cu care am discutat şi cqre mijlocul oamenilor, discutăm cu fiecare zi. E drept însă că
mai avem încă mult de lucru planificat pe ha. Ca urmare, nici muncitori în uzine ori pe
—„ dînsq a primit numai re­ şantiere şi-au înzecit eforturi­
pentm ca iniţiativa, coordo­
natele ei valoroase să-şi afle tribuţie suplimentară 840 kg le în această campanie de re­ Inginerul urmăreşte îndeaproape
coltare pentru ca aripa pagu­
porumb ştiuleti. Coopera-
Laborant în industria chimică noi, a fiecărui salariat. toarea Irina Mqrcuţean a bei să nu atingă nici un bob. calitatea însămînîărilor
efectul în munca şi viaţa fie­
cărui membru de partid de la
Şi cit de minunat ştie răsplăti
realizat de pe 0,98 ha o
producţie de 5 500 kg po­
Iiilr-adevăr, mai este de rumb ştiuleţi, fată de 3 650 pămîntu! pe cel ce-i dăruie
sudoarea muncii sale! Plină­
Dezvoltarea rapidă a in- nalizare în stare de perfec­ cromatopsie. afecţiuni gas­ lucru. Copşliinta nu se poate kg planificat pe hectar. Ea tatea hambarelor grăieşte de Cooperativa agricolă din lucru pentru a ne putea for­
modela la comandă, de la o
ustriei chimice, dotarea cu tă funcţionare. In laborator, trice sau hepatice. Dintre zi la alia. Pentru asta trebuie a primit drept retribuţie netăgăduit în acest sens. Nucşoara, ale cărei terenuri ma o imagine convingătoare
istalaţii şi aparatură ce pre- activitatea se desfăşoară în contraindicaţiile de natură timp. Principal este că cei suplimentară 760 kg porumb sînt situate în zona premonta- asupra condiţiilor in care
intă un ridicat nivel de teh- mod orgapizat, fiecare labo­ psihică se impun : întîrzierea mai înaintaţi comunişti de la ştiuleti. De asemenea, coo- Pe o tarla din apropierea nă a Ţârii Haţegului, a fost s-au desfăşurat şi se desfăşoa­
icitate duc la necesitatea rant trebuie să-şi cunoască în dezvoltarea psihică, defi­ U.V. Călan sînt conştienţi de perntoarea Valeria Zoira, satului Leşnic, ultimii saci de afectată mai mult decît alte ră lucrările agricole ,e-
reşterii numărului de spe- precis atribuţiile. Toţi labo­ cienţele senzoriale, dezechi­ acest lucru, de responsabili­ depăşindu-şi producţia pla­ cartofi aşteaptă să ajungă la unităţi din cauza condiţiilor eoltatul şi însămînţările, Ac-
ialişti bine pregătiţi, capa- ranţii au în dotare proprie librul afectiv, tulburările tatea politică şi socială pe ca­ nificată, a primit ca retri­ magazie. Au ajuns în noaptea climaterice vitrege din aceas­ tionînd energic, cooperatorii
ili să asigure exploatarea echipament şi materiale de psihice, trăsăturile negative re o au pentru a transpune buţie suplimentară 470 kg tă toamnă. Este suficient să a- şi mecanizatorii au reuşit să
i condiţii optime a tuturor protecţie individuale specifi­ de caracter şi de personali­ reabâtut în fapt programul e- porumb sţiuleţi. Deci rod­ aceea. De la o margine a tar­ mintim că aici ogoarele au apropie de finalizare actiunde
nităţilor’ productive cu pro- ce locului de muncă. Labo­ tate. (lenea, necinstea, dezor­ duratiopal elaborat de parti­ nicia muncii este din plin lalei. tractoarele au şi început fost acoperite de două ori de sezon cu care sînt con­
1 cfiimic din ţara noastră, rantul lucrează cu aparatiiră dinea) dul nostru. răsplătită. să are locul ce „în noaptea a- cu zăpadă, iar terenul este în­ fruntaţi, evidentiindu-se. între
igoarece ¡nu poate exista diversă pentru manipularea Cunoştinţele necesare. La­ DUMITRU GHEONEÂ ceasta va primi sămînţa griu­ alţii, Ion Avrămesc, Gheor-
ici o instalaţie industrială căreia este necesară o oare­ borantul din industria chimi­ cadrat în categoria grea de ghina Dan şi Vaier Moş, pre^
tiimică fără un laborator care îndemînare. Aparatura că trebuie să aibă temeinice cum şi tractoriştii Constantin
entru determinări fizico-chi- de laborator care se utili­ cunoştinţe de fizică şi chimie Beuca, Nicolae Micu, Emil Ca­
îice, necesitatea pregătirii legate de toate substanţele (Urmare din pag. 1) cuţ, lucrîhd ziua şi noaptea, rafă şi Mihai Dohotnru. Me­
nor laboranţi competenţi în cu care lucrează. Este nece­ Unităfi care au termina! au reuşii să însămânţeze toa­ canizatorii au arat, pînă în
ţeşprie a impus înfiinţarea sar ca el să cunoască bine întreprinse de organizaţia te colo 160 ha destinate griu­ ziua de 1 noiembrie a.c., 95
nor şcoli profesionale de din punct de vedere teoretic de partid pentru a răspun­ insaminţ gr lui, orzului, secarei masă de hectare, din caro au însă­
}poranţi. operaţiile pe care le execută de prin fapte chemării n- verde. Inginera Maria Me- mânţat 45.
Descrierea activităţii : Ign­ cu diferitele materiale pentru drea, preşedintele C.A.P., Lu­ Do asemenea, este de re­
orantul execută analize pe a putea respecta întocmai dresate de secretarul gene­ ga suprafaţă s-au administrat Rusii şi Petru Lungu care, cian Fona, şi secretarul orga­ marcat contribuţia preşedinte­
îtreg parcursul procesului condiţiile de lucru. Se cere ral al partidului, tovarăşul in medie cile 500 kg îngră­ in frunte cu şeful secţiei de nizaţiei de partid, ion lui C.A.P., Traian Ghecrzan,
îhnologic. Analiza materi- ca laborantul să cunoască Nicolae Ceauşescu, privind şăminte ‘ chimice la liepţar, mecanizare, Ion Bogdan, au Babeş, au organizat temeinic şî a inginerului şef Puiu Nas-
or prime ce intră în pro- prescripţiile regulamentului mobilizarea tuturor forţelor din care cîte 300 kg super- lucrat zi şi noapte ia pregă­ munca şi au asigurat o sus­ traghin la buna organizare a
ucţie constituie prirnq etapă de fabricaţie, astfel îneît să la încheierea grabnică a lu­ iosfat şi restul azolal de a- tirea terenului. In continua­ ţinută mobilizare a coopera­ muncii pentru efectuarea lu­
î activitatea de urmărire a poată sesiza abaterile ce apar crărilor agricole de toamnă, moniu. Inginerul şef al re, se depun eforturi pentru torilor şi mecanizatorilor I. la crărilor într-un timp scurt şi
nui produs în timpul fabri­ in procesul de fabricaţie şi n-au întîrziat să-şi arate C.A.P., Teodor Solomon, a a asigura însămînţarea în executarea lucrărilor agrico o- de calitate. In permanentă
cii iui. Laborantul ia pro- să ceară luarea de măsuri în roadele. stabilit tehnologii diferenţia­ plus a unei suprafeţe de le de sezon. In prezent se specialistul din unitate este
e din materiile prime, cp'O- zează este formată din : va­ vederea înlăturării lor. Pe Ieri, preşedintele coope­ le de lucru pentru fiecare cel puţin 5 hectare cn grîu. lucrează Ia însămînţarea u- prezent la locurile unde se
a le ¡face analizele prevăzu- se de sticlă, blurete, pipele, măsură ce vechimea în me­ rativei agricole, tovarăşul tarla şi a urmărit îndeaproa­ La ora cînd ziarul ajunge nei suprafeţe suplimentare lucrează cu tractoarele. El. în
> în normele de calitate, re- diferite aparate de măsură şi serie creşte, cunoştinţele la­ Traian Suba, ne-a informai pe calitatea lucrărilor. Pen­ în mina cititorilor, campania de cel puţin 7 hectare. funcţie do condiţiile sperii -o,
ultaţele fiind trecute în bu­ control etc. borantului se îmbogăţesc, de­ telefonic că la această unita­ tru a asigura o densitate co­ însămînţărilor de toamnă es­ O veste plăcută am primit indică ce tehnologie trebuie a-
linul de analiză. Pentru a însuşiri necesare. Laboran­ vin mai complexe, permiţîn- te s-a încheiat Snsămîntarea respunzătoare de plante, s-a te încheiată şi la C.A.P. şi de la tovarăşul Gheorghe plicată. Aceasta este o garan­
sigura bunul mers al fabii- tul trebuie să fie sănătos şi du-i să abordeze domeniul griului pe întreaga suprafa­ mărit norma de sămânţă la Haţeg. Infruntînd capriciile Toma. secretarul comitetului ţie că recoltei viitoare i se a-
aţiei este necesară o urmă- normal dezvoltat din punct modern al analizei chimice ţă planificată — 80 de hec­ 260-270 kg ia hectar. O con­ timpului, mecanizatorii A- comunal de partid Baia clo sigură o temelie trainică. Do­
ire permanentă a procesului de vedere fizic. Aparatul din mai multe perspective. tare. Grîul s-a însămîntat du­ tribuţie meritorie la finaliza­ lexandru Brcjan, Ionică Mun- Criş. Este vorba despre fap rinţa unanimă a cooperatori­
îhnologic. Aceasta laboi an­ cardio-vascular, aparatul res­ Calificare şi aspecte social- pă trifoi, cartofi, porumb şi rea însămîntărilor şi-au a- leanu, Mihai Cocioabă, Ma­ tul că la C.A.P. Rişciilita ş lor şi mecanizatorilor din Nuc­
al o face prin analize ra- pirator şi cel excretor este ccononiice. Pregătirea pentru după păioase. In vederea va­ rin Dănciuloni, Ion Ştefan Rişca s-a încheiat însămîn şoara este de a depăşi cu cît
ide şi prin controlul res- necesar să funcţioneze per­ meseria de laborant în in­ lorificării depline a potenţia­ dus-o mecanizatorii : Viorel şi Mihai Bulgărea, din sec­ tarea cerealelor păioase de mai mult posibil planul la în-
ectării disciplinei tehnolo- fect. Prin natura ei, activi­ dustria chimică se face în lului de producţie, pe întrea- Todea, Maxim Bădău, Ion ţia condusă de Mihai Melin- toamnă. sămînţările do toamnă.
ice. Cînd produsul este gata tatea laborantului cere o şcoli profesionale. Durata
abricat, laborantul _ face re- dexteritate manuală bine pregătirii este de doi ani.
eptia produselor finite, el dezvoltată. Sînt indispensabi­ La concursul de admitere în
ontrolează condiţiile de de- le următoarele însuşiri : coor­ şcoala profesională se pri­
ozitare, modul în care au donare manuală, mobilitate mesc candidaţi absolvenţi ai Sideryrgîşîâi din Călan
ast respectate regulile de corporală, precizia mişcărilor, şcolii generale în vîrstă de
mbalare, marcare, prevăzu- rapiditate in reacţii. Se ce­ 15-18 ani. Candidaţii admişi ajyfă fa culesul pori§mby|&ji
s în normele de calitate, ia re fineţe în distingerea cu­ încheie un contract cu în­
cantitate de probă şi sigi- lorilor şi a schimbărilor treprinderile industriale pen­
In fiecare zi, după orele de
aază lotul cu sigilul labo- de nuanţă, sensibilitate olfac­ tru care se pregătesc. In tim­ serviciu, siderurgiştii din Că­ de la holdă in magaziile le
atqrvijui. El execută lucrări tivă. Dintre calităţile psihice pul şcolarizării, elevilor li depozitare.
aai simple ca : determinări sînt deosebit de importante : se asigură cantină şi cazare lan muncesc cu hărnicie la cu­ ^ Activitatea pe care o des­
lesul şi transportul porumbu­
e densităţi, puncte de in- concentrarea şi distributivi- gratuită, îmbrăcăminte şi e- făşoară siderurgiştii la culesul
; lui de pe ogoarele fermei
lanqabilitate, de înmuiere, tatea atenţiei, spiritul de ob­ chipament de protecţie gra­ I.A.S. din Chitid. La începu­ şi transportul porumbului, In
mnete de topire ş.a., sau lu- servaţie, memoria vizuală de tuit, manuale şi rechizite şco­ eliberarea terenului de coceni
rări mai complicate ca de imagini şi memoria verbală, lare gratuite. Şcoli profesio­ tul acestei săptămâni au fost — ne spunea tovarăşul ionpt
xemplu stabilirea concentra- inteligenţa normală, afectivi­ nale în care se pregătesc la­ prezenţi la muncă 150 de si- Hodorog, secretarul comitetu
iei exacte a substanţelor de tatea echilibrată, seriozitatea boranţi pentru industria chimi­ derurgişti, intre care Vidu lui de partid al uzinei — este
nalizat. Lucrările de labo- în muncă, cinstea, conştiin­ că se găsesc în localităţile Agliceru, Ilie Stan, Ioan Mn- apreciată în mod pozitiv cje
ator constau şi în determi- ciozitatea, perseverenţa şi Bacău, Oraşul Victoria, Copşa rincaş, Ioan Vintilă şi alţi către conducerea fermei şi a
îarea elementelor chimice ce prudenţa în muncă. Mică şi Timişoara. După ab­ salariaţi în frunte cu directo­ întreprinderii agricole de stat.
ntră în compoziţia unor sub- Contraindicaţii. Constituie solvirea şcolii profesionale, rul uzinei, ing. Dumitru Bucur. Fiecare zi de muncă la strîn-
.tanţe şi în ce proporţii di- impedimente în calea practi­ tinerii sînt repartizaţi în la­ Numai într-o zi s-a cules po­ sul recoltei se soldează asn
eritelc elemente chimice cării acestei meserii prezen­ boratoarele uzinelor şi com­ rumbul de pe o suprafaţă de cum o doresc toti, cu rezul­
ilcătuiesc diferitele substanţe. ţa următoarelor stări sau a- binatelor chimice din indus­ 7 ha. In fiecare zi, peste 100 tate bune. Aceasta nu face
Ambianţa şi condiţiile spe­ fecţiuni : dermatoze alergice, tria de mase plastice, fire şi de siderurgişti sînt prezenţi altceva decît să ri<*ico presti­
cifice de lucru. Laborantul tulburări motorii ale mem­ fibre sintetice ; cauciuc sin­ pe ogoare la culesul porum­ giul colectivului nostru care,
lin industria chimică execu- brelor superioare sau infe­ tetic : industria îngrăşămin­ bului, iar după-amiaza uzina aşa cum ştie să-şi facă datoria
ă analizele în laborator. A- rioare, afecţiuni eronicp ale telor chimice ; industria pro­ în uzină, ştie să sc adhito cu
:esta este amenajat în încă- căilor respiratorii superioare, duselor sodice şi clorosodice ; dă 4-6 autocamioane şi 30 de răspundere de această sarci­
ieri luminoase, ferite de zgo- bronşite, tuberculoză, cardio­ industria de medicamente . oameni pentru transportul re­ nă obştească, de mare răs­
not şi trepidaţii, cu o bună patii evolutive, varice, ne- şi altele. Paturile de răcire pentru lingouri, la grupul de laminoare de la Peştlş, C. S. Hunedoara. coltei. Fiecare autocamion şt
ventilaţie, cu spaţiu suficient fropatii cronice, epilepsie, Praf. DUMITRU OZUNU Foto: V. MOLBOVAN echipa de încărcători-descăr- pundere patriotică, care este
le lucru, cu încălzire şi ca­ miopie foarte progresivă, dis- Prof. DUMITRU GORUN rtrlnsul cît mai grabnic al
cători face cîte două drumuri recoltei.