Page 17 - Drumul_socialismului_1972_11

Proletari din toate fărlle, unifi-vă!

ricolul oxidării lor, prezintă
Noi tipuri un -randament termic în me­
die cu 30 la sută mai mare,
oferind astfel beneficiarilor
de motoare posibilitatea de a economisi
însemnate- cantităţi de com­
bustibil. Prin aceste perfor­
electrice mante tehnice, noile tipuri
de agregate stau alături de
produsele similare realizate
pe plan mondial. Dealtfel,
La Fabrica de motoare e-
lectrice din Piteşti în acest ele au fost solicitate de pe
an au fost introduse în fa­ acum de firme' de. peste ho­
bricaţie de serie 12 noi ti­ tare. Pentru a face fată a-
puri de motoare electrice, cestor cereri uzina va tripla
printre care cele destinate în următorii doi ani pro­
echipării frigiderelor -reali­ ducţia de cuptoare de trata­
zate la Găeşti, maşinilor de ment termic.
spălat rufe, aspiratoarelor de
praf.
Pînă la finele anului, ur­ Pentru o
mează să mai fie introduse
în fabricaţie alte cinci tipuri folosire
de motoare electrice fracţio­
ANUL XXIV Nr. 5 544 DUMINICA 5 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI nare pentru ştergătoarele de
parbriz ale autoturismului raţională a
„Dacia 1 300" şi autocamio­
nului „Roman", pentru în­ metalului
trerupătoarele de 15 kV şi
pentru alte utilizări.
In fiecare întreprindere, secţie şi brigadă, lor tehnico-functionale supe­ îmbunătăţirea performan­
Datorită
caracteristicilor
rioare, produsele întreprin­ telor unor utilaje şi agrega­
te şi reducerea consumului
derii piteştene sînt solici­ de metal stau în centrul a-
tate în numeroase ţări ale
acţiun[susţinute ş[ o lumii, printre care Cehoslo­ tentiei specialiştilor între­
prinderii clujene „Metalul
vacia, R.P. Chineză, Iran,
roşu". In acest scop, unele
Danemarca, Iugoslavia, Sue­ produse au fost reproiectnte
dia, Olanda, U.R.S.S., Polo­
E C O N O M I A nia. ve. Aparatul de supraumidi-
în mai multe etape succesi­
ficare a aerului, de pildă, a
fost reproiectat de trei ori,
Al 32-lea tip redueîndu-se greutatea cu
25 la sută. Acum, acest a-
de timp, muncă, materiale, fonduri băneşti de cuptor prototipul iniţial. Prin proiec­
parat consumă cu 60 la su­
tă mai puţină energie decît
de tratament tarea unui nou tip de aero-
termă, s-a redus, de aseme­
Afirmarea spiritului gospodăresc: Cine plăteşte termic secundar nea, consumul de metal cu
o treime. Prin îmbunătăţirea
unor repere la sistemul de
300000 lei economii oalele“ sparte ? din Sibiu a fost asimilat cel pulverizare a apei din ca­
La Uzina „Independenta"
drul agregatelor de condi­
ţionare a aerului, produse
de-al 32-lea tip de cuptor de
din materiale W Evenimentul marchează în­ pentru halele industriei tex­
tratament termic secundar.
tile, s-au eliminat total une­
le -subansamble metalice,
O investiţie cum este se justifică ritmul lent în ca­ cheierea unui amplu pro­ cum ar fi plăcile conden-
In cadrul măsurilor ce se scrierea în consumul plani­ re se materializează noua gram de modernizare a pro­ soare din oţel inoxidabil.
întreprind do colectivul nos­ ficat la carburanţi, lubri- noua hală pentru mase plas­ capacitate productivă, din ducţiei. Gama de cuptoare
Acţiunea de folosire raţio­
tru de la U.E.I.L. Orăş- fianţi şi piese de schimb, a- tice de Ia F.C. Orăştie ar planul anual de constructii- de tratament termic asimila­ nală a metalului a vizat şi
tie pentru continua per­ vem rezultate pozitive. Din trebui demarată cu... drep­ montaj realizîndu-se pentru tă în ultimii ani prezintă producţia de piese do
fecţionare a activităţii pro­ IOAN NAPAR tul. Constructorii şantierului hală doar cu puţin peste 11 multiple avantaje ; asigură o schimb. Multe din acestea
ductive o atenţie deosebi­ inginer şef la sută. Dar ceea ce sare în calitate superioară pieselor
tă se acordă mai bunei gos la U.E.I.L. Orăştie ^ nr. 5 Orăştie al T.C. Deva ochi chiar şi neavizatului es­ tratate datorită utilizării în au fost reproiectate, acţiune
T
în urma căreia a rezultat o
podăriri şi valorificări a au început însă cu „stingul" te îngăduinţa cu care este
lemnului, economisirii car­ (Continuare in pag. a 2-a) la acest obiectiv. Altfel nu privită degradarea materia­ Maria Muntcanu — una din tre destoinicele muncitoare în sec­ acest proces a atmosferei economie de 45 tone metal
buranţilor, lubrifianţilor şi lului necesar construcţiei. ţia pasteurizare a întreprinderii de industrializare a laptelui din neutre, ceea ce elimină pe­ numai în anul în curs.
a pieselor de schimb. Ca ur­ Dind dovadă de nepăsare Simeria.
mare, consumurile înregis­ LA „MARMURA" SIMER1A şi neglijenţă, conducătorii
trează o continuă scădere, şantierului se fac vinovaţi de
economiile obţinute pe a- distrugerea unei cantităţi
ceastă cale cifrîndu-se în a- O jumătate de milion considerabile de plăci P.C.A.
cest an la peste 300 000 lei. necesare acoperişului şi pe­
La fabrica de cherestea, reţilor laterali ai halei. Mai
de pildă, prin valorificarea de lei cheltuiţi fără noimă mult de 4 vagoane de ast­ Expoziţie cu vinzare Servire operativă
superioară a materialului fel de plăci sînt sparte în in pagina a li-a
Buzunarul statului nu suportă cheltuirea abuzivă a
mărunt, procentul frizelor a fondurilor băneşti. Dimpotrivă, pretinde fiecărei conduceri aşa măsură încît au devenit
crescut fată de anul trecut de întreDrinderi maximă chibzuinţă şi răspundere faţă de
cu aproape 1 la sulă. In a- banul public, grijă permanentă pentru a restitui societăţii, total inutilizabile. Aspectul Una dintre vitrinele galanteriei centrale Secţiile construcţii, reparaţii radio şi
celaşi timp, s-au economisit în termen Tîl mai scurt şi cu beneficii cît mai mari, fon­ nu surprinde dacă ţinem de pe strada Republicii din Petroşani a-
mai bine de 102 mc cheres­ durile avansate. cont că la data de 2 noiem­ Conştiinţe televizoare, lăcătuşerie, sobe teracotă, in­
tea pentru lăzi şi 5 mc buş­ La „Marmura" Simeria, în condiţiile neîndeplinirii sar­ brie pe şantier nu se afla trage în mod constant atenţia trecătorilor. stalaţii sanitare, zugravi, din cadrul coo­
teni. Este meritul sortatori- cinilor de plan, banii se cheltufe cu nemiluita. In dreapta nimeni în măsură să coor­ Se găsesc aici obiecte total dife­ perativei meşteşugăreşti „Munca colecti­
lor din depozitul de buşteni şi-n stingă. Numai în primele trei trimestre, preţul de cost rite de specificul unităţii: carpete, perniţe, vă" din Simeria, adică tocmai cele mai
condus cu multă tragere de a fost încărcat cu mai mult de o jumătate de milion de doneze activitatea construe-- şerveţele,' traiste, veste şi haine în pito­ solicitate de către populaţie, au fost ex­
inimă de Traian Dănciulescu, lei, pentru plata dobînzilor penalizatoare aplicate de ban­ torilor. reşti motive naţionale, obiecte de artiza­ tinse în ultima vreme şi încadrate cu lu­
al unor gaterişti cum sînt că pentru credite restante. Şi, în plus, pentru plata locaţii­ Rămîne de văzut cine se
Florea Acurmuloaie, Adam lor de vagoane. Aşadar, bani cheltuiţi fără nici o noimă. va ocupa de cadenţa şan­ nat. Explicaţia acestei imixtiuni: ne aflăm crători de specialitate. Drept urmare, ser­
Bibart şi Mikloş Kill, a unor Cazul nu datează de ieri, de alaltăieri. Se ştie mai-de în faţa expoziţiei cu vinzare a liceului virea populaţiei se face mai operativ, ca­
ifronişti ca Emanoil Barbu mult că la „Marmura" conducerea nu prea pune suflet în tierului şi cine va plăti de aur teoretic, cuprinzînd obiecte lucrate de e- litatea lucrărilor s-a îmbunătăţit, iar sec­
şi Ghcorghe Vargaşi. gospodărirea fondurilor materiale şi băneşti. Oare organele „oalele" sparte, pentru că levi- cu multă măiestrie şi migală în cadrul ţiile îşi realizează lună de lună sarcinile
bancare şi financiare, ceilalţi factori de răspundere vor
Aş menţiona de aseme­ actelor de risipă trebuie să orelor de practică productivă. de plan.
nea că şi în ce priveşte în­ mai tolera perpetuarea acestei situaţii ? li se pună capăt de urgenţă.
La arături şi insăminţări

Brigada de reporteri "
a ziarului

„Drumul socia“ să nu se piardă nici un

minut, nici
pe ogoarele judeţului

Procedeele moderne promovate ferm in scopul insăminţări a fost rodnic, încorporîndu-se sămînta la ora 24 pînă spre dimineaţă, zatorul fiind lăsat să se odih­ ţie din Simeria a reuşit să
au discuit 20 ha de teren. De
In săptămîna care a trecut, bilanţul activităţii la
nească, pentru a putea însă-
însămînţeze grîu pe 130 ha,
sub brazdă pe MAI MULT DE 3 500 HECTARE, CEEA la volanul tractorului pe care mînţa a doua zi gr.iu în tere­ din care 20 în ziua de 4 no­
îl are în primire mecanizato­
în
nul
respectiv;
Lucrînd
iembrie.
ridicării rapide a randamentelor CE REPREZINTĂ CEA MAI MARE VITEZĂ ÎNRE­ rul Aron Boşorogan a lucrat schimburi prelungite, folosind
tractoarele zi şi noapte, coo­
inginerul şef al cooperativei,
ÎN
ACEASTA
TOAMNĂ.
Rezultatul
GISTRATĂ
amintit concretizează eforturile depuse zi şi noapte de Constantin Coriciuc, mecani­ perativa agricolă de produc­ (Continuare in pag. a 2-a) ]
mecanizatori la arături, fertilizarea şi pregătirea tere­
Colectivul nostru de mun­ tarea prin fîşii direcţionale o- cele scontate iniţial. De ase­
citori, ingineri şi tehnicieni, rizontale ascendente, cu ram- menea, randamentele au cres­ nului, precum şi la semănat.
mobilizaţi prin sarcinile tra­ bleerea spaţiului exdavat. A- cut foarte mult faţă de me­
sate pentru industria extracti­ piicînd această metodă s-au toda clasică aplicată la majo­
vă de Conferinţa Naţională a obţinut productivităţi medii ritatea panourilor în exploa­ Au terminat semănatul
partidului s-a angajat cu elan de 1,3—1,5 tone pe post. In tare.
la acţiuni tehnice şi organi­ zonele unde filoanele prezin­ Pe baza avantajelor obţinu­
zatorice în vederea creşterii tă îngroşări, folosim „exploa­ te am hotârît să experimen­ BĂIEŞTI. In seara zilei de ZAM. O veste asemănă­
producţiei şi a productivită­ tarea cu felii orizontale as­ tăm încă două metode de ma­ 3 noiembrie — ne-a comu­ toare ne-a comunicat tova­
nicat ieri dimineaţă tova­
răşul Nicolae Munteanu, pri­
ţii muncii. In acest scop, la cendente cu rambleu şi tăie­ re productivitate. Este vorba răşul Iovian Farcaş, secre­ marul comunei Zam. Ţăranii
noi s-au întocmit mai multe rea în fîşii transversale“ ; de exploatarea cu subetaje tarul Comitetului comunal cooperatori din Zam au ter­
studii care vizează analiza prin aceasta s-a obţinut o şi cu suitor înaintaş. Metoda
potenţialului de rezerve exis­ productivitate medie variind cu subetaj este avansată, sînt de partid Pui — la C.A.P. minat de însămînţat întrea­
ga suprafaţă destinată cultu­
Băieşli s-a încheiat semăna­
tente, propice pentru aplica­ întie 1,5—2,00 tone pe post. pregătite subetajele şi utila­ tul griului. Mecanizatorii E- rii griului. De asemenea, cu
rea de noi metode de exploa­ De pe această bază am por­ jul necesar, astfel că în a- mil Racoviţan şi Vasile Ta-
tare ce au o productivitate nit la materializarea unor ceastă lună vom trece la fo­ maş, împreună cu ţăranii cîteva zile în urmă s-a ter­
mărită faţă de cele clasice. studii întreprinse pentru in­ rarea găurilor şi exploatarea cooperatori care au fost pe minat şi culesul . porumbului.
In experimentarea şi gene­ troducerea unor 'metode de lor pentru producerea de mi­ semănători, sînt cei care au Un merit deosebit în ter­
ralizarea noilor procedee de exploatare cu productivitate nereu în cantitate mare. contribuit la terminarea la minarea însămînţărilor re­
lucru 'am avut de multe ori mult sporită faţă de cele e- Prezentînd aceste cîteva timp şi în bune condiţiuni vine mecanizatorilor Ioan
greutăţi, mai ales datorită va­ xistente. Astfel am reuşit să realizări, vreau să arăt că, a însămînţărilor. Trebuie re­
riaţiilor mari ale caracteristi­ promovăm metodele de ex­ în continuare, colectivul de levate, în acelaşi timp, grija Petruţ, Iosif Coleneac, Şte­
cilor filoanelor în cursul ex­ ploatare cu înmagazinarea mi­ muncitori, ingineri şi tehni­ şi preocuparea manifestate fan Opriş -şi cooperatorilor
ploatării. A fost nevoie să nereului, cu aripi înclinate, cieni al I. M. Barza se pre­ de tovarăşa Raveca Trif, Ion Tisan, Leontina Ionaş ■ şi
trecem de la o metodă la alta, cu front lung, exploatarea cu ocupă să introducă în cît mai inginerul şef al cooperativei. Gheorghe Igna.
să aplicăm diverse variante fîşii transversale şi altele, că­ multe panouri aceste metode
ale metodelor de exploatare, rora le-am adus pe parcurs de mare productivitate pentru
pentru a nu pierde rezerva. diverse îmbunătăţiri. S-au a^ realizarea şi depăşirea sarci­ Zi şi noapfe cu mofoare!e-n plin
Acestea au influenţat în une­ plicat unele variante adecva­ nilor ce ne stau în faţă, pen­
le cazuri rezultate sub posi­ te condiţiilor de zăcămînt, tru a îndeplini cincinalul îna­ SIMERIA. Activitatea mem­ face ca şi rezultatele muncii
bilităţi. La îndemnul organi­ reuşind ca după multe greu­ inte de termen. brilor cooperatori, a mecani­ lor să fie bogate în realizări.
zaţiei de partid, am continuat tăţi întîmpinate în perioada zatorilor de la C.A.P. Simeria In seara de 3 spre 4 noiem­
să perseverăm. Treptat, în experimentărilor să se obţină VALERIU LABUNŢEV se desfăşoară pe fundalul u- brie a.c., mecanizatorii Ion
urma experienţei acumulate rezultate bune. inainer-şef la I.M. Barza nei vremi prielnice, fapt ce Ganea şi Alexandru Maziluc
şi a schimburilor de expe­ In cursul anului s-au obţi­
rienţă cu alte exploatări am nut rezultate bune In înde­
trecut cu mai multă încrede­ plinirea sarcinilor de plan şi, (-------------- _
re la aplicarea şi extinderea mai ales, în depăşirea pro­ „ZILELE FILMULUI CĂMINE PENTRU PUNCT MUZEISTIC tia — Deva; Deva — O- EXPOZIŢIE VREMEA
metodelor de mare producti­ ductivităţii muncii. Consider NEFAMILIŞTI LA OBÎRŞA răştie — Geoagiu — Au­
vitate. util să prezint, prin date com­ ROMÂNESC" rel Vlalcu — Costeşti — DE FOTOGRAFII
Deva.
In urma preocupărilor în a- parative, exprimate în pro­ La întreprinderea minie­ tru La al Obîrşa, cunoscut cen­ „ROMANIA Pentru 24 ore
din
ceramicii
Ţara
In
ceastă direcţie s-au' obţinut cente, cîteva din aceste rea­ iembrie săptămina 6—12 no­ ră Hunedoara se manifes­ Zarandului, s-a deschis un ÎMBUNĂTĂŢIRI Vremea va fi in general
a.c.,
trei
cele
preocupare
deosebi­
rezultate bune. Pornind de la municipii ale judeţului — tă o pentru îmbunătăţirea nou punct muzeistic. Ini­ PITOREASCĂ« frumoasă, cu cerul varia­
tă
specificul grupului de zăcă­ lizări, faţă de metodele cla­ Deva, Hunedoara şi Pe­ condiţiilor de muncă şi de ţiativa aparţine învăţăto­ ÎN MUNCA bil. Vintul va sufla slab
rului Nicolae Tămaş şi di­
minte Barza s-a folosit exploa- sice de lucru. troşani — găzduiesc „Zile­ viaţă ale salariaţilor. De rectorului căminului cultu­ MEŞTEŞUGARILOR De curind, Ia clubul Casei din nord-est. Temperatura
le filmului românesc“, ma­ curind, pentru angajaţii de copii cu şcoală generală minimă va fi cuprinsă in­
nifestare dedicată aniver­ nefamilişti de la E.M. Te- ral din comuna Tomeşti, Secţia blănărie a coope­ din Baia de Criş, s-a des­ tre minus 2 şi 0 grade, ¡ai­
Aceştia
au
Betca.
Realizat Depăşiri sării Republicii. Incepînd liuc s-a terminat şi dat în Mircea sprijiniţi de specia­ rativei meşteşugăreşti „Via­ chis o expoziţie de artă cea maximă intre 11 şi 14
fost
de luni, vor rula filmele; folosinţă un cămin mo­ ţă nouă“ din Orăştie a fotografică, i n t i t u l a t ă grade. Dimineaţa — bru­
de
tovară­
a
de­
Metoda de exploatare faţă de produc­ „Vizita Nicolae lucru Ceauşescu in dern cu 104 garsoniere a lişti ai Muzeului de ar­ fost dotată recent cu două „România celei pitorească“, ani­ mă şi îngheţ local.
heologie Deva.
25-a
şului
dicată
de-a
aplicată faţă de plan tivitatea obţinută judeţele Alba, Hunedoara, cîte 2 locuri fiecare, cu maşini electrice — una versări a Republicii.
în mod obişnuit Sibiu“ şi „Avram Iancu, încălzire centrală şi tot TURUL JUDEŢULUI pentru călcat şi alta pen­ Pentru următoarele
necesar.
obiective
in­
—
Imaginile
craiul munţilor“, „Sfînta confortul ocazie a fost Cu intro­ a- tru tuns pici. A fost con­ dustriale, turistice, peisaje,
ceastă
asemenea,
us-,
înmagazinarea minereului 127 231 Tereza şi diavolii“, „Pădu­ dusă încălzirea centrală şi In fiecare săptămînă struită, de pentru pici. o Prin portrete de oameni, as­ două zile
cătorie
miiuile
Front lung 194 51 rea pierdută“, „Cu Viteazul“, in noua şcoală generală O.J.T. organizează turul dotarea secţiei cu noi ma­ pecte de muncă etc. —
curate“,
„Mihai
cu
Aripi înclinate 119 127 „Felix şi Otilia^S „Drum in din localitate. Luna viitoa­ judeţului Hunedoara pe şini şi construirea uscăto- sînt „culese“ de elevii cer­ rul Vreme frumoasă, Vintul ce­
schimbător.
următoarele trasee : Deva
va
Fîşii transversale 128 69 penumbră“. Vor fi pre­ re va fi dat în folosinţă — Haţeg — Sarmizegetusa riei s-au adus îmbunătă­ cului foto, condus de prof. sufla slab piuă la potrivit
substanţiale
ţiri
procesului
Fîşii de 3—4 m 216 24 zenţi, în mijlocul specta­ un cămin similar pentru — Dcnsuş — Călan — Hu­ tehnologic şi calităţii pro­
nedoara — Deva; Deva — duselor, iar termenele de Arcadie Dobrovolschi, în din nord-vest. Temperatu­
torilor, realizatori şi pro­ salariaţii nefamilişti de la Brad — Ţefcea — Vaţa de execuţie a comenzilor' vor excursiile făcute de ei ra uşor variabilă, cu ten­
Din situaţia de mai sus se multe panouri de cît s-a pla­ tagonişti al filmelor. E.M. Ghelar. Jos — Gurabarza — Min­ fi reduse simţitor. prin ţară. dinţe de scădere.
observă că aceste metode de nificat şi totodată s-au obţi­
exploatare s-au aplicat Ia mai nut rezultate mai bune decît