Page 11 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 11
3
DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5 542 O VINERI 3 NOIEMBRIE 1972
msaummi
Catastrofă la exploatarea
te uq oraş ql flăcărilor şl al Brigada
OMUL Şl PREZENTA SA SOCIALA fiorilor. De la uzina modestă minieră Uricani
din trecut şi pînă la actualul
combinat de îpalţă capacitate)
de la mănunchiul de case în ştiinţifică ia ■ In ziua de 2 noiembrie a.c., Verdet, membru al Comitelu-
grămădite pe ambele laturi ale la Exploatarea minieră Uri lui Executiv, al Prezidiului
rîului Cerna şi pînă la mo
ÎN VIAJA MUNICIPIULUI dernul oraş de astăzi, Hune Tămăşeşti cani, judeţul Hunedoara, a Permanent al C.C. al P.C.R.,
avut loc o explozie cauzată
prim-vicepreşedinte al Consi
doara a făcut un salt uriaş şi
de aprinderea metanului
aceasta datorită hunedoreanu- manat în galerii. e- liului de Miniştri, Petre Lupu,
membru al Comitetului Exe
lui de baştină sau venit de ZAM. Brigada ştiinţifică a cutiv al C.C. al P.C.R., minis
— In activitatea de perfec îndeplinit planul de produc pretutindeni din ţară, datorită căminului cultural din Zam, Explozia a provocat moartea
ţionare cqptjpuă a formelor şt Interviu cu tovarăşul VIOREL RĂCEANU, ţie, iucrînd de la 16 octombrie uriaşelor eforturi făcute de condusă de profesoara Eca- unui număr de 36 de persoa trul muncii, Ion Stănescu,
metqfjelor de qrganizare şi prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv 1972 In contul anului 1973. către partidul şi statul nos lerina Nicula, s-a deplasat, ne, iar alte 12 au fost inter membru supleant al Comite
conducere a vieţii sociale o al Consiliului popular municipal Hunedoara Sau, ca un exemplu de patrio tru. în satul Tămăşeşti, un nate în spital, cu diverse tului Executiv al C. C. al
atenţie deosebită se acordă a- tism al întregii populaţii hu- de a fost primită cu răni şi arsuri. Acţiunea de P.C.R., ministru de interne,
sigiţrării participării tot mal nedorene, reamintim cele pe — Omul, ca individ, nu se mult interes, ne infor salvare continuă. precum şi Bujor Almăşan, mi
intense a maselor populare qm obţinut focul V pe ţară le voi da şi prin care urmă ste 66 milioane lei realizaţi poate realiza niciodată fără mează Viorel Nicula, direc Organele locale au -luat nistrul minelor, petrolului şi
la condgcereş vieţii de stat. în cadrul municipiilor cu pe resc să arăt cum se manifestă prin acţiuni patriotice. un ideal. EI se leagă cu tot torul căminului cultural. primele măsuri operative pen geologiei, Ioachim Moga,
Ce rezultate s-au obţinut, in ste 50 mii locuitori, realizînd dragostea de patrie a hunedo- — Consideraţi un lucru bun ce are mai bun şi mai frunios S-a discutat, cu g st pri tru acordarea ajutorului nece prim-secretar al Comitetului
ce
această direcţie, în cadrul lucrări în valoare de peste reanului. Cqmbătînd aşa-nu- obişnuinţa, de mic, a tinărului de sentimentul că toţ ce a lej despre „Orţgipea şi e- sar persoanelor rănite, pen judeţean al P.C.R., şi alţi re
prezentanţi ai organelor locale
municipiului Hwpe.dpara ? 55 milioane lei. In apul 1971 mitul „patriotism îngust lo cu munca şi cu răspunderea? făcut e trainic şi (demn. Care voluţia omului", „Originea tru deblocarea căilor de- ac Si centrale de stal.
sînt idealurile dumneavoastră?
ces, asigurarea aerajului ge
— Nu yqm aminti multiple —1972 am realizat lucrări, cal", dşr iubindu-ne oraşul — Da. Munca, sub diverse religiei, caracterul ei isto neral şi parţial în mină, re Conducerea de partid şi
le forme prin care masele prin acţiuni patriotice, in va şi consacrîndu-ne toate forţele le ei aspecte, îmbinarea mun — Idealul, aşa cum ştim cu ric şi de clasă" ş.a. facerea utilajului de transport. de stat, tovarăşul Nicotae
largi de oatpeni ai muncii sînt loare de peste 66 milioane pentru dezvoltarea şi înflori cii intelectuale cu cea fizică, toţii, reprezintă desăvîrşirea De asemenea, s-a răs A fost instituită o comisie Ceauşescu personal, a trans
angrenate îq activitatea de lei. Tqatq acestea nu se pu rea lui, pentru crearea celor a studiului cu producţia şi in spre care tindem, scopul su puns Ia îqţrebările piţse de guvernamentală pentru stabi mis familiilor celor pieriţi în
conducere a vieţii ide stat şi teau face fără participarea di mai bune condiţii de viaţă şi vers au un rol deosebit în prem al năzuinţelor şi activi cetăţeni privind politica ex lirea cauzelor catastrofei şi această catastrofă cele mai
obşteşti ce se desfăşoară în rectă şi entuziastă a maselor. de muncă cetăţenilor noştri, formarea omului ca om. Fără tăţii noastre. Ca orice om, am ternă a partidului şi statu aplicarea tuturor măsurilor sincere .condoleanţe şi expre
cadrul municipiului nostru. «Si«* -v - şi eu idealuri şi activitatea necesare pentru înlăturarea sia sentimentelor de profundă
Ele sînt cunoscute tuturor şi, permanentă pe care o desfă lui nostru şi altele refe urmărilor acesteia. compasiune, asigurînd pe cei
în munca noastră, ,d, qrga'ne şor urmăreşte împlinirea a- ritoare Ia unele fenomene Din partea conducerii parti care au avut de suferit de în
e
locale ale puterii şi adminis Din activitatea consiliilor populare cestora. Ca cetăţean şi, în a- cosmice. dului şi statului au sosit la tregul sprijin din partea sta
traţiei dp stat, am obţinut re ceeaşi măsură, ca unul din faţa locului tovarăşii Ilie tului nostru. ,
zultate pe cqre le considerăm . ....................................— facţorii de răspundere din a-
bune tocmai datprită partjci- cest oraş, doresc din toată
— In societatea nqasţră so
. pării tot mai active a cetăţe- cialistă un accent deosebit se considerăm că ne integrăm muncă, omul devine un para inima ca municipiul Hunedoa
sensului major al noţiunii de
zit social, lipsit de simţul da
nilqr ippnjcipiplui ia multiple pune pe dragqstea de patrie, patriotism. toriei, de răspundere, lipsit de ra să se situeze printre pri SUB GENERICUL „TE SLĂVIM REPUBLICĂ“,
le activităţi în care sînteqi cg una dfn principalele trăsă Cel mai concludent aspect caracter. De aceea, obişnuin mele oraşe ale ţării, atît ca
angrenaţi. bună gospodărire şi înfrumu
turi niorale fiepărui cetă îl prezintă predarea, înainte ţa dip frageda copilărie cu seţare, cit şi prin asigurarea
Voi da, totuşi, un singur ţean. V-aş ruga să subliniaţi de termen, a furnalului nr, 9 munca — cu o muncă in ra- celor mgi optime condiţii de
exemplu şi anume : propuneri sensurile majore ale patriotis cje 1 000 rac, de către con pqrt cu vîrsta şi cu cunoştin muqcă şi de viaţă pentru con
le fă,cute cjp hunpdqr.epi îp di mului şi să daţi cîteva exem structorii de la I.C.S.H., eve ţele respecţive — este o me cetăţenii mei. In această co CLUBUL DIN SURIE DESFASOARĂ B
vers,e p.cazp. şj mgi aleş la ple de paţrioţjsm din oraşul niment care a avui loc la 27 todă salutară pentru forma recţie, atU activitatea mea cit
întîlnirile cu deputaţii. ¡Turnai Ffuijeflpara. septembrie 1Q72. Rezultatele rea omului adevărat, metodă şi a aparatului pe care îl con
în actuala legislaturi s-au fă — Noţiunea de patriotism obţinute ulterior demonstrea generalizata, la noi, în toate duc nu precupeţeşte nici un
cut 842 de propuneri, intere- îşi găseşte în socialism ade ză că şi acest furpal s-a pla formele de învăţămînt. efort. Intîmpinăm şi vom mai SUSŢINUTĂ ACTIVITATE CULTURAL EDUCATIVĂ
sînd diverse sectoare de acti văratele sensuri. Aşa cum sat cu succes între celelalte — Epoca noastră este epo întimpipa greutăţi, dar fieca
vitate ca: gospodărie comu ştim cu toţii, patriotismul so agregate producătoare de me ca unor transformări sociale re pas făcut înainte, fiecare
nală şi locativă, comerţ, în- cialist se manifestă pienar tal din Hunedoqra. Un alt e- şi a unei revoluţii tehnice u- realizare e o treaptă-spre a-
văţămînt, cultură, sănătate. prin munca pentru construi xemplu îl constituie îndepli luitoare. Hunedoara a făcut tingerea idealului pe care Cp aproximativ o sgptămî- nicipale şi orăşeneşti, iqsti- lui genpral al cunqaşterii, al
Din acesţeg au fost rezolvate rea societăţii noi ca şi pen nirea de călre Centrala indus salturi uriaşe în acest dome l-am amintit mai înainte şi, nă în urmă, Comitetul de cul tpţiilor cu acest profil, acti măiestriei profesionale. Au loc
835, procentul de 99 Ia sută tru desăvîrşirea acestei con trială Huqedoara a planului niu. Daţi, vă rog, cîteva e- prin aceasta, e o bucurie deo tură şi educaţie socialistă al viştilor culturali, lectorilor, întîlniri. cu fruntaşi în pro
fiind grăitor în această pri strucţii, printr-o grijă deose producţiei globale şi marfă xpmple concrete despre aceas sebită pe care o resimţim în municipiului Deva lansa, sub artiştilor amatori, tuturor ce ducţie, cq conducerea uzinei,
vinţă. bită faţă de bunurile poporu pe nopă luni, înainte- de ter tă Hunedoară. toată fiinţa noastră. genericul „Te slăvim Republi lor ce activează pe tărîmul cu pensionari, foşti elevţ ai
Mai mult,, la întocmirea pla lui, dar, în acelaşi timp, şi men, realizîndu-se marfă su — Hunedoara, aşa cum se Ştiu că ceea ce fac e în că", o entuziastă chemare culturii şi artei socialiste. In şcolii profesionale, cu acti
nului acţiunilor patriotice am prin dragosttea de patrie, de plimentară de peste 94 milioa prezintă astăzi, este rodul folosul colectivităţii, că fac pentru organizarea, în perioa cadrul ei se specifica organi vişti de partid şi de stat. In
ţinut şi ţinem permanent c.oqt păiqîntul ei, de cuceririle re ne lei. Dînd dovadă de spirit profundelor transformări pe ceva necesar altora şi prin da care urmează pînă la 30 zarea de cit mai multe acţiuni cadrul „Zilei..." se initţază, de
de propunerile iocuitorilor, voluţionare. Am căutat să de iniţiativă şi de abnegaţie trecute în patria noastră în aceasta am sentimentul datol Decembrie a unei ample ac politicq-ideologice şi cullural- asemeneq, ad-hpc concursuri
faptul acesta ducînd la menţionez, succint, trăsături în muncă, colectivul de mun 'urma măreţului act de la 23 riei împlinite. tivităţi în aşezămintele şi in educative cu un bogat conţi fulger de tenis, şah, şubah,
angrenarea oamenilor in acti le patriotismului socialist, citori, tehnicieni şi ingineri August 1944, este sinteza unor stituţiile de educaţie şi cul nut de idei, ancorate în via forme eficiente de petrecere
vităţi de penlizare a Rfopriilqr pentru că ele se vor desprin din cadrul întreprinderii de prefaceri revoluţionare care Interviu realizat de tură din judeţ. Chemarea era ta cotidiană, desfăşurarea unei a timpului liber. Pentru ac
propuneri. In anul 1970—1971 de şi din exemplele pe care industrie locală Hunedoara a au făcut din această localita ANA POP SIRBU adresată cqqn'tetelor de cultu acţivităti susţinute - pentru centuarea laturii educative,
ră ' şi educaţie socialistă mu- popularizarea politicii crea în aceste zile se definitivează
toare a partidului nostru, a un ciclu de expuneri pe teme
realizărilor obţinute în anii de etică.
Republicii. Atenţie deosebită se acordă
în jur de şapte ore pe zi la Chemarea a avut ecou . în lucrătorilor din ramura fero
rame ancorate în dispoziţia cetăţeanului, iar re cadrul aşezămintelor cultura viară (de la U.M.M.R., sta
A apărut gularitatea „serilop pentru ti le ale judeţului. Cu prilejul ţia C.F.R. ş.a.). Pentru aceş
7
neret" de sîmbătă, organizate vizitei întreprinse la Clubul
numărul 10 al în colaborare cu coqiitetele sindicatelor din Simeria, s-a tia se orgaqizează acţiuni în
primul rînd la locul de mun
oraşului U.T.C., cu diferite instituţii şi constatat că aici formele mun că. Eje urmăresc ridicarea ni
revistei întreprinderi sau concertele de
„Probleme muzică uşoară, ilustrează efor cii culturale ap îqceput să velului tehnic-profesional, al
calificării, popularizarea legi
jmbrqpe tot mai mult Raina
turile activiştilor culturali din cinstirii însemnatului pveni- lor, a documentelor de partid,
economice*' (Urmare din pag. 1) rilor practice sau de diver Orăştie pentru satisfacerea
petrecerii recreative şi tot
tisment nu a fost oqiiş djn
Oglindind efortul ge odată culturale a timpului li
neral ce se depune re, întîlniri cu oameni de program. Un cor' cprnpps din ber al tineretului. Ecou la chemarea Comitetului municipal
ştiinţă şi artă, ale căror idei
pentru îndeplinirea cin- 80 de persoane — despre ca Puse la un loc, aceste ac
' finalului înainte de ter au pătruns mai adine în ini litatea căruia este destul să tivităţi constituie un adevărat de cultură şi educaţie socialistă Deva
ma şi mintea auditoriului. Aş
men, revista acordă un amintim că va lua parte la ghid al vieţii politico-ideo-
larg spaţiu problemelor aminti aici : „România pe me etapa a III-a a concursului lqgice şi cultural-educative, în
ridianele globului" (ilustrată
de optiqii?are a struc „Cîntare patriei" din 13 mai stare să ofere publicqlui posi-, ment de la 30 Decembrie. Se a principiilor ce stau la baza
turii profesionale şl a cu filme documentare), dezba 1973 — taraf,' formaţie de bilitatea unor opţiuni de o organizează, după un orar ri politicii externe a partidului
calificării forţei de mun terea: „Conferinţa Naţională dansuri, solişti vqcaii şi in rnare diversitate. guros alcătuit, expuneri, mese şi statului nostru.
că, reducerii consumu a partidului.— măreţ program strumentişti, echipă de teatru Participarea frecveptă a in rotunde, călătorii imaginare Tot în incinta unităţilor e-
rilor specifice in Indus de înflorire a patriei" etc. şi brigadă artistică de agita telectualilor • la desfăşurarea pe harta patriei, cu care pri conomice s-au deschis biblio
tria uşoară, atingerii pa sau acţiunile organizate de ţie, reprezintă aproape două vipţii culturale a oraşplui, co lej sînt scoase. în relief rea teci volante (în momentul ha
7
rametrilor proiectaţi în casq de cultură Ia I.A.S. Orăş- sute de artişti amatori, cega laborapea cu diferite organi lizările oamenilor muncii în fată există două la U.M.M.R.
complexele de creştere tie, fabrica „Vidra", fabrica ce ni se pare remarcabil. Re zaţii de nraşă şi obşteşti, spi cei 25 de ani de la proclamare, şi una la „Marmura"), care,
a animalelor, influenţei chimică etc. Două brigăzi marcabil este şi faptul că la ritul partinic cu care lucră puternicele obiective econo după o perioadă sînt transfe
factorului timp asupra ştiinţifice se deplasează pe casa de cultură funcţionează torii casei de culţpră transfor mice puse în funcţiune, ca şi rate în alte întreprinderi. In
eficienţei investiţiilor riodic în satele vecine — ul (nu numai pe listă...) un nu mă idejlg şi planurile în fap cele destinate uzplui social- tegrat în genericul „Te slă
e u
etc. tima oară la Costeşti şi Măr- măr de şapte cercuri practi te, îq acte de cultgră şi edu cultural pe terjţoriul jv»d ţ * vim Republică", este ciclul
Se fac In . continuare tineşti. ce — radioteleviziune, artă caţie pot constitui pentru lui nostru şi în tară. „Republica Socialistă Româ
propuneri pe marginea In al treilea rinei, am re plastică, muzică, filatelie, fo O modalitate deosebit de e- nia în cincinalul 1971—1975“
unor proiecte de legi şl marcat că nici domeniul ac to, croitorie-modă şi dactilo alte gserqenea aşezăminte cul ficienlă. de cunoaştere la fata prin intermecţiui căruia se vor
turalo 4>n judeţul nostru un
se abprdeqză unele pro tivităţii artistice, al cercu- grafíe —, clubul stă deschis exemplu de' urmat. locului a importantelor reali organiza dezbateri, simpozioa
bleme coţnplexe din do zări ale aqilor noştri o con ne, mese rqtunde, în scopul
meniul creşterii eficien stituie excursiile organizate unei evidenţieri mai pregnan
ţei economice şl cel al de către cercul turistic, cu te a realizărilor obţinute de
conducerii şl planifică sprijinul biroului de turism, oamenii muncii în ultimul
rii. Dr. E. Niculescu- care în această perioadă îşi sfert de veac.
Mizil semnează artico intensifică tot mai mult acti
Nu a fost uitată nici latura
lul „Conducerea ştiinţi Confruntarea sesizări- răspunsuri vitatea. Aceste excursii poar cultural-artistică. Spectacolele
fică a economiei şl ca tă amprenta cunoaşterii (ex de muzică populară şi uşoară
racterul specific al orîn- cursia la Hidrocentrala de la
duirii socjale". PROMISIUNILE VOR I.R.E. Deva a analizat aceas za căruia s-ar putea elibera Porţile de pier), a edppqtjei dedicate fruntaşilor în pro
In cadrui dezbaterilor DEVENI REALITATE? tă problemă cu reprezentanţii abonamentele necesare". gţeist-ştiintifice (excursia la ducţie vor fi prezentate atît
organizate de redacţia I.I.L., pentru ca împreună să Deci, adeverinţele cerute Peştera Muierii — cu expli în unităţile economice, cit şi
revistei — noi amănun Cu cîteva luni în urmă, pu depună toate eforturile şi în sînt absolut necesare, doar carea ştiinţifică a fenomene la sediul clubului.
te cu privire la utilita blicam în ziarul nostru anga cursul anului 1972 să înlo că, procedînd aşa cum suge lor carstice), Urmăresc în a- Este deosebit de semnifica
tea aplicării metodelor jamentul I.R.E. Deva ca răs cuiască actuala alimentare a rează I.G.C.L. Orăştie, se pot celaşi timp petrecerea într-un tivă acţiunea „Azi, clubul e
şi tehnicilor de marke puns la scrisoarea unor locui morii cu una corespunzătoare. elimina pierderile de timp, mod plăcut şi util a timpului al qostru", cu care prilej o
ting în economia noas tori de pe strada Elevnei, că Sperăm ca la sfîrşitul lunii deci şi nemulţumirile celor în liber de către oamenii muncii. zi pe săptămînă este afectată
tră. rora le provoca multe neca noiembrie /iă reuşim acest lu cauză. Un alt ppnet al chemării unei întreprinderi, aceasta be
Un bogat material zuri moara din apropiere. cru". vizegză „cuprinderea sistema neficiind de baza materială po
este oferit in sprijinul I.R.E. Deva se angaja atunci MASURI CONCRETE tică şi organizată a tuturor care acesta o posedă. Qaţne-
ce
re
dea
minereul
ca
Pentru
invătămintului de par-, zultatele scontate, analiza elementelor făcut compun pricepere şi să atenţie. Aşa (în februarie) ca în cursul tri O SUGESTIE... categoriilor de cetăţeni la p nilor ii se oferă programe ar
cu
lucrul
trebuie
tid şi al reciclării. procedează întotdeauna Aurica Dănău, de la laboratorul central mestrului II al acestui an să Un grup de locatari ai blo activitate dinamică şi perma- tistice, jocuri recreative, audi
al U.V. Călan. Foto: V. ONOIU rezolve situaţia respectivă. Două scrisori primite din cului B3 din Bulevardul Da neqtq.„". ţii muzicale, spectacole de
■Orăştie exprimă nemulţumiri cia, qr. 10, diq Hunedoara,
Iată însă că am primit la le mai niultor navetişti cu au In acest sens, conducerea brigadă ş.a. Cu formaţiile sa
redacţie o nouă scrisoare, prin tobuzele I.G.C.L., la adresa ne-au scris despre situaţia Clubului sindicatelor din St- le, clubul va participa şi la
care cetăţenii străzii Plevna modului cum se procură abo necqreşpunzătqare în cqre se meria 9 acqmulat deja o a- întrecerile organizate pe plan
ne roagă sâ-i ajutăm, întru- namentele în oraşul’ lor: şe găseşte blocul lor. numită experienţă, dar sq.fac judeţean, va prezenta specta
cît situaţia e şi acqni ace Cercetînd şituqtiq descrisă căutări pentru îmbogăţirea ei, cole festive.
eaşi: cînd funcţionează moa pierde foarte mult timp,, se în scrisoare la faţa lpculpi, pentru găsirea unor modalităţi După cum se observă, che
ra „Horia", şe produc mari creează mereu discuţii pe te I.G.C.L. Hunedoara ne infor mai atractive, de dialogare marea municipiului Deva a
variaţii de tepsiune în reţea, ma dovezilor de salarizare ce mează despre qiăsqrile ce găsit la Simeria un teren fer
care provoacă defecţiuni apa rute la eliberarea abonamen s-gu luat: „Pentru inundarea cu publicul. til, deja pregătit, pentru in
ratelor electrice de uz casnic. telor. casei scărilor de către unii E vorba îp primul rînd de tensificarea în această peri
I.G.C.L. Orăştie a studiat ce locqtqi-i, aceştia au fpgţ aqien- „Ziua ucenicului", organizată oadă a activităţilor poUtico-
Ne-am adresat din nou Iq-
Ştiinţa Petroşani treprinderii de reţele electri le două scrisori şi ne-a răs daţi şi avertizaţi. Pentru că pentru tinerii de lq U.M.M.R., ideologice şi cultural-arUstice.
puns, precizînd : „Nu se pot
tjnq popuipbei în lqcuintă, lo
ce are loc săptămînal. Cu a-
T
ce Deva. Iată ce ne-q răspuns
catarul de la qpartapientgl 94
de astă dată: ..peqtru îrpbu- elibera abongmente pentru a fost amendat şi avertizat să cest prilej, sînt prinse activi Acestea vor avea Ia bază un
transportul în comun, fără ¡do
nătăţirea situqţiei, I.R.E. Deva vezi de salarizare". Totodată, lichideze această sţare de lu tăţi în scopul ridicării nivelu- dialog viu cu publicul.
o echipă cu a fixat un program de func- se dă o sugestie celor intere cruri. Pentru înlăjurarea in
ţioqqre a morii „Horia", îqtre
órele 7—17, aţrăgîndu-se aten saţi : „Pentru eliminarea pier sectelor din imobil, ş-a luat
legătura cu asociaţia de lo
derilor de tirqp, se poate mer
ţia că au obligaţia să respec ge centralizat la I.G.C.L. cu catari respectivă ca să fqcă Servirea la domiciliu prin casa
Departe, la antipod chiar, tarea nesatisfăqăloare a chiar acum sînt sigur că te cu strictele acest program. adeverinţe şi buletine, pentru o comandă în yederea execu
de evoluţiile cu care ne q- Ştiinţei are suficiente motiva vom putea readuce, împreu Problema va fi rezolvată de a se priiţiţ abonanienteie sau tării operaţiunii de de^insec-
bişnuise, divizionara C de ţii. Nu trebuie însă ca aces- nă cu noii jucători, echipa finitiv nurqai după ce I.I.L. se poate întocpii un tqbel de ţie". Deci, pentru fiecare din de comenzi - formă modernă
fotbal, Ştiinţa Petroşani, se iea să fie privite ca o fata la un nivel onorabil. înseşi Deva îşj va -construi o reţea către şervicjul personaj, cu neajunsurile amintite în scri
zbate în prezent în coada litate în faţa căreia este im înirîngerile la limită de pî separată pentru moară- datqle de pq buletine,. în ba soare, măsuri concrete I
clasamentului seriei a VII-a. posibil să te angajezi pentru nă acum ne dau dreptul să şi avantajoasă de comerţ
Faptul surprinde cp atît mgi a q învinge. Respectînd ci sperăm că în viitor le vom
mult cu cit se ştie că şi a- clul, Ştjinţa îşi va reveni, evita. Dealtfel; de acum am
ceastă formaţie este anga sîntem siguri, bazîndu-ne pe intrat şi într-o cursă de mai Dp la . 1 august anul cu ţiei comerciale judeţene
jată cu obiectiv de perfor-- „reînvierile" anterioare ale mare regularitate în ceea ce ¥ă răspundem la întrebare rent, în cele trei municipii pentrq a pitne la îndemîna
manţă. Dar sînt şi explica acestei formaţii care se naş priveşte pregătirea generală, qla judptplui — Deva, Pe- cumpărătorului mărfuri în
ţii ale acestei situaţii, cu te, se maturizează, prinlr-o a tuturor iqembrilor lotului. ţrpşqni şi Hunedoara — or tr-o gamă variată, în forme
totul şi cu totul obiective. consolidare de formă şi va- — In concluzie, să înţe Ion Coman — Gînţaga. An tă din salariul tarifar, indife vatră, fără însă a depăşi ter ganizaţiile comerciale lqcalp de servire moderne repre
Ca orice echipă stqdenţeas- lpare, apoi dişpgre pentru legem că Ştiinţa va fi din gajaţii care au fost în inca rent de natura contractului menul de 60 zile. Recruţii che „Aliinentara" au trecut la ^irţtă o continuitate la aces
că, Ştiinţa suferă şi ea de ca să renască odată cu „bo nou, cit mai curînd, echipa pacitate temporară de muncă de muncă şi de vechimea ne maţi de cqmişariatele mjlitare practjcareq unei forme nio- te polectjvp. Dacă această
pe urma perturbaţilor pro bocii" intraţi la facultăţile ce o ştiam ? întregul an calendaristic nu întreruptă în muncă. In cazul în vederea încorporării, dar derne de servjre la dqiqici- fqrţnă de şpryire, pe care o
vocate de plecappa prqnig- Inşljţqtului de mine Petro — Da! Sigur ne vom re au dreptul la concediu ,de o- în care nu vi se acordă aces care nu au fost incorporaţi, jib- reqomandăm cu toqtă cqn
ţiilor de absolvenţi şi chiar şani. Dar nici această evolu veni. Cu toate că greutăţi dihnă pe acel an. In cazul în te drepturi, urmează să vS a- sînt obligaţi să se prezinte la In qq constă această mo vi'qgprea cumpărătorilor, le
făcîndu-se promovări ritmi ţie nu e de la sine. La baza vom mai avea, Chiar în si care perioada de incapacitate dresaţi comisiei de judecată lqcurile de muncă în termen dernă forniă de seţryire ? Pe adqce acestora djn Urmă
ce, titularizaţi!, prin activi ei stan munca, priceperea, se-\ nul seriei în care activăm, temporqră de muncă a fost de din cadrul unităţii la care de 5 zile de la data la care lingă niagaziqpţe aiimeptare multumjpi, atunci mulţumi
tate de cîţiva ani, greu pot riozitatea mentorului fotba unde se joacă prea puţin 12 luni sau qiai mare şi s-a sînteţi angajat, li s-a comunicat că nu au fost nr. 1 din Deva, pr, 18 din rea lor e şi a colectjve|pi
fi înlocuiţi dintr-o dată. A- lului la clubul Ştiinţa — fqtbab Parcă începe să-mi întins pe 2 ani calendaristici Gheorghe Boticeanu — ©- încorporaţi. Compensaţia in Petroşani şi nr. 73 din Hu respecţjvp. Fqrqia de servi
7
nul acesta au plecat şase prof. Gheorghe Irimie. Re pară rău că qm fost schipr- consecutivi, angajaţii au drep bani plătită recruţilor care au nedoara functipqpază casa re gre căutare la public, dqr
dintre titularii echipei, pie cent, anţţrenorul Irimie ne-a tul la un singur concediu de răştie. Unitatea la care lucraţi fost lăsaţi la vatră sau nu au de comenzi pentru servirea iucrătorii din comerţul cu
sele de rezistenţă ale forma asigurat că în faţa situaţiei baţi din seria a VlII-a, urţdp, odihnă, acordat în anul reîn a procedat legal atunci cînd fqst încorporaţi şi care Srnu la domiciliu. Cuippărătqruj produse abmeqtape ar dori
e
ţiei. Locul lor a fost luat de actuale esţe tqţqşi optimist după cîţe văd, se joacă mai ceperii activităţii, în măsura y-q achitat toate drepturile, reîntors la unitate în terme face comanda, prezenţîndu-se extiqdbr 9 ei în folosul pu-
studenţi de anul întîi şi a- şi „am convingerea că cel mult fotbal... Dar, oricum, în care nu a fost efectuat in inclusiv compensarea în bani nul apălat qiai sus, pentru ■personal la mqgqşdnul res Rlicujuj consumntqr.
ceştia n-au avut timpul ne tîrziu în retur redresarea e- ne vom învinge propriile anul în care s-a produs pier a concediului de odihnă pen concediul de odihnă neefec pectiv sau tejefqnic, lq te Servirea la dorpicjliu nu
tru timpul lucrat, cînd aţi pri
cesar de a face pregătire chipei se va produce". „Lo greutăţi şi apoi vom putea derea temporară a capacită mit ordin de cfţemare pentru tuat se va retine din cîştigu- lefoanele nr, 11 ţ3?9 în Deva, ¡presupune cjieltuijaji supli
comună prealabilă, care să-i tul actual permite relansa să învingem şi altele. ţii lor de muncă. Intrucît dv. încorporare. Potrivit legii, rile acestora în 3 rate luna nr. 1813 în Petroşani şj nr. mentare prea nţari, Pînă la
5 kg greutatea unui colet,
71 205 în Hunedoara, şi apoi
încadreze cit de cit in echi rea acestei echipe la cel pu Apreciem ca atare obser arătaţi că aţi fost în incapa contractele de muncă ale an re, cei în cauză avînd drept poate aştepta cu toată încre se percepe o taxă fixă de 3
în continuare la concediul de
citate temporară de muncă 5
pă. Mai mult, sistemul des ţin nivelul său cunoscut ?", vaţiile şi optimismul antre lunj, urrnea?ă să beneficiaţi gajaţilor care au fost încor odihnă ca şi ceilalţi salariaţi, derea că la ora indicată va lei. Pentru colete în greuta
poraţi nu se vor desface de
făşurării activităţii studep- l-am întrebat pe inimosul norului Gh. Irimie, alăturîn- de concediu de odjhnă pentru către aceia care angajează, piq scrisoarea dv, nu rezultă fi servit cp mărfurile dorite. te de 5—10 kg — 5 lej. Pe
:
ţeşti a adunat fotbaliştii abia antrenor. du-le şi speranţele noastre anul 1971, cit şi pentru anul decît la împlinirea unui ter- în ce termen v-ati reîntors Ta La enunţarea comenzii, cum ste această greutate, se per
cepe o taxă de 0,50 lei/kg.
cu 10 zile înaintea începe — Sigur. Con tind pe ele 1972. nien de 60 zile, socotite de la părătorul trebuie să anunţe: Este deosebit de avanta
în revirimentul aşteptat, în Duipiţru Crişţea — Brad. data prevăzută în ordinele de unitate după ce nu aţi fost mărfurile pe care le doreşte,
rii campionatului, iar după mentele de bază ale forma încorporat, jos să apelaţi, stimati con-
crederea că Ştiinţa va fi e- Cuantuniul ajutprqlui pentru chemare pentru prezentare la cantităţile în care le doreş
încă cîteva săpţăqiîni a în ţiei — Grizea, Bulbucau, Ză- te, adpesa la care le doreşte suqiatori, la această formă
chipa redutabilă, valoroasă, incapacitate temporară de comişgfiatele ţniiitare, Cei ca IOAN VASILIE de servjre. Sînteţi deci aş
ceput sesiunea de toamnă a vălaş, Bîtea, David — şi pe muncă provocată de un acci re au fost lăsaji la vatră înă şi ora cînd poate fi găsit
cu care ne-am obişnuit. acasă, spre a fi servit. teptaţi cu comenzile dv. şi
examenelor. scoaterea lui Ştefan din e- dent de muncă, de un acci untrul acestui termen sînt VAŞILE AVRAM veţi fi mulţumiţi.
In aceste condiţii, compor clipsa în care este cuprins N. STANCIU dent în legătură cu munca, de obligaţi să se prezinte la lo de la Direcţia judeţeană Preocupările organizaţiilor
o boală profesională sau de cul de muncă în cel nuilt 10 pentru proble/ne de mupcă comerciale locale, ale Direc G. IGNAT
tuberculoză este de 85 ia su zile de la data lăsării lor la ji ocrotiri sociale