Page 14 - Drumul_socialismului_1972_11

mMAmmiWMUnnmuuiînmrniiuuwMMWznK i'.wmw na a.gHaiafgwgCT'j>ffawB
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 543 ® SIMBATA 4 NOIEMBRIE 1972
a mam

în fiecare întreprindere, secţie şi brigadă

Brigada de reporteri
acţiune susţinută ş

ai ziarului „Drumul

socialismului“

în raid prin

întreprinderii®

de lip, munca, materiale, fonduri băneşti judeţului

„Grija faţă da avutul ob­ duselor finite se va extinde şi organizaţiile au dezbătut cu va fi pus în funcţiune un nou
ştesc este o hotărire a fiecă­ se va diversifica. răspundere problemele lega­ ciocan, care este deja mon­
te de evitarea pierderilor,
Lăudabilă iniţiativă, Dar în
Şantierul nr. 1 al T.C. Deva rui salariat ; prin aceasta con­ întreprindere mai sînt multe prevenirea distrugerilor, chel­ tat. Dar pierderile cele mai
tribuim la întărirea economi­
că a întreprinderii noastre, a „canale" prin care se scurg tuirea inutilă de muncă şi mari se produc la sectorul
întregii ţări“. bani şi muncă suplimentară. bani, calitatea proastă a unor demontări locomotive. Şi asta
— Din cauză că nu avem
de ani şi ani de zile.
produse. La 10 octombrie a.c.
III MATERIALELE la „Marmura" să nu citească punzătoare calitativ şi can­ a intrat în producţie prima greu, dar foarte important —
Nu se poate ca salariaţii de
—
este
Sectorul
diamántate
cores­
nostru
lame
promoţie de muncitori califi­
zilnic rîndurile de mai sus,
scrise pe o tablă tocmai la titativ, placajul este une- caţi, care au fost repartizaţi ne spunea Aurel Timar, şef
intrarea în întreprindere. Cum de echipă. Cu ani în urmă
aici lucrau cei mai buni oa­
ECONOMISITE - INSTALAT» s-ar spune, le au mereu în „Marmura“ şi U. HM.il Simeria lucrează mulţi oameni cu cali­
meni. Şi era normal. Acum
faţa ochilor. Dar cum concre­
tizează în practică, în munca
lor de zi cu zi, aceste cerin­ ficare inferioară care în loc
ţe de o importanţă primor­ să demonteze frumos piesele
vechi ca să le putem folosi
IE APĂ IA 1 BLOC noi ? Iată întrebarea la care MTAIHL EC011I10R la alte locomotive le distrug.
dială pentru fiecare dintre
Aşa că piese bune sînt arun­
am căutat răspuns.
La o extremitate a între­ cate, se cer făcute altele, alte
materiale, muncă, bani chel­
prinderii există un loc unde tuiţi în zadar. Montatorii Ionel
La începutul anului, într-o şedinţă de dezbatere se depozitează deşeurile. Aici S! Radu şi Vasile Bologa demon­
a cifrVslor de plan, instalatorii din echipa comunistu­ am găsit mai multe lăzi în tează o locomotivă. Muncesc
lui V.ţsile Smeu, din cadrul lotului 13 al şantierului care se puseseră bucăţi din fără atenţie, strică, distrug
I construcţii Deva, au lansat o valoroasă iniţiativă : marmură cărora, totuşi, li se multe piese.
„Toate echipele cu planul depăşit! In prim plan : mai poate da o întrebuinţare. De ce în faţa acestor as­
calitatea!". Ea a prins repede rădăcini în modul de In secţia de prelucrare a mar­ ori de slabă calitate, ceea la locurile cheie; calificăm pecte n-a pus piciorul în
acţiune al tuturor echipelor de constructori de pe murei, în hala de tăiere, lin­ ce influenţează negativ între­ alţi 40 în prezent. Şi aceste prag, de ani de zile, condu­
şantier. gă fiecare lucrător a apărut gul proces de producţie — măsuri vor fi o piedică în ca­ cerea U.M.M.R. ? De ce n-a
I-am vizitat, recent, pe autorii iniţiativei, la locul un container în care se pun preciza tovarăşul Savin Sava, lea risipei, sub orice formă dezbătut în mod organizat cu
lor de muncă, pentru a afla ce s-a mai petrecut în... bucăţile din plăcile ce se pre­ maistru, secretarul unei orga­ s-ar manifesta ea. muncitorii sectorului ce în­
istoria de 10 luni a chemării. lucrează. nizaţii de partid. La turnătoria U.M.M.R. Si- seamnă o piesă bună distrusă,
...Cei 14 oameni din echipa lui Vasile Smeu s-au — Sînt măsuri luate recent Apoi trebuie spus că ne meria se toarnă multe piese de ce nu le-a explicat con­
situat permanent în fruntea întrecerii, şi-au materia­ tocmai pentru a preveni şi evi­ lipsesc aparatele de măsură şi necorespunzătoare calitativ, vingător cît pierde întreprin­
lizat iniţiativa în mod exemplar. Lunar, productivita­ ta risipa — ne-a declarat tova­ control din care cauză se se face risipă de materiale. derea, economia, ci, munci­
tea valorică a înregistrat plusuri între 4 000—6 000 răşul Ilie Stoica, locţiitorul pierde mult material la pre­ Ioan Cristea, şef de echipă, torii, distruqînd o piesă ?
lei pe salariat. Pe semestrul I, echipa a realizat o secretarului comitetului de lucrările ulterioare. Ambala­ spunea : „De vină sîntem şi Sînt întrebări la care comi­
producţie de 1,5 milioane lei, cifră care n-a mai fost partid din întreprindere. Bine­ rea şi transportul, care se fac noi, dar avem şi greutăţi. Cea tetul de partid, conducerea
atinsă de nici o altă formaţie de lucru a lotului. In înţeles, abia am început cu uneori neatent, sînt alte cau­ mai mare e lipsa unor mate­ U.M.M.R. Simeria au datoria
microraionul 15 Deva, centrala termică 14 — care a- aceste lăzi şi containere. Ac­ ze care duc la spargeri şi dis­ rii prime bune". La fierărie
sigură căldura la 6 blocuri — a fost pusă în func­ ţiunea de mai bună gospodă­ trugeri de produse finite. se forjează piese supradimen­ să răspundă prin măsuri con­
ţiune într-un timp record, la fel şi alimentarea cu rire a materiilor prime şi — In recentele adunări de sionate, ceea ce duce la mari crete. eficace. Sectorul de­
apă a reţelei. Instalatorii lui Smeu au lucrat bărbă- materialelor, de depozitare, partid —- arăta tovarăşul Ilie montări locomotive nu poate Betonul destinat prefabricatelor »-a făcut oa... „betonul" In
teşte, n-au mai ţinut cont de nopţi şi sărbători. Este păstrare şi manipulare a pro- Stoica, comuniştii din toate pierderi de metal. Se speră fi la infinit o groapă a ri­ ehibla pe care transpiră să o spargă un muncitor. Este o „ve­
limpede, deci, că s-au obţinut realizări deosebite în în îndreptarea lucrurilor cînd sipei ! dere" de la I.P.B. BIrcea.
privinţa depăşirii planului productiv şi a executării
unor lucrări de calitate. Dar...
— Iniţiativa noastră nu s-a referit numai la atîl!
— ne-a declarat comunistul Vasile Smeu. A fost o Fabrica chimică şi Ui. Qrăştie
chemare la întrecere pe toate planurile, mai ales a S-ar părea că într-o între­ I.P.B, BIRCEA
gospodăririi şi economisirii materialelor. In această prindere cu rezultate bune pe
privinţă, noi am obţinut rezultate bune, am folosit linia economicităţii produc­
fiecare bucăţică de ţeava. De pildă, la C.T. 14, aproa­ Ce se ascunde sub ţiei reporterul n-ar avea ce
pe toate curbele le-am realizat din segmenţi de ţea- căuta atunci cînd urmăreşte
vă, bucăţi mici, care păreau de nefolosit. Şi am con­ să descopere risipa. Aşa e ca­ DMCGLO DE r
statat că din aşa-zisele „deşeuri" se pot face lucruri 66 zul la întreprinderea de pre­
mari! , „aspectul de şantier fabricate din beton de la Bîr-
Alexandru Deneş, Ioan Stan, Ioan Bocai, toţi cea, unde, în acest an, con­
membrii echipei de instalatori au acţionat la unison. sumurile specifice se situează APARENTA REZULTATELOR
De fapt,, economisirea cu 350 ml ţeavă, cît figurează Judecat prin prisma reali­ şef adjunct cu probleme de pămînt pe cel care-1 ai. Ce sub normele planificate, iar
în angajamentul şantierului, se bazează tocmai pe zărilor obţinute pe 10 luni producţie — sintetizează ex­ părere aveţi ? — întrebăm pe cheltuielile materiale au fost
acest mod de a gîndi şi acţiona al instalatorilor. La ale anului, aspectul mai bu­ perienţa bună pe care am do- Ioan Căstăian, şeful serviciu­ reduse cu 10,50 lei la 1 000
cele 8 obiective, unde a lucrat, echipa lui Vasile nei gospodăriri a materiilor bîndit-o în gospodărirea ma­ lui mecanic şef. lei producţie marfă. VALOROASE
Smeu a economisit aproape 200 ml ţeavă. şi materialelor la F.C. Orăştie teriilor prime şi materialelor, — întreaga întreprindere se Aceasta o spun scriptele şt
— Din aceasta — ne spunea comunistul Ioan Fă- oglindeşte efortul întregului cale principală în obţinerea află în modernizare. Aşa se o confirmă realitatea. Dar a-
ţan — se poate realiza branşamentul de apă la un colectiv de-a munci mai bine, unor substanţiale economii. explică aspectul de şantier ceeaşi realitate vădeşte şi alte
bloc. Dar, noi avem în vedere şi economisirea oxi­ mai eficient. Volumul benefi­ Nu-i mai puţin adevărat însă din incintă. aspecte care, exprimate con­ gospodăresc ale celor de la de lei, erau condamnate să la
genului, a acetilenei şi a altor materiale cu care lu­ ciilor este în această perioa­ că mai avem un suficient loc Aspect de şantier să fie cis, arată că rezervele econo­ sectorul de agregate şi ciment drumul spre cimitirul cu fier
crăm. dă de 1,4 milioane lei, iar cel pentru mai bine. oare faptul că unii muncitori misirii materialelor, a muncii sînt clare. Dar ce aveam să vechi.
Intr-adevăr, iniţiativa instalatorilor se referea la al economiilor la preţul de De acest adevăr ne-am dat — în special lăcătuşii şi cet şi a banilor sînt departe de a vedem 1= secţia de tuburi Am adus la cunoştinţa di­
mult mai multe fapte. Demne de laudă ! cost de peste 1,7 milioane lei. şi noi seama. La secţia meta­ de la confecţii metalice — fi epuizate chiar în unităţile „premo" ne-a surprins cu to­ rectorului adjunct — tovarăşul
— Cifrele — spunea tova­ lurgică, numai în 9 luni ale sînt nevoiţi să meargă la gro­ în care aparenţele sînt fru­ tul. Două grămezi zdravene, Ion Bocănici — această si­
răşul Ioachim Murari, inginer anului, rebuturile reprezintă pile de „deşeuri" pentru moase. de vreo 5-6 tone de sîrmă de tuaţie necorespunzătoare. Ce
suma de 20 264 lei şi sînt cau­ găsirea unei piese bune sau De faţă cu şeful serviciului oţel S.B. 3, străjuiau intrarea. ni s-a răspuns ?
zate în principal de neglijen­ pentru metal necesar confec­ aprovizionare, tovarăşul Aron Sîrmă bună, aruncată ana­ — Faţă de anii trecuţi, noi
tă, slaba răspundere profe­ ţionării altor piese ? Cosmescu, şeful sectorului a- poda. stăm bine. Adevărat, mai e
sională a unor lucrători, iar Aspect de şantier să fie gregate şi ciment, maistrul — Cît costă sîrmă asta ? cîte ceva de făcut. Vom lua
la secţia mase plastice, undo faptul că în tîmplărie zac, Gheorghe Vulpe declară sen­ — 15 lei kilogramul — ne măsuri... ,
tenţios :
datorită specificului nu se în parcă aduse de apă, cantităţi — La noi, tovarăşi, nu se răspunde s e n i n maistrul Va să zică, pentru directorul
registrează fizic rebuturi, du­ importante de lemn pentru pierde nici un gram de ci­ Gheorghe Moldovan.' adjunct risipirea a zeci de
pă cum apreciau muncitorii confecţionarea scaunelor şi că ment ! Sîntem foarte atenţi şi Facem repede socoteala. tone de ciment, lipsa de răs­
Ioan Depcea, Augustin Ispas la fabrica de cărămidă de la plini de grijă la descărcarea S-au aruncat la fier vechi, din pundere în descărcarea sîr-
şi Petru Grigorescu, prin re­ Pricaz au devenit inutilizabi­ din vagoane şi încărcarea lui neglijenţă şi nepăsare, aproa­ mei şi, de aici, pierderi de
topirea produselor nereuşite le cărămizi în valoare de pe­ în silozuri. pe 100 000 de lei din averea sute de mii de lei nu înseam­
se iroseşte în schimb mult ste 10 000 lei? Să fie oare După cum arăta rampa de statului, bunuri materiale a- nă decît „cîte ceva",
timp. vorba de modernizare cînd descărcare, măturată „bec", vansate de societate întreprin­ I-am pus în temă, cu situa­
Comparativ cu aceste suc­ la turnătorie s-au rebutat pie­ mai, mai să credem o aseme­ derii pentru a fi fructificate ţia existentă, pe tovarăşii Ni­
cinte semnalări, la întreprin­ se în valoare de 60 000 lei din nea declaraţie. Am avut însă în circuitul economic. colae Devian, secretarul comi­
derea de industrie locală re­ cauză că materialul de forma­ curiozitatea să pătrundem sub — Şi se mai aruncă, a ţi- tetului de partid, şi Carol
iese cu pregnanţă slaba pre­ re, printr-o depozitare neco­ silozuri. Zeci de tone' de ci­ nut să precizeze meşterul. A- Szabo, directorul întreprinde­
ocupare pentru gospodărirea respunzătoare, este supus de­ ment, rezultat în urma lipsei ceasta din cauza celor care rii. Am remarcat modul des­
metalului, a lemnului, cărămi­ gradării ? de grijă la manipulare sau descarcă vagoanele sau auto­ chis în care cei doi interlo­
zii, a altor materii prime şi Aspectele contradictorii din din cufăţarea silozurilor, ame­ camioanele. Mergeţi la bobi- cutori şi-au însuşit observa­
materiale. Maldăre de tablă unităţile Orăştiei trebuie să ninţau să blocheze subsolul. naj să vă convingeţi. ţiile critice, măsurile luate şi
de grosimi diferite sînt îm­ constituie pentru alte unităţi Şeful de sector dă din colţ în Am fost la bobinaj. Intr-a­ cele preconizate pentru înlă­
prăştiate în fiecare colţ al in­ economice din judeţ îndem­ colţ, iar şeful aprovizionării devăr, aşa e situaţia. Vreo ze­ turarea celor constatate.
cintei. Descoperim cu greu nul la spirit gospodăresc, se scuză : ce colaci de sîrmă, aruncaţi — In cîteva zile, ne-a spus
unele plăci de metal sub no­ pentru astuparea tuturor căi­ — Nu-1 putem folosi în pro­ claie peste grămadă, prezen­ tovarăşul Szabo, situaţia va
roiul care le acoperă. lor do risipă pentru că epoca cesul de producţie, dar îl vom tau deformări şi alte defecte. fi remediată. Cimentul va fi
— Pare paradoxal să nu al de adînci transformări pe ca­ valorifica la alţi beneficiari. — Sînt complet compromişi încărcat în saci şi trimis uni­
suficient metal pentru confec­ re o trăim şi spiritul de bun — Foarte bine! Cîte unităţi colacii ăştia — ne-a spus to­ tăţilor care au nevoie de el.
Motoarele şl aparatajul electric din fotografie stau In grija intemperiilor, tn depozitul cen-
trai al I.M. Hunedoara. ţii metalice şi alte piese, dar gospodar trebuie să fie de economice mici nu au ne­ varăşul Nicolae Devian, secre­ Vom lua măsuri severe pen­
în acelaşi timp să-l îngropi în nedespărţit. voie de ciment pentru a-şi tarul comitetului de partid. tru ca descărcarea sîrmei să
termina unele lucrări ! Dar Din cauza defectelor, sîrmă se facă în perfectă ordine şi
despre ce valorificare poate se rupe şi trebuie aruncată. cu cea mai mare grijă. Vă
fi vorba cînd cimentul zace în — Cu alte cuvinte, numai rugăm să reveniţi peste cite-
subsol ? atunci, pe loc, alte tone de va zile, pentru verificare.
La Vata există două uni­ le-a comunicat tovarăşul Ioan Neglijenţa şi slabul simţ sîrmă, valorînd zeci de mii Vom reveni!
tăţi vecine: secţia de indus­ Fabricile de cherestea şi cărămizi de la Vata Rogoz, contabilul şef al I.I.L.
trializare a lemnului a U.E.I.L. Brad. Pe 9 luni de activitate,
Hunedoara şi Fabrica de cără­ la secţia din Vaţa au fost în­
midă şi var a I.I.L. Brad. Două registrate următoarele pier­
secţii industriale menite să deri: cărămizi normale —
valorifice superior materiile DOUA HTĂII VECINE 339 000 lei, cărămizi eficiente
prime care există în această — 76 000 lei, var gras —
zonă. Ar fi normal, deci, ca 63 000 lei, piatră spartă din
în preocupările conducerilor rocă sedimentară — 7 000 lei.
secţiilor şi întreprinderilor tu­ CARE II SE GISMĂRESC IA ffl In afară de „jgheaburile" ri­
telare să se pună un accent sipei constatate de nof la faţa
deosebit pe gospodărirea ju­ locului, • iată ce ne-a mai re­
dicioasă a materiilor şi mate­ latat contabilul şef al' între­
rialelor, pe folosirea la capa­ prinderii:
destinată
citate şi îngrijirea utilajelor economisit 900 mc buşteni In curtea fabricii, sub ce­ de funcţionarea presei au fost — La secţia din Vaţa au de Cărămida pentru minerii construirii
de
locuinţe
la
din dotare otc. Dar, după cum gater fag, iar consumul spe­ rul liber, stau depozitate a- duşi pentru o jumătate de oră fost depăşite considerabil con­ Ghelar se degradează datorită des­
se va vedea, cele două „veci­ cific a fost redus de la 1,748 proape 800 000 bucăţi de că­ să alimenteze cu degresant sumurile specifice de materia­ cărcării neglijente. E şl firesc,
ne" de la Vata se deosebesc mc la 1,725 mc. Preţurile de rămidă normală şi cărămidă (zgură) banda transportoare. le. De asemenea, au prea dacă nimeni din nu „vede“ şan­
conducerea
T.CJVI.M.
ase­
tierului
mult in privinţa modului de fabricaţie au scăzut. Am reu­ eficientă. Nu sînt acoperite cu In acest timp se puteau pro­ multe utilaje... Cu 50 la sută menea... mărunţişuri.
gospodărire a averii lor. şit aceasta prin desfăşurarea nimic. Sint fabricate în lunile duce peste 1 500 bucăţi cără­ din activitatea utilajelor ar
...Secţia de industrializare a în mod corespunzător a ope­ septembrie şi octombrie a.c. midă I fi acoperite integral nevoile
lemnului. Intrăm împreună cu raţiilor de sortare, debitare, şi au valoare de „stoc-tam- Dar, să mergem mai depar­ secţiei. Reparaţiile care se e-
şeful secţiei, Teodor Catană, prelucrare şi conservare a pon” pentru trimestrul I 1973, te... Ciurul pentru cernerea xecută sînt de slabă cali­
în perimetrul de prelucrare a cherestelei. cînd fabrica va intra în repa­ zgurei are ochiurile sparte şi tate...
buştenilor. Toate operaţiile de ...Trecem calea ferată la fa­ raţii. Deocamdată plouă peste cîrpite. Cît o fi costînd un La I.I.L. Brad a fost întoc­
aici sînt mecanizate. La fel se brica de cărămidă şi var. Pei­ ele, dar va şi ninge peste pu­ ciur nou ? In schimb, o ban­ mit, recent, un plan pentru
întîmplă şi în hala veche a sajul se schimbă. Nu numai ţin timp. Zeci de bucăţi de dă transportoare — utilaj pen­ reducerea cheltuielilor la pro­
gaterelor. Pînzele acestor uti­ din punct de vedere al con­ cărămizi sînt de pe acum fă- tru care se plătesc însemnate dusele finite realizate cu pier­
laje sînt reglate în aşa fel strucţiilor şi bunurilor mate­ rimiţate şi imposibil de folo­ amortismente — a fost adusă deri şi rentabilizarea lor în
încît să nu fie posibilă pier­ riale care se fac aici, ci şi sit. de la secţia din Băiţa pentru viilor. Sînt cuprinse tn el
derea nici unei bucăţi de din felul în care se îngrijesc Dar risipa continuă... Pre­ a... sta ! Un motor electric stă măsuri, după părerea noastră,
buştean care se poate trans­ gospodarii de aceste averi. sa de cărămidă este oprită. părăsit sub un şopron. In una eficiente. Dar, întrebăm con­
forma în cherestea. — Tovarăşul director al Practic, fluxul productiv e din cele 16 camere de -ars ale ducerea I.I.L. Brad: Ştiind că Brigada de reporteri :
— La noi nu se pierde nici I.I.L. — ne spune şeful sec­ stagnat. ..S-a defectat o con­ cuptorului de cărămidă nu şi în anul trecut pierderile au
o bucăţică de cherestea, fie­ ţiei, loan Incău — ne-a inter­ ductă" — ne explică şeful poţi intra din cauza... cărămi­ fost generate de aceleaşi cau­ LAURENŢIU VISKI
care îşi află valoarea într-unu! zis categoric să furnizăm da­ secţiei. Adevărul este altul, zilor sparte — rebuturi care ze, de ce s-a aşteptat sfîrşi- GH. I. NuGREA
din sortimentele pe care le te... după cum aflăm de la Viorel apasă în jos eficienţa econo­ tul lui '72 pentru hotărîrea u- ILIE COJOCARU
producem. Practic, valorificăm — Nu vă cerem „date". Să mică a unităţii. MARIN NEGOIŢA
totul, inclusiv deşeurile mici ne ..plimbăm", doar, prin uni­ Braica, şeful echipei de pre­ Dar, despre acest lucru sînt nor măsuri care se impuneau Fotografii : VIRGIL ONOIU
şi rumeguşul. Pe 9 luni am tate. sare. Oamenii care se ocupă edificatoare cifrele pe care ni de multă vreme ?