Page 13 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 13
Proletari din toate fările, unifi-vă ! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a primit pe reprezentanţii
Federaţiei Sindicale Mondiale şi
conducătorii delegaţiilor
participante la sesiunea
General al F. S. M.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, varăşul Nicolae Ceauşescu a
secretar general al Partidului subliniat necesitatea realizării
Comunist Român, preşedintele unei largi unităţi sindicale, pe
Consiliului de Stat al Repu baza unei noi platforme care
blicii Socialiste România, a să asigure o conlucrare mai
primit vineri la amiază pe strinsă intre toate sindicate
conducătorii Federaţiei Sindi le, indiferent de orientările
cale Mondiale şi ai* delegaţi lor, s-a pronunţat pentru o
ilor organizaţiilor sindicale de colaborare mai puternică a
peste hotare care au partici F.S.M. cu clasa muncitoare
pat la cea de-a 22-a sesiune a de pretutindeni, cu toate for
ANUL XXIV Nr. 5 543 SIMBÄTÄ 4 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Consiliului General al Fede ţele democratice şi antiimpe-
raţiei Sindicale Mondiale.
rialiste. In această ordine de
La primire au participat to idei, conducătorul partidului
varăşii Emil Bodnaraş, mem şi statului nostru a arătat că
bru al Comitetului Executiv, mişcarea sindicală este che
Angajare fermă, entuziastă în C.C. al P.C.R., vicepreşedinte mată să-şi aducă o contribu
al Prezidiului Permanent al
sporită
ţie
promovarea
la
al Consiliului de Stat. Ştefan
Andrei, secretar al C.C. al cursului de destindere, coope
rare şi înţelegere între po
P.C.R., Mircea Malita, membru poare, la cauza securităţii şi
al C.C. al P.C.R., consilier al păcii în lume.
preşedintelui Consiliului de In încheierea înlîlnirii, oas
Stat, precum şi Gheorghe Pe- peţii au exprimat calde mul
trescu, vicepreşedinte al Con ţumiri tovarăşului Nicolae
siliului Central al U.G.S.R. Ceauşescu pentru condiţiile a-
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu sigurate bunei desfăşurări a
ndepllnirea sarcinilor de peţii. tru contribuţia adusă in ca
s-a întreţinut cordial cu oas
sesiunii de la Bucureşti pen
drul lucrărilor de sindicatele
convorbirii,
In
cursul
conducătorii delegaţiilor au din România
subliniat caracterul rodnic al Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
actualei sesiuni a Consiliului a rugat să se transmită tutu
General al F.S.M., care a mar ror sindicatelor, organizaţiilor
cat începerea lucrărilor pre reprezentate la sesiune urări
gătitoare ale celui de-al VIII- le sale de succes în realiza
lea Congres Sindical Mondial, rea obiectivelor pe care şi
deschis tuturor organizaţiilor le-au propus şi a exprimat
sindicale, fără deosebire de convingerea că Federaţia Sin
O echipă, mereu evidenţiată in muncă este şi cea condusă afiliere şi avînd în centrul dicală Mondială va obţine re
In efortul general al oa de lăcătuşul Ioan Mihuţ, de la U.V. Călan. Un adevărat record preocupărilor problema unită zultate tot mai mari în activi
de
priveşte
termenu
menilor muncii din judeţ in ce echipă cu scurtarea executării lui ultimului execuţie a fost pentru cu- ţii sindicale mondiale. tatea sa, inclusiv pe calea rea
înregistrat
de
ocazia
turbo-suflant
pentru finalizarea înainte U.V. Călan blloul turnătoriei nr. 2. Exprimîndu-şi satisfacţia lizării unităţii tuturor forţe
de termen a sarcinilor pla pentru aceste preocupări, to lor clasei muncitoare. ,
nului cincinal, efortul de
pus de constructorii şi be-
neiiciarii de investiţii în
cele 10 luni scurse din a-
cest an oglindeşte hărni fiecare întreprindere, secţie
cia şi competenţa cu care
se materializează unul din
dezideratele majore ale
progresului nostru econo Munca plină de responsa lui de cocs metalurgic cu rile se pun pe seama în acţiuni susţinute şi organizate
mic : acela de a pune în bilitate a furnaliştilor, coc- 17 kg la tona de fontă, fur- tregului colectiv — pe care
folosinţă in timp optim noi sarilor şi turnătorilor din naliştii uzinei au realizat o l-am nedreptăţi dacă am de
le capacităţi de producţie Călan este încununată în a- economie de 2 884 tone cocs, taşa cîteva nume — rare a-
pe seama cărora urmează ceste zile de un succes deo ceea ce echivalează cu o e- plicind minuţios programul
să se înregistreze importan sebit. conomie de peste 2 milioa „De vorbă cu conştiinţa" nu
te sporuri de producţie. Realizînd în 10 luni o pro ne lei. In acest fel colec uită nici o clipă că înaltul
ducţie globală suplimentară de tivul uzinei s-a apropiat con simţ patriotic îl obligă.
18,8 milioane lei. obţinută în siderabil cu realizările din — Pină la sfirşitul anului
principal pe scama creşterii domeniul eficienţei, la ni — declara tovarăşul Ionel F BĂNEŞTI
productivităţii muncii cn velul indicatorilor pentru Hodorog, secretarul comite
4 800 lei pe salariat, colec 1973, şi a creat premise tului de partid al uzinei, ne
tivul uzinei şi-a îndeplinit Irainice finalizării planului vom suplimenta considerabil Brigada de reporteri ai ziarului nostru a întreprins VIU" şi NUMEROASE DEFICIENŢE IN GOSPODĂRIREA
angajamentele asumate în din acest an şi al cincina angajamentul anual. in unităţile industriale din judeţ o amplă investigaţie AVERII ÎNTREPRINDERILOR, FAPTE CARE ATESTĂ CĂ
in cinstea celei de a 25-a ani lului înainte de termen. Este dorinţa colectivului pentru a constata modul în care conducerile întreprinde UNELE CONDUCERI NU MANIFESTĂ GRIJA NECESA
versări a proclamării Re
Rezultatele se pun pe sea
publicii, ma mai bunei organizări a nostru ca transpunînd în rilor, organizaţiile de partid, specialiştii, colectivele de RĂ IN UTILIZAREA FONDURILOR MATERIALE Şl FINAN
faptă indicaţiile preţioase
investiţiilor S-au produs suplimentar producţiei şi muncii, pe se date siderurgiştilor de căire muncă acţionează pentru îndeplinirea sarcinilor trasate CIARE, PENTRU CURMAREA FENOMENELOR DE RISIPĂ.
de la începutul anului 1 320 riozitatea cu care se urmă tovarăşul Nicolae Ceauşescu de partid în domeniul ridicării mai rapide a eficienţei eco Aceste aspecte le-am reunit in pagina a ll-a a zia
1
«na.«. -» -v. tone fontă, 700 tone utilaj de reşte înfăptuirea planului do cu ocazia vizitei In judeţul nomice, pentru înlăturarea oricăror forme de risipă, gos rului nostru de astăzi, din dorinţa de a determina din
turnare, piese de schimb cercetare şi planului tehnic şi
Cu realizări de seamă în Hunedoara, să contribuim podărirea raţională, cu maximum de folos pentru econo partea întreprinderilor vizate, ca şi a celorlalte unităţi
acest domeniu se prezintă pentru industria metalurgică competenţei cu care comitetul activ la accelerarea progre mia naţională, a timpului de lucru şi a forţei de muncă, industriale din judeţ, o intensificare a preocupărilor pen
principalii beneficiari de în valoare de 2,3 milioane oamenilor muncii supune a- sului economic al judeţu a materiilor prime, materialelor şi fondurilor băneşti.
investiţii din judeţ, care au lei, alte produse. r.alizei şi îndrumării activi lui nostru şi al întregii ţări. tru utilizarea cu maximă eficienţă a valorilor pe care so
realizat în 10 luni procente De remarcat ‘este faptul tăţile fiecărui sector în par Notind aspectele pozitive şi optind pentru generali cietatea le-a încredinţat colectivelor hunedorene pentru
de peste 81 la sută din pla că prin reducerea consumu te. Şi fără îndoială realiză C. ILIESCU zarea lor. BRIGADA DE REPORTERI A SURPRINS „PE
nul anual. Astiel, Combi valorificare.
natul siderurgic Hunedoara
a realizat aproape 89 la su
tă din planul anual. Cu re
zultate bune se prezintă şi
C.E.I.L. Deva. întreprinde Maşini şi utilaje siderurgice peste plan
rea electrocentraie Deva în
registrează peste 86 la su HUNEDOARA. Colectivele secţiilor de turnătorie, forjă
tă din planul anual, Centra şi prelucrări mecanice din combinatul siderurgic hunedo-
la cărbunelui Petroşani 85,2 rean acţionează rodnic pentru sporirea şi diversificarea
la sută, întreprinderea de producţiei de maşini şi utilaje siderurgice, necesare utilării
prefabricate din beton Bir- şi bunei desfăşurări a producţiei în combinat.
cea 90 la sută, „Marmu De la începutul anului şi pină acum, această acţiune
ra“ Simeria 96,7 la sută etc. s-a soldat cu producerea suplimentară a aproape 500 tone
Un merit deosebit revine maşini şi utilaje în valoare de peste 2 milioane lei.
constructorilor de la Ener-
goconstrucţia Mintia, care
şi-au îndeplinit sarcinile a-
nuale.
Rezultate bune înregis r\
trează şi constructorii de la © COOPERATIVELE AGRICOLE DIN ŢEBEA, LUNCA, spuneau tovarăşii Petru Moţ, I. Stănilă şi Gh. Mit au arat griu, iar Miron Costea, Re-
I.C.F. Deva, care şi-au o- CÀRÂSTÀU, ZDRAPŢI, RIŞCA, BRAD Şl BRĂNIŞCA AU preşedintele C.A.P. Brănişca, şi discuit 12 ha. In ziua de 2 mus şi Romulus Bolea, Morar In pagina a IIl-a
norat sarcinile pe 10 luni TERMINAT INSÂMINŢAREA GRIULUI. & LA COOPERA şi Mihai Lăpugean, inginer-şef noiembrie, R. Olaru şi I. Stă Crăciun, Rusdlin Topor, la
în procent de 107,1 la su TIVELE DIN SIRBI Şl BRETEA MUREŞANÂ S-A TERMINAT — şi-au adus o contribuţie nilă au discuit 23 ha, iar A. Gurasada, au arat şi pregă
tă; la iei cei de pe plat deosebită mecanizatorii comu Lazăr a însămînta't 8 ha cu tit 12 ha teren şi au
forma noii fabrici de ciment CULESUL PORUMBULUI. © IN ACESTE ZILE IN TOATE nişti Axente. Negrilă, Gheor grîu. La C.A.P. Bretea Mure semănat 10. In coopera '¡trnuri hunedorene
şi var — cu 121 la sută. UNITĂŢILE AGRICOLE SOCIALISTE SE DESFĂŞOARĂ O ghe Vasiu, Rudolf Ghiura, şe şană — ne relata Romulus O- tiva agricolă din Burjuc s-au
Se impune in acelaşi ACTIVITATE SUSŢINUTĂ PENTRU ÎNCHEIEREA CIT MAI ful secţiei, care a lucrat şi el soianu, şeful secţiei de me însămîntat 104 din cele 165
timp mai multă operativi GRABNICA A LUCRĂRILOR DE INSĂMINŢARE A PĂIOA- noaptea pe tractor, utecistul canizare — s-au însăminţat
tate din partea unor be Valentin Cirje, care au mun peste 160 ha cu grîu şi orz, (Continuare în pag. a 3-a)
neficiari şi constructori SELOR. © MECANIZATORII SE AFLA ANGAJAŢI, ZIUA cit la arat şi pregătirea tere din cele 230 planificate. Nu
cum sint I.R.E. Deva, „Vîs- Şl NOAPTEA, CU TOATĂ RĂSPUNDEREA IN LUPTA PEN nului pînă la 1—2 noaptea, mai în ziua de 2 noiembrie,
coza“ Lupeni, I.M.C. Bîrcea, TRU ASIGURAREA RECOLTEI ANULUI VIITOR. iar ziua la semănat. Inter Ioan Ciugudeanu şi Pascu
Avicola Mintia (benefi locutorii noştri au ţinut să e- Cărmăzan au discuit 15 hec
tare, Nicuşor Tănase şi Voicu
ciari}; T.C. Deva, I.C.S. Hu videnţieze şi contribuţia coo Marţiş au arat 6 ha, iar Cor
nedoara (constructori), in peratorilor Viorica Mot, La- nel Ungur şi Visalon Popovici
rezolvarea tuturor proble zăr Neamţu, Sabin Căta, Aron au însăminţat 15 ha cu grîu.
maticilor de care depinde Popa şi Sabin Muntennu, care In noaptea de 2 spre 3 noiem
îmbunătăţirea realizărilor Strădaniile, eforturile deo prafeţele toi mal mari ce se au fost zi de zi pe semănă brie, mecanizatorii de la
pe care aceştia le au pină sebite pe care le fac mecani însămînţează de la o zi la tori. C.A.P. Ilia au arat 12 ha. In
in prezent. zatorii, cooperatorii şi specia alta, în încheierea semănatu In cooperativele agricole 2 noiembrie, Ion Joldea, Cor
liştii se concretizează în su- lui în tot mai multe unităţi din comuna noastră — ne re nel Potinteu şl Vasile Apostol
agricole socialiste. Au mai lata tovarăşul Tiberiu Valea,
terminat această lucrare coo secretarul Comitetului comu au arat 10 ha, Dănilă Roman
perativele agricole din Ţebea, nal de partid Ilia, pe care a discuit 10 ha, iar Ion Dim-
Lunca, Cărăstău, Zdrapţi, Ri- l-am întîlnit la capătul unei periu şi Gheorghe Sorea au
însăminţat 20 ha. In noaptea
biţa, Brad şi Brânişca. Ion Si tarlale din brigada din satul de 1 şi 2 noiembrie, mecani
ma, Ion Hent, Vasile Groza, Bacea, unde se însămînta zatorii Ion Nelega şi Roman
Alexandru Neag, Vasile Ne grîu —- s-au semănat cu pă- Dănilă au arat şi însăminţat,
gru, Vasile Popa, Victor Dră- ■ioase pînă la data de 3 no pe ogoarele C.A.P. Brîznic, 12
goi, Constantin Bulz, Teodor iembrie peste 450 hectare, ha cu grîu.
Pană, Nicolae Avram, Timof- ceea ce reprezintă mai bine
tei Floca, Anca Eugen, Petru de 60 la sută din suprafaţă. La C.A.P. Cîmpuri Surduc
Negru, Vasile Pleşa, Pavcl Mai avansate cu aceste lu şi Gurasada —- unde am avut
Basa şi alţi mecanizatori, din crări sint cooperativele din ca interlocutor pe Aurel Pole,
unităţile care aparţin consi Sîrbi, Bretea Mureşană şi secretarul comitetului comu
liului intercooperatist Baia de Brîznic. nal de partid, şi Laurean Lu-
Criş, au contribuit la repur In apropiere de Sîrbi, lin gojan, preşedintele C.A.P.
tarea acestui succes. gă drumul comunal, se aflau Cîmpuri Surduc — am aflat
ia arat şi semănat mecaniza că s-au însăminţat cu grîu-
Lucrînd noaptea la arat şi torii Aron Lazăr, Olaru Ro
pregătirea terenului, iar ziua secară 60 şi respectiv 130 ha.
la semănat, mecanizatorii fac man, Ioan Stănilă, Gheorghe In aceste două unităţi, mai
Mîţ şi cooperatorii Jenica O-
ca lucrările de însămîntări să sint de semănat doar 50 ha.
laru şi Maria Feneş. Ei lu Mecanizatorii Simion Biriş,
se poată termina cit mai re crau, sub supravegherea in Ion Crăciun şi cooperatorii
pede. La încheierea cu succes ginerului Gheorghe Irimie şi Ludovica Lugojan şi Savia a. aimeria. mecanizatorul Aron Braşoveanu şi cooperatorii Gheorghe Vaina si Mihai
a însămîntării griului şi orzu a primarului Teodor Vasiu. In Igreţ, de la C.A.P. Cîmpuri Sur Antonescu, lucnnd la semănatul griului- pe o solă de 11 ha. B ?1 1 hal
lui în unitatea noastră — ne ultimele trei nopţi, R. Olaru, duc, au însăminţat 5 ha cu
RECITAL DE POEZIE cele 300 tone, prevăzute a trafic sporit, unor convor ne aprovizionate cu măr litate ireproşabilă“, prin
se livra în anul 1972. biri calitativ superioare. furi de sezon. La magazi temporar noros. Spre sfir-
conducerea
In cadrul cinematografu nul cu acest profil din care „Progresul“ din coopera şitul zilei sint posibile pre
tivei
De
slabe.
va
lui „Steaua roşie“ din TRAFIC SPORIT ÎN BERĂRIE NOUA Deva puteţi găsi, zilele a- va făcea cunoscut cititori cipitaţii potrivit, Vin cu tul unele
sufla
Brad a avut loc un reci COMUNICAŢIILE cestea, printre altele: un lor că la secţia boiangerie-
tal de poezie, purtind am LA ORÂŞTIE bogat sortiment de pu curăţătorie, prin dotare cu intensificări din sectorul
prenta omagierii apropia TELEFONICE' lovere din lină sau p.n.a., o nouă maşină de Cură nordic. Temperaturile mi
tului eveniment de la 30 Inc.epîncl de la 1 noiem treninguri simple şi su- ţat chimic, cu o capacita nime vor fi cuprinse in
decembrie — aniversarea a Cablul de telecomunicaţii brie, la Orăşlic, in loca praelasticc, scurte de vint, te dublă, termenele de e- tre 0 şi 5 grade, iar ma
25 de ani de la proclama interurbane Deva — Pe lul fostei braserii, vizavi mănuşi căptuşite, ghete xecuţie se vor reduce ximele intre 9 şi 14 gra
rea Republicii. Au citit troşani, Instalat de curind, de restaurantul „Dacia“, pentru patinaj sau bocanci foarte mult. Dacă pină la de. Dimineaţa, izolat ceaţă.
din creaţia proprie poeţii funcţionează, dar nu la s-a deschis o unitate cu pentru schi. dotarea cu noua maşină,
localnici Stan Marin şi Io capacitatea sa. Folosirea profil nou în acest oraş Dacă nu sint chiar toa termenul era de 1(1—14 zi
nel Receanu. lui totală e condiţionată — berăria. Cum arată şi te numerele (şi poate toc- Pentru următoarele
de instalarea echipamente numele, aici se va găsi în mal cele căutate !), să nu le, „Îmbunătăţirile“ aduse
lor in centralele finale şi permanenţă bere la pahar au „scurtat“ durata la... două zile
MIEI LA EXPORT vă necăjiţi: astăzi e zi de 22 de zile. Şi incă o... îm
In cele Intermediare. Zile şi, complimentai’, bere la aprovizionare şl magazinul
le trecute a sosit echipa sticlă. In lucrările de a- bunătăţire: nici articole la
De la Complexul inter- mentul şi pentru aceste menajare a localului şi de primeşte mărfurile ce-i urgenţe nu se mai pri
cooperatist pentru creşte din urmă centrale, in cele renovare a iui au fost cu lipsesc. mesc. Aşa, mai zicem şi Vremea va fi schimbă
toare.
variabil,
cerul
rea şi ingrâşarea mieilor finale el funcţionind deja. prinse şi spaţiile anexe. noi „de la o zi la alta“. temporar cu noros. Izolat se
din Simeria s-a îmbarcat Specialişti din Direcţia ju SE SCHIMBA CHIAR vor semnala precipitaţii
un nou lot — de 2 000 ca deţeană de poştă şi tele ARTICOLE SPORTIVE „DE LA O ZI LA ALTA ?" VREMEA slabe. Viului va sufla po
pete — destinat exportu comunicaţii apreciază că trivit clin nord. Tempera
pină la sfirşitul lunii a- DE SEZON turile minime vor fi cu
lui. Cu aceasta, se reali In numărul 5328 al zia Pentru 24 ore
cesteia cablul amintit va rului nostru, la prezenta prinse intre (l şi 4 grade,
Colectivul laminoarelor bluming „1000“ şi „1300“ de la Hune zează peste 250 tone carne funcţiona la capacitatea Magazinele cu articole rubrică, publicam informa Vremea va fi schimbă iar maximele intre 8 şi 13
doara — de unde prezentăm ac castă imagine — are un rol im de ovine la export, din sa, dînd posibilitatea unui sportive din judeţ sint bi- ţia: „Termene scurte, ca- toare, cu cerul variabil,
portant in realizarea suplimentară a unei producţii de laminate grade.
de 17 500 tone. Foto: L LEHOCZKY