Page 18 - Drumul_socialismului_1972_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 544 0 DUMINICA 5 NOIEMBRIE 1972

SSSSŞj-l ü I Beneficii
^ 'Ş ' Mj
peste pian
fi Df SUINTE
BRAD. In perioada
care s-a scurs din a-
cest an, în cadrul în­ Concluziile unui raid între­ vitrine cu obiecte de speciali­ cul unei table de scris obiş­
treprinderii de industrie prins în unilăti şcolare din o- tate, planşe împărţite pe ca­ nuite va apare una care să
«MMM locală Brad a fost ob­ servească în acelaşi timp şi
>¡#11 > ^ ' raşul Brad evidenţiază un tegorii bine stabilite (creşte­
ţinut un beneficiu su­ fapt: cabinetele de ştiinţe so­ rea nivelului de trai al popu­ pentru proiecţii (o parte) şi
perior celui planificat. ciale, amenajate în Incinta a- laţiei, valorile româneşti în pentru scris (luminată din
Acesta a fost obţinut, spate). Modernizarea cabine­
«PIIH cestora, se integrează tot mal
* - In special, prin creşte­ mult în procesul instructiv- tului de ştiinţe sociale în­
rea rentabilităţii la ur­ educativ. Depăşind un anu­ seamnă în viitor o restructu­
mătoarele produse: te- mit stadiu expozitional, cabi­ Invăfămînt formativ rare integrală a lui.
rasit alb, camere com­ netele devin funcţionale, uti­ Este cunoscut faptul’ că în
binate „Crişul", lemn le. Revelatoare este în acest strîns iegat de momentul de fată în şcolile
de mină, prefabricate generale de 8 şi 10 ani pe
•"î $: > .1 sens afirmaţia tovarăşului
din beton simplu şi ar­ realităţile concrete lîngă istorie se mai predau
mat etc. ' Dorin Crişan, profesor de is­ disciplinele educaţie cetăţe­
torie şi economie politică la
liceul „Avram Iancu" „Am nească, economie politică
(clasa a IX-a), cunoştinţe so-
Cu mijloace căutat să amenajăm, astfel ca­ circuitul de valori materiale cial-politice (clasa a X-a). A-
Se spune, şi aşa este, că binetul îneît elevul atunci şi spirituale mondiale, dezvol­ ceasta a necesitat amenajarea
la baza onoarei muncito­ cînd a intrat în incinta lui să tarea conştiinţei, economie şi în cadrul acestor şcoli de
reşti stă munca cinstită, proprii nu simtă o atmosferă apăsă­ politică socialistă şi capitalis­ cabinete de ştiinţe sociale, u-
La minele din munţii Po­ comunistul Gheorghe lacob. elemente spectaculoase, deşi mîndria pentru creaţia pro­ toare, să fie copleşit de plan­ tă). Bineînţeles, în dotare mai tilitatea lor fiind evidentă. E-
intră aparate diascol, epidia-
şe, ci să aibă posibilitatea de
iana Ruscăi lucrează oameni Ne-am Înţeles de la primele lucrează Intr-o meserie grea, prie a omului. Adevărul a- VAŢA. Conectat cu a cunoaşte pulsul trepidant, scop, există un fişier cu cărţi levii încă din anii pionierioi,
1
din toate colţurile ţării. Ti­ cuvinte şi am pornii hotăriţi ce implică răspunderi mari cestor afirmaţii îl întîlnim toate forţele la realiza­ dinamic al vieţii, realizările de specialitate aflate în biblio­ ai primilor paşi în organizaţia
neri iară vreo caliiicare au Ia treabă. N-a fost lună In şi, nu de puţine ori, riscuri. pretutindeni — în uzine şi rea şi depăşirea sarci­ şi eforturile poporului nos­ teca şcolii. Şi dacă e vorba de tineret iau astfel con­
venit aici cu ani In urmă — care să nu ne facem planul Principala trăsătură este pe şantiere —- acolo unde nilor anuale de plan, tru, să fie stimulat în parti­ de funcţionalitate tin să amin­ tact cu noţiuni de economie
continuă să vină — pentru a şi chiar să-l depăşim. munca. Munca devotată, pa­ muncitorul îşi construieşte, colectivul secţiei de in­ ciparea sa personală, con­ tesc că aici se desfăşoară în- politică, sînt educaţi pentru
învăţa irumoasa meserie de După cinci ani s-a des­ sionantă, cinstită. Simţul mă­ prin muncă demnă, pro­ dustrializare a lemnului ştientă la viitoare înfăptuiri". vătămîntul politic al elevilor a deveni cetăţeni folositori so­
miner, pentru a-şi lace un părţit cu greu de această surii şi al adevărului. priul destin. Vaţa a U.E.I.L. Hune­ şi cadrelor didactice, şedin­ cietăţii, cu o conştiinţă înain­
— După ce criterii v-ati
rost in viaţă. Pentru unii, mică iamilie, in care a avut — Situaţii dificile pe care In zilele acestei toamne, doara pune un accent ghidat în amenajarea şi orga­ ţe U.T.C. ş.a. tată.
contactdl cu mineritul s-a numai satisfacţii. 1 s-a în­ le-am rezolvat cu succes ? cînd în toate organizaţiile deosebit pe construirea — Ceea ce ati realizat este Un cabinet asemănător a
destrămat repede. Trebuie să credinţat primul abataj com­ de partid au loc adunări de cu forţe proprii a unor nizarea cabinetului ? fără îndoială un prim pas în- fost amenajat,şi la şcoala ge­
iii dlrz şi hotărit ca să-l plet mecanizat la orizontul — Au fost multe. Le-am dări de seamă şi alegeri, utilaje şi piese necesa­ — Pornind de la caracterul tr-o funcţionalitate promiţă­ nerală nr. 2.
îndrăgeşti. Destui Insă au + 100 al secţiei a IV-a Te­ biruit. N-am săvlrşit fapte am auzit mereu vorbindu-se re procesului de pro­ formativ al învătămîntului. E toare a cabinetului. Cum îl După cum se observă, sta­
rămas, au Învăţat meseria şi liuc-est. Numele lui Gheor­ de eroism. Mi-am făcut despre onoarea muncito­ ducţie. Astfel, recent, vorba în primul rind de vedeţi dv. în perspectivă. E- diul de amenajare a cabine­
azi slnt oameni de nădejde ghe lacob era de acum bine­ doar datoria. rească. Cu acest atribut a meseriaşii secţiei au formarea unei conştiinţe ce­ xistă posibilităţi de moder­ telor de ştiinte sociale a fost
construit cu ingeniozi­
In abatajele Ghelaruiui şi cunoscut. Şi-a format o nouă — Şi satisfacţiile ? fost însoţit, în. adunarea de tate o maşină de sortat tăţeneşti, de om politic şi de nizare a lui ? atins şi depăşit prin funcţio­
ale Telluculul. iamilie de mineri, la fel de — Păi astea slnt. Clnd alegeri a organizaţiei de frize. acţiune. In acest sens accen­ . —Doza de expozitional care nalitatea pe care acestea o în­
tul l-am pus pe cunoaşterea
Unul dintre aceşti „oameni harnică, de sudată. Succese­ îmi iac datoria. Clnd iese bază autobuze, de la Auto­ In prezent, la hala documentelor de partid şi de mai persistă prin afişarea unor registrează. Ea trebuie spori-
rită însă prin elemente de
baza Brad, şi numele co­
n-avem
planul.
Clnd
ne­
de nădejde“ este comunistul le au venit unul după altul. cazuri. De cllva timp mai am munistului David Ciocan i gaterelor se construieşte stat, a prevederilor planului planşe: panouri, hărţi va dis­ modernizare judicios gîndile,
Ghenrghe lacob, miner şei Un loc de muncă, tot un a- „Biroul organizaţiei noastre un exhaustor care va de dezvoltare a tării noastre, pare complet în următorii doi adaptate. în funcţie de gradul
de brigadă la secţia a IV-a bataj complet mecanizat. Ia şi altele — notele de 10 pe spori puterea centralei participarea entuziastă a oa­ ani. In locul lor vor intra şcolii şi vîrsta elevilor, de
Teliuc-est. A venit in orizonul +50, i-a solicitat care ml Ie aduce de la şcoa­ termice, aducînd, tot­ menilor muncii la realizarea ghiduri de dimensiuni reduse, sarcinile urmărite a se reali­
Poiana Ruscăi în urmă cu prezenta. Runii lui ortaci, lă feciorul meu. E In clasa I. odată, economii lunare lor. Elevul trebuie să înţe­ se vor ridica rafturi pentru za. Este o datorie a cadrelor
14 ani. A intrat ca vagone­ Nicolae Moloman, Gheorghe Şi progresele pe care Ie fa­ de circa 30 000 lei. Alte leagă că toate aceste eforturi a da un caracter de carte să­ didactice de specialitate, con­
tar la sectorul II. A pus u- Poslolache, Traian Rusii ce ia lecţiile de vioară. 3 inovaţii, concepute de duc spre o finalitate precisă : lii cabinetului. In felul acesta ducerilor de şcoli sprijinite şi
mărul ia greu şi la uşor, a Dumitru Cocioabă, Emil Pa- Deci ăsta-i minerul şei de Onoarea meseriaşii secţiei şi a- elevii îşi vor putea pregăti îndrumate în permanentă de
Învins pe rlnd diiicultăţile vel, cu care lucrează de a- brigadă Gheorghe lacob de plicate deja în produc­ creşterea nivelului de trai al lecţiile la • disciplinele sociale organizaţiile de partid.
meseriei. Puterea de muncă, proape 5 ani, au răspuns Ia E.M. Teliuc. Un om În­ ţie, aduc Însemnate e- întregului popor. Posedăm un aici, sporindu-i în felul a-
priceperea şi hărnicia l-au prezent la apelul brigadie­ drăgostit de meseria Iui, un conomii. fond permanent de materiale- cesta funcţionalitatea. In lo­ M. BODEA
adus, In 1963, In iruntea li­ rului Gheorghe lacob şi au ortac devotai, un comunist
Înaintat. Un om cu o bio­
nei brigăzi care nu realiza plecat la +50. Alte succese, grafie simplă, fără elemente muncitorească
planul. alte Împliniri profesionale.
spectaculoase.
— Am discutat deschis, Minerul Gheorghe lacob
sincer, cu ortacii — spunea are o biografie simplă, iără DUMITRU GHEONEA M I Â
de bază a analizat mereu
modul cum membrii de par­
tid îşi întreţin maşinile ca­
re deservesc transportul de
persoane. Şi de fiecare da­
tă, în fruntea acelora ca­ (Urmare din pag. 1)
re au dat cea mai frumoa­ Afirmarea spiritului lucrări mecanizate şi îmbu­
să dovadă de preocupare nătăţirea calităţii lemnului
şi răspundere în întreţine­ economiile făcute am asigu­ exploatat.
rea şi exploatarea autobu­ rat funcţionarea normală a Atenţia sporită pe caro o
H zelor, s-au situat comuniştii noilor maşini-şi utilaje cu gospodăresc acordăm eficientei la extrac­
Iosif Avram, David Ciocan, care am fost dotaţi în acest ţia şi prelucrarea lemnului
Filimon Gherman, Nicolae an. trebuie să ne conducă In o
Marcu II, Nicolae Nicula, Deşi pe linia economicită­ exigentă analiză a modului
Cornel Popa, Teodor Popa, ţii, ca dealtfel a activităţii tea cit şi în depozitele inter­ tionări. Am stabilit printre în care vom munci de acum
Constantin Ştefan..." — se în general, avem realizări mediare nu de puţine ori altele aplicarea mai largă a înainte. Cu atît mai mult,
sublinia în darea de sea­ bune (pe 10 luni înregistrăm cantităţi apreciabile de unor metode noi de lucru, cu cît în viitorii ani din to­
mă. un avans de 1,5 milioane lei cherestea şi buşteni sînt su­ cum ar fi tehnologia de ex­ talul masei lemnoase exploa­
Numele lui David Cio­ ia producţia globală şi 1,4 puse degradării datorită u- ploatare în trunchiuri lungi, tate, mai mult de 77 In su­
can l-am auzit rostit de mai milioane la producţia marfă) nei depozitări defectuoase. aplicarea metodei clasice de tă îl va constitui lemnul
multe ori în dezbaterile a- nu ne putem declara mul­ Aspectul l-am analizat re­ exploatare cu fasonarea lem­ destinat industrializării. De
dunării. f ţumiţi. Mă refer la faptul cent împreună cu. comitetul nului în sortimente defini­ aceea încă de pe acum ne
— Ştim că în cei 20 de I că, atît la fabrica de chefes- de partid şi am găsit solu- tive, urmînd s-o aplicăm din ' concentrăm efortul pentru
ani de muncă n-ati lipsit i ce în ce mai rar. Am asimi­ reorganizarea activităţii 5 n
nemotivat de la lucru o zi. j lat utilaje moderne specifice depozite. Nc-nm propus,
Vreţi să ne spuneţi ce v-a ; sectorului forestier cum este, printre altele, să trecem prin
călăuzit ? Rezervat pentru... dezordine de exemplu, despicătorul hi­ mînă lemnul de foc pentru
— Nu numai nemotivat, draulic iar parchetele au a alege pe cel din care pu­
Modeloril Gruia Thtrt şl Doinei Jurma, sub supravegherea maistrului Victor Timiş, execuţi dar nici măcar o foaie de tem confecţiona lobde indus­
cu atenţie modelul unor piese pentru furnale, realizate la U.V. Cil an prin autoutilarc. In incinta întreprinderii de prefabricate din beton de fost dotate cu tractoare şi triale şi alte produse, rărnî-
loc
păstrarea
rezervat
Foto: V. ONOIU boală n-am avut în aceşti la Bircea este alte piese un necesare anume pentru producţie trolii mecanice, fapt ce v-a
unor
de
procesului
şi
tipare
20 de ani de muncă. Ce m-a sau reparării utilajelor. nînd ca restul de matern!
călăuzit î Eu cred că nu­ Imaginea surprinsă de fotoreporter arată Insă că, de determina şi în continuare să-l trimitem de urgentă de­
mai dorinţa de a-mi cinsti fapt, locul e rezervat pentru... dezordine. Aici zac haotic creşterea volumului de pozitelor de combustibil.
tipare
alte
Si cum se cuvine meseria. multe bune de şi pus pe piese supuse degradării, fier ambalaje din
deşeuri,
resturi,
lemn,
foc,
vechi.
Zi-
— E adevărat că autobu­ ce-se că acest aspect se trage din neglijenţa serviciului
99 zul 31-HD-820 cu care fa­ mecanic şef.
ceţi, de ani de zile, cursa Dacă-i aşa sau nu, prea puţin contează. Contează să se
Mai mulţi tlmplarl cu care vreo 5 ani la un meşter la plărie. A<cuin este un fel de pe ruta Brad — Crişcior la facă ordine. Urgenta !
am discutat despre el au spus Hunedoara, la care m-am dus maistru pentru toată secţia. El transportul muncitorilor a
acelaşi lucru: ca să învăţ tlmplărle. Adevă­ croieşte tot materialul în sec­
— Covaci este un om harnic rata şcoală am făcut-o însă ţie şi dă indicaţii cum să fie străbătut peste 200 000 ki­
şl priceput. aici, in secţie. lucrat. ŞI nu-i o treabă simplă lometri fără reparaţii ?
Tovarăşul Constantin Petres- — Crezi că ai ajuns un lim­ dacă ţinem cont că tîmplăria
cu, secretarul comitetului de piar care ştie totul despre me­ are un plan pe anul acesta in — Da, am dus autobuzul
partid de la întreprinderea de serie ? valoare de 15 milioane lei. Nu de la starea nouă pînă la
industrie locală din Haţeg, a — Nici nu pot să gîndesc a- s-au primit însă reclamaţii pen­ reparaţia capitală — 210 000
precizat : cest lucru. Cine vrea să fie un tru defecţiuni provenite de la
— Nicolae Covaci este sufle­ meseriaş bun trebuie să în­ croit. Nicolae Covaci nu se kilometri. Şi ne ascultă, să
tul secţiei. El este un meseriaş veţe mereu. Aici la noi este plinge de greutate. EI cunoaş­ mai ducă vreo 30 000 kilo­
bun, un comunist de valoare. mult de învăţat pentru că apar te bine meseria şi ajută şi pe
maşini noi şl materiale noi. alţii s-o cunoască. Ne-a vorbit metri.
Nici nu se poate o caracte­ Fiecare material trebuie mode­ despre Neiconi Cornel, despre
rizare mai concludentă pentru lat cu meşteşug. Zeba Axente, despre Miron — La adresa muncii şi
brigadierul de la tlmplăria În­ Ghergau şi alţi oameni pe ca­ conduitei dumneavoastră se
—
treprinderii. In anul 1959 el s-a meseria ? Ai putea să ne spui ce-I re i-a ajutat să stftpinească bi­ aud numai vorbe de laudă.
angajat la întreprinderea de in­ — In popor se spune că-i bră­ ne meseria şi care pot să-l în­
dustrie locală din Haţeg. La ţară de aur. Eu zic că meseria locuiască oriclnd. Aveţi un fiu de a cărui e-
început li era oarecum teamă este o marc pasiune, dar şi o — Singur nu pot realiza mare ducatie am aflat că vă o-
pentru că nu mai lucrase în- mare datorie. Cind ţi-ai ales o lucru. Tot colectivul secţiei tre­ cupaţi cu multă grijă.
tr-o Întreprindere, pentru că nu meserie, trebuie să faci tot ce buie să-şi cunoască bine mese­
învăţase o şcoală profesională se poate ca s-o cunoşti bine. ria şi să lucreze cu pasiune. — Aş vrea să-i dau exem­
de ttmplărie. La fel ca alţii, Din acest dialog am înţeles că Dar nit trebuie să mai adău­ plul vieţii mele. Pe Dănut
şl el a „furat“ meseria şi a Nicolae Covaci a îndrăgit mese­ găm decit un singur lucru. Şe­ vreau să-l cresc în aşa fel
îndrăgit-o mult. L-am întrebat ria pe care şi-a ales-o şi vrea ful de brigadă de la tîmplărie
dacă-i place tlmplăria. Mai înlii să realizeze mult şi bine. Acest a fost decorat cu „Ordinul ca şi el să fie un om de ba­
a zlmblt cu satisfacţie şi a- lucru este confirmat şi de fapte. Muncii“. Nu degeaba spunea se­ ză al partidului nostru.
pol a spus : cretarul de partid că Nicolae
Pentru priceperea şi hărnicia
— De mic copil am îndrăgit lui, Covaci a fost promovat şef Covaci este sufletul secţiei. L LARA
meseria de iimplar. Am lucrat de brigadă la secţia de lim- C. DORIN
-Am intlrziat şi azi 45 do minute, dar nu-i niniic că şi aşa
nu Încep ei lucrul fără mine ! Desen de V. MIHAILESCU
In felul acesta, cînd orga­
§ însâmîntâri sâ nu se nizarea muncii în tarla scîr-
ţîie, cind terenul umed încă
mai pune probleme, cînd de­
fecţiunile motoarelor intervin
prea des şi sînt rezolvate prea
tîrziu, este şi firesc ca din
nea o clipa ! 120 de hectare ce trebuie în-
sămîntate la C.A.P. Sincrai,
să nu fie terminate decît 27.
Timpul este deosebit de
(Urmare din pag. 1) 8-au strîns rădăcinoasele de curent de vreo două ore. s-a eliberat, semănatul înain­ iar două, la volanul cărora prielnic. Această toamnă tîr-
pe ultimii 50 ari, iar coope­ O situaţie inadmisibila — Dar în cîmp ? tează anevoios. Un impedi­ se află Traian Ionele şi Nico­ zie, vitregă cu agricultura, dă
ratorii de la brigăzile Simeria ment îl constituie şi starea lae Brici, semănau. Pe drum acum prilej de afirmare har­
1 Rezultate bune se înregis­ - — Aşa şi-aşa. Trei tractoa- terenului — băltos, lipicios —, îi întîlnim pe Vasile Jiescu nicilor mecanizatori, coopera­
trează şi la recoltatul culturi­ Veche, Uroi şi Cărpiniş au stau penfru că terenul .re, conduse de Gheorghe La- dar de vină este şi organiza­ (mergea şi el la arat, la ora torilor, tuturor acelora care
zea, Nicolae Vodă şi loan
lor de la grădina de legume, recoltat porumb de pe o su­ nu a fost eliberai ! Băişan, lucrează la arat, Ni­ rea proastă a muticii în tarla, 111) şi pe Şirnion Motolea, concură la pregătirea recoltei
precum şi de Ia porumb. Ieri prafaţă de 30 ha. neînţelegerea unor mecaniza­ care „alerga" la semănat. pentru anul viitor. Să facem
colae Săceanu vine tare din
BATIZ, SINCRAI. Scurt po­ tocmesc situaţii. însuşi ingi­ urmă cu discuitul, iar Gheor­ tori. — Acum mergeţi la semă­ acest lucru pînă nu este prea
pas la C.A.P. Baliz. Eferves­ nerul şef al. C.A.P. — Horia- ghe Oargă, ajutat de coope­ Mai rău se stă la C.A.P. nat, tovarăşe Motolea ? târziu.
Defecţiunile fehnice şi organizatorice centă. Se pregăteşte sămînta Marcu — tratează sămînta cu ratoarele Ghiciră Birişon şi Sincrai. Din cele 5 tractoare — Am fost dimineaţă, am Brigada de reporteri :
de grîu pentru aruncat în grijă şi răspundere. Elia Predoni, seamănă griul disponibile, care trebuiau să tras două brazde şi mi s-a de­ N. BADIU
dijmuiesc munca mecanizatorilor brazdă, se încarcă în căruţe, — Cum merge? de toamnă. se afle în brazdă, la ora 11 tectat semănătoarea. Totuşi, D. GHEONEA
se transportă pe cîmp, se în­ — Merge bine, dar n-avem nu orau decît trei : unul, con­ azi voi însămînta cele 14 N. PANAITESCU
Ajungem pe tarla.ua coo­
perativei. Oamenii lucrează dus de Alexandru Pop, ara, hectare care sînt pregătite. Foto: V. ONOIU
STRBISlNGEORGIU, STREI, vă un tractor se împotmolise de zor. Tractoarele taie braz­
BĂCIA. In cooperativa Slrei- de la primele brazde, dar, deşi de adînci din care abureşte
sîngeorgiu, situaţia semănatu­ trecuse de ora 12, nu se . lua­ parcă pîinea anului viitor.
lui nu poate fi apreciată ca seră măsuri pentru a fi scos Deşi sînt disponibile două se­
satisfăcătoare, deşi pînă la 4 din împotmolire. Aici, meca­ mănători, deşi sînt arate nu­
noiembrie s-au însămîntat 60 nizatorul Cornel Podaru în- mai în această săptămînă 80
din cele 125 ha cu grîu, pre­ sămînţa grîu pe ultimele hec­ de hectare, o singură semă­
văzute în planul de produc­ nătoare se află în brazdă.
ţie. Tovarăşul Moise Kiss, tare dintr-o tarla de la briga­ Alta stă în aşteptarea pregă­
preşedintele cooperativei, ne da din satul Crişeni. tirii teréftului.
relata că suprafaţa însămînţa- In cooperativele agricole — Din 180 de hectare pe
tă putea fi mult mai mare da­ din comuna Băcia .— ne spu­
că nu existau prea multe de­ nea tovarăşul Traian Cristoi, care le avem de însămîntal
fecţiuni la tractoare. In ziua secretarul comitetului comu­ cu grîu, aici, la Batiz, am în-
respectivă 2 tractoare stăteau nal de partid - şi primarul co­ săminţat pînă acum doar 80,
defecte. Trecuse de ora 12 şi munei, s-au însămîntat 209 deci jumătate. Merge foarte
ele încă nu intraseră în braz­ ha cu grîu din cele 300. La a- greu. Terenul e umed, trac­
toarele cu disc înaintează în­
dă. La C.A.P. Strei, din cele cestea se adaugă cele 23 hec­ cet — scuză mersul anevojos
05 ha .grîu s-au însămîntat 39, tare însămîntate cu grîu în al însămîntatului la C.A.P.
adică mai puţin de jumătate. ziua de 4 noiembrie a.c. In C.A.P. Slreisingeorgiu. Aici, deşi există front de lucru pentru Batiz, şeful secţiei mecaniza­
cauza
Şi aici una din cauze o con­ toate unităţile se depun efor­ arat şi pregătirea la terenului, lucr ăriie sint 4 intirziatc şi din această re, Petru Stînea.
In
ziua
de
defecţiunilor
ivite
tractoare.
noiembrie,
în
stituie lipsa frontului de lu­ turi susţinute pentru ca însă- unitate stagnau din cauza defec ţiunilor două tractoare. Aşa cum Situaţia . semănatului la C.A.P. Strei. Mecanizatorul Cornel Podara, împreună cu Emil Opreau, inginerul şef al uni­
ora
cu
cru, cit şi defecţiunile ivite mîntările să se încheie în cel se vede de din fotografia de faţă, st încă la defect 12, tractorul secţiei nu­ de C.A.P. Batiz nu este prea ro­ tăţii, care se află pe semănătoare pentru a controla calitatea lucrării, însămînţează grîu pe o
circulaţie
mărul
la
ătea
sediul
41-HD-5057
ză. Deşi recoltatul s-a termi­
suprafaţă de 5 ha.
la tractoare. In ziua respecti­ mai scurt timp. mecanizare. nat de cîteva zile şi terenul