Page 19 - Drumul_socialismului_1972_11

■B—a
2&B3CMBKEtW£X7'
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 544 ® DUMINICA 5 NOIEMBRIE 1972

Pentru împlinirea impe- ;
SFA TUL OMENIEI rativului major .al învăţă-
mîntului — legarea şcolii
de producţie — este firesc
ca unităţile economice ca­
O audienţă vie, de la om la om re patronează şcolile să a- FILM
sigure o utilare corespun­
zătoare a atelierelor în ve­ „Sfînta Tereza şi diavolii Pentru
derea pregătirii tineretu­
S-a instituit la Deva o au­ ţii-, să nu ne mai puneţi în cu alţii. Aş vrea să vă în- lui pentru muncă, să le a- melomani
dienţă vie, într-un cadru situaţia de a vă aduna din tîlnesc într-un colectiv de sigure o serie de comenzi,
deschis, intim, de ia om la diferite locuri şi localuri. muncă, să ne întîlnim ca materiile prime, sarcinile de
din
„marea
om. I s-a dat denumirea de Am vrea, o dorim sincer, ca oameni. producţie pentru elevi, con­ Francisc Munteanu e un caz fluenţa povestirii, firescul dia­ vagon, Tereza şi producţlune“ esto ® 45-EPC-10254 este dis
„Sfînta
diavolii“
anumită
a
peisajul
„Sfatul omeniei" şi nu s-a de azi înainte să vă putem Cuvintele, adresate în form specificului meseriilor singular In românesc. actual al logului, o dramaturgice. eleganţă de suita de isprăvi ale unui tră­ cui imiprimat de Mia Dan.
Pe
Regizorul
structurării
filmului
greşit. E intr-adevăr un sfat întilni şi saluta cu respect plen, au devenit şi mai cal­ şi profilului fiecărei între- vine In cinematografie din lu­ altă parte, filmul scoate, însă, gător de elită. Cînlecele „Deschide, bade
al omeniei, în care se face la locurile de muncă. Dar a- de şi mai apropiate cînd s-a mea literelor, avind în tolbă în evidenţă şi precarităţilc exis­ Conflictul filmului, eminamen­ .fereastra", „Săracă inima
li­
Iscă
apel la sinceritate, la afec­ ceasta o putem face numai stat de vorbă cu fiecare tî­ un Impresionant : palmares schim­ tente deja in celelalte a pelicule: te războinic, se ocupanţii din opozi­ a mea", „Fost-am două su
care
spontaneitatea
im­
aduce
„Am
Declaraţia
terar.
fascişti
de
ţia
faţă
tivitate. dacă şi dumneavoastră ne năr în parte. S-a făcut apel bat maşina de scris cu apara­ provizaţie, caracterologia insu­ unui grup al rezistenţei. Gru­ rorele" şi „Cin-l-o făcui pe
mîndru", sînt acompaniate
filmat“,
argumentată,
făcută
ficient
oca­
asumă
de
îşi
Iniţiat de Consiliul popu­ veţi ajuta. Să ne spuneţi la omenie, la conştiinţă şi, tul de premierei filmului cu „Soldaţi uneori fragil al imaginii echilibrul pul dezactiviza şi răspunderea un de orchestra George Vancu.
zia
gene­
a
a
lichida
lar al municipiului Deva, a- unde vreţi să munciţi şi, în deşi s-au mai strecurat zîm- SE TESE 0 fără uniformă“, semnifică nu rale a peliculei. important centru militar ger­ © Muzică populară ro­
■■■
cest sfat al omeniei s-a în­ funcţie de pregătirea, de me­ bete ironice, deşi s-au mal atît o abandonare totală a ra­ Francisc Munteanu frecven­ man. Situaţia este, natural, mânească (STM-EPD-1308),
intim
scriitor
de
pentru
predilecţie
sursa
generoasă
scrii­
trunit în prima sa dezbate­ seria pe care o aveţi, veţi aflat cîtiva care au luat în portului imaculată, dintre mai degra­ şi tează cu oferită de istoria ce­ foarte filmică dinamică. o Francisc în interpretarea orchestre­
tură
hîrtia
ci,
inspiraţie
re. Reprezentanţi ai vieţii fi ajutaţi să vă angajaţi. derîdere ajutorul sincer ce INIŢIATIVA bă, o interesantă aventură a o- lui de-al II-lca război mondial. Munteanu se foloseşte din plin lor „Ciocîrlia" şi a Radio
politice şi sociale din Deva — Vă rugăm să vă gîndiţi se dădea, la cei mai mulţi mulul de litere în direcţia fil­ Nu este de mirare deci că de posibilităţile circumstanţei televiziunii, cu participa
— Petru Iacob, secretar .al bine — le cerea tovarăşul s-a găsit înţelegere. S-a stat mului. Este vorba, cu alte cu­ „Sfînta Tereza şi diavolii“ in­ conflictuale, se foloseşte atît do rea artiştilor Marin Chisăi,
reţi-
trans­
comitetului executiv al con­ de vorbă de la om la om vinte, despre experienţa scriitori­ vestighează ea aceeaşi ce epocă, putea intens îneît aproape că nu mai Constantin Dobre, Grigore
ar
tot
din
nînd
ferării
meşteşugului
siliului popular municipal, cu peste 30 de tineri şi ti­ cesc pe terenul imaginii con­ deveni senzaţional, palpitant în­ rămîne spaţiu pentru plasarea Kiazim, Ion Oprea, Iosii
vrea
să
care
Leon Tomuta, secretar al co­ Nici muncă fără pîine, nere. 27 dintre ei au primit, prinderi. Ceea ce diferă în- ; crete. Cele treisprezece filme tr-un film destinat, evident, ideaticii la Această nu ar de pro- Milu şi Simion Slenoiu.
renunţe.
lipsă
lui
ale
Munteanu
de­
mitetului municipal al U.T.C., pe loc, repartiţii în cîmpul să de la şcoală la şcoală j monstrează Francisc toate cu ace­ succesului de public, şi acest porţionalitate creează senzaţia
(nu
public
fi
de
Maria Ciornei, vicepreşedin­ muncii. Şi poate nici pri­ sînt modalităţile de reali- j eaşi forţă de convingere !) că succes doar şi poate, va pentru atins, că ultima scenă este lipitură.
fără
că
tă a comitetului municipal al nici pîine fără muncă virile înlăcrimate ale unora, zare concretă a instruirii j experienţa dobîndită în dome­ „Sfînta Tereza şi diavolii“ dis­ Explozia juvenilă a grupului de Spectacole
a
epicii
substan­
femeilor, maior Marin Stan- nici vorbele de căinţă n-au tehnico-practice a elevilor, ! niul la crearea contribuit profil de pune de acele note care au fă­ tineri, vorbind cu prea mult
acelui
ţial
despre
o
„Tunelul“,
cu, şeful serviciului munici­ spus atît de mult cît a spus In acest sens se afirmă I creator-total spre care tindea cut din atractivă. bunăoară, şi patetism Istorică a utilitatea socia­ e
şl
sacrificiului,
lă
Există,
peliculă
pal al miliţiei, Nicolae Glo- Petru Iacob, să vă faceţi un acel sincer „mulţumesc fru­ (sau nu se afirmă) spiritul j regizorul-scenarist. aici, personajul extraordinar, a- prea puţin motivată. Duminică, 5 noiembrie,
deanu, procuror-şef adjunct sincer proces de conştiinţă, mos", adresat în clipa cînd organizatoric al conduceri- i „Sfînta Tereza şl diavolii “ dlcă acela pentru care handica­ Ion Dicliiseanu (actor prefe­ a.c., ansamblul de muzică
la 'procuratura locală, Ioan să vedeţi dacă e bine să mai s-au văzut posesorii repar­ lor de şcoli, maiştrilor-in- relevă, încă o dată, acele ca­ purile inerente aventurii sînt rat al lui Francisc Munteanu), populară „Doina Banatului“
creează
un
Damian, şeful serviciului continuaţi drumul de- pînă tiţiei în cîmpul muncii. structori, întreprinderilor. lităţi ale Iul Francisc Muntca- fleacuri. Dacă în „Tunelul“, Flo­ şi Peter Paulhoffer agreabil. Cei din Caransebeş prezintă la
cuplu
de
deosebit
administraţiei locale de stat ...Atelierul de ţesătorie a- nu, pe care nu le putem negai rin Piersic a urnit singur un Haţeg şi Sarmizegetusa
acum. Tovarăşul Nariţa o să „Am vrea să ne reîntîlnim flat în incinta Liceului din doi actori' ştiu, se pare, to­
şi secretarul colectivului de vă facă cunoscute cele peste şi să ne salutăm cu respect Haţeg. Se găsesc aici, deo­ tul despre arta Interpretativă spectacole folclorice. Cu­
compun
personajele,
autoritate tutelară, Ioan Na- 180 de locuri de muncă unde la locurile de muncă". Nu camdată, două războaie de cu care îşi rostirii replicii fac noscutul ansamblu hunedo­
sinceritatea
rean „Hategana" va fi oas­
rita, de la Direcţia judeţea­ vă puteti angaja chiar de ştim cîti au reţinut vorbele ţesut (ale cooperativei meş­ memorabile cele două inter­ petele locuitorilor din sa­
se
mai
bune
nă pentru probleme de mun­ mîine. Am constituit acest calde, de îndemn, ale ace­ teşugăreşti „Hategana") şi pretări. spune Cuvinte despre llika Nagy tul Geoagiu, iar Teatrul de
pot
şi
că şi ocrotiri sociale — sfat al omeniei pentru că lora care, în sfatul omeniei, cinci din autodotare. O gru­ şi operatorul Nicolae Girardi, stat din Sibiu, prezintă la
membri ai sfatului omeniei, vrem să stăm de vorbă o- au încercat de la prima în­ pă de eleve lucrează sub autor al unor cadre de netă­ Orăştie (matineu) şi Deva
trunire să facă un act uma­
şi-au propus pentru prima meneşte. O facem cu credin­ nitar. Dar am ' înţeles că îndrumarea maistrului-in- găduită autenticitate. . (seara) spectacolul „Ritm,
întîlnire o temă, pe cît de ţa că ne veţi înţelege, că mulţi, foarte mulţi dintre ei structor Laura Tabacu. Sur­ tinereţe, veselie".
dificilă, pe atît de umani­ veţi fi conştienţi de ajutorul au simţit în acea zi ajutorul priza este însă alta. Patru AL. COVACI
tară. Un dialog în plen, apoi pe care societatea noastră, sincer, dezinteresat pe care muncitoare de la coopera­
de la om la om, cu acei ti­ noi, vrem să vi-1 dăm. l-au primit din partea unui tiva menţionată lucrează în
neri care nu sint încadraţi — Sînteti aici 41 de tineri. colectiv constituit într-un atelierul-şcoală! Clara Mo- EDITORIALE
în colectivităţile de muncă. Forţă de muncă puternică, sfat umanitar. eoni, Georgeta Gonţa, Le-
— Vrem să vă ajutăm, aşteptată pretutindeni. Nu N-am dat şi nu vom da tiţia Onos şi Dorina Roşian © Cu prilejul centenarului „Avram Iancu”, In Edi­
tes un covor sub privirile
vrem să intraţi în rînd cu vrem să vă faceţi un istoric nici un nume. Dar o vom atente ale elevelor. tura Dacia au apărut lucrările: „Avram Iancu în memoria­
cei mulţi, cu marea majori­ al vieţii de pînă acum. face cu plăcefe atunci cînd, listică" de Pompiliu Teodor, „Avram Iancu, scrisori", de Li-
Aşa cum spuneam la în­
tate a oamenilor care mun­ Vrem ca de azi să faceţi un întîlnindu-i la locurile de ceput, iniţiativa valoroasă viu Maior, precum şi „Corespondenţa Iul Alexandra Papiu
cesc şi trăiesc cinstit. Am pas nou în viată, să vă muncă, vom putea vorbi de­ (muncitorii în mijlocul ele-' Ilarian" de Iosif Pervain şi Ioan Chindriş.
vrea ca între noi, organele schimbaţi atitudinea fată de spre ei, alături de acei oa­ @ Sub titlul: „Pagini din istoria gindirll teatrale ro­
de miliţie — spunea colone­ muncă, faţă de conduită. meni care îşi afirmă prezen­ vilor). de la Liceul din Ha­ mâneşti” (Editura Minerva), Ileana Berlogea şi George
lul Enache Zaharia, de la Dorim — stăruia în cuvîntul ta printr-o conduită profe­ ţeg. se ţese cu nădejde. Muntean publică o antologie de texte despre mişcarea
Inspectoratul judeţean de său, procurorul Nicolae Glo- sională şi morală ireproşa­ Pe cînd un „schimb de teatrală' românească, de la în ceputuri şi pînă astăzi.
interne — şi dumneavoastră deanu — să nu ne mai fie bilă. experienţă" cu alte unităţi
să existe foarte bune rela­ penibil să ne întîlnim unii L. LICIU şcolare ?
C. D.
li
Acţiune
9
Ţârâţel—un sat cu vă achitaţi de această sarci­ ma se va rezolva cît mai cu- Almanah
educativă activitate nă în mod continuu, după o rînd cu putinţă. Âriă populară moţească
planificare riguroasă, sîntem
culturală săracă siguri că publicul ar fi venit O reclamaţi© lipsită
In Ţara Moţilor există o îndeletnicire milenară, moş-
ORĂŞTIE. Direcţia ju­ nu numai „să privească la de obiectivitate tenilă din generaţie în generaţie. Este vorba de meşteşu­ Istoria obiectelor cotidiene
deţeană de poştă şi te­ In satul Ţărăţel, director al televizor sau să joace şah ori gul văsăritului, o specializare fină în arta prelucrării lem­
lecomunicaţii a organi­ căminului cultural, de aproa­ iable", după cum recunoaş­ Un grup de tineri din comu­
zat, recent, la Orăştie, pe 15 ani, este tovarăşul Ioan teţi chiar şi dv. Nici în mo­ na Buceş, prin intermediul u- nului, deosebită de cea a bărdaşilor, ciubărarilor şi şin- Stiloul, aşa cum îl cu­ cezul Barthélemy Thinimo-
in colaborare cu cine­ Lupea. Printr-o scrisoare sîn- mentul de fală nu aveţi un nei scrisori adresate redacţiei, drilarilor. O particularitate interesantă a văsăritului o con­ noaştem astăzi, a fost inven­ nier o perfecţionează astfel
matograful „Patria" din tem sesizaţi că activitatea a- plan de muncă. Şi apoi în loc se arată extrem de „indig­ stituie faptul că el este practicat doar de cîteva sute de tat de românul Pelrache Poe- incit ea putea executa 200
localitate, vizionarea în cestui aşezămînt se reduce ia să solicitaţi sprijinul Casei de naţi" deoarece conducerea oameni, locuitori ai comunelor Vidra şi Avram Iancu. Din naru, care şi-a brevetat inven­ împunsături pe minut,
colectiv a unor filme de extrem de puţine acţiuni, cultură din Brad, căreia îi căminului' cultural le-a refu­ mîinile abile ale acestor artizani populari ies numeroase ţia la 25 mai 1827 la Paris
scurt metraj, pe teme Aducîncfu-i-se la cunoştin­ sînteţi afiliat, susţineţi că zat organizarea unei nedei. obiecte: suşlare şi găleţi confecţionate din doage de lemn, ,© Telefonul a fost inven­
sub denumirea de „condeiul
de proiecţia muncii. ţă, tovarăşul Lupea a recu­ „mai bine era ca la cămin Cele semnalate le-am a- ploşti, căuce şi linguri lucrate dintr-o bucată de brad, ciu- purtăret fără sfîrşit alinieri-, tat de americanul Alexander
băraşe şi tulnice.
Au participat peste noscut starea de fapt, moti- să se organizeze numai acti­ dus la cunoştinţa, sedre- tîndu-se însuşi cu cerneală", .. Graham Bell. în 1870 datorită
60 de salariaţi ai Ofi­ vînd însă că nu poate să facă vităţi de club". tarului comitetului comu­ unei ■ îo.limplâri romantice.
ciului P.T.T.R. din O- mai mult din cauza multiple-*' Considerăm că singura so­ nal de partid, tovarăşul © Aspiratorul de praf uti­ Bell era profesor la o. şcoală
răştie. Cu acest prilej, lor funcţii pe care le deţine luţie pentru depăşirea impa­ Ioan Başa. Cu acest prilej a lizat în zilele' noastre nu sea­ de surdo-muţi şi s-a îndrăgos­
au fost vizionate filme şi a slabului sprijin pe care sului creat este închegarea fost elucidată şi adevărata Tmerefea creaioare a bâfrîn; mănă deloc cu străbunicul tit de una dintre elevele sa­
privind circulaţia rutie­ îl primeşte din partea cetă­ unui dialog al încrederii re­ cauză a anulării nedeii cu său realizat cu mai bine de le. Pentru a o face să audă
ră, folosirea aparatelor ţenilor. ciproce între dv. şi concetă­ pricina — ;,grupul de tineri" Bătrîneţea duce la reduce­ retto şi Lorrain au murit în 60 de ani în urmă de ingine­ a început să studieze pro­
electrice şi altele, refe­ Dar, după cum afirmă în ţenii dv. susţinut de acţiuni în cauză n-a răspuns în rea capacităţii creatoare ? plină activitate creatoare la rul englez Cecille Brut. Apa­ prietăţile electromagnetismu­
exemple
Cîteva
dovedesc
ritoare la munca sala­ continuare semnatarul scriso­ cultural-educative variate şi mod sistematic la acţiunile contrariul. 76, respectiv la .82 de ani. ratul construit de el se pre­ lui şi ale vibraţiilor sonore ;
Goethe avea 93 de ani cînd
riaţilor din domeniul rii, situaţia relatată dăinuie atractive. căminului cultural. Se ştie Sofocle, care a trăit 90 de şi-a încheiat opera „Faust“. zenta ca o instalaţie gigattt apoi a realizat un dispozitiv
de mai mulţi ani. Firesc era ★ pe care cu greu o puteau urn' datorită căruia fata surdă a
respectiv. ca îri această perioadă, tova­ Cît despre gardul de sîrmă doar că acestea, fără parti­ ani, a scris la vîrsta de 75 Verdi a scris „Othello" la din loc doi cai. început să audă cuvintele si­
Participanţii la aceas­ ciparea cetăţenilor comunei, a de ani „Oedip rege", iar la 73 de ani, „Falstaff" la 80
răşe director, să sesizaţi fac­ care împrejmuieşte şcoala şi tinerilor în primul rînd, nu-şi 80 „Oedip la Colonna". Ti- şi „Recviemul" la 85 de ani. © Frigiderul a fost inven­ le. In urma acestor experien­
tă vizionare şl-au expri­ torii care vă coordonează căminul, aspect semnalat în pot atinge scopul. zian, care a murit de ciumă Lev Tolstoi a murit la 82 de tat în 1867 de inginerul Char­ ţe el a reuşit să construiască
mat dorinţa de a se or­ munca despre greutăţile pe cadrul altei scrisori, acesta Ajutînd conducerea căminu­ la 99 de ani, a terminat ta­ ani, scriind pînă în ultimul les Tellier din Amiens (Fran­ un telefon adevărat, iar fata
ganiza mai des aseme­ care le. înţîmpinaţi. Din păca­ continuă să fie rupt, dărîmat. lui în organizarea meselor ro­ bloul „Bătălia de la Lepan- an al vieţii. La fel, nu au ţa). Instalaţia a fost folosită care l-a inspirat în această
te v-aţi complăcut în starea Plasa pentru un gard s-a la început pentru transportul invenţie i-a devenit soţie.
nea acţiuni educative. tunde, simpozioanelor, dezba­ to" la 95 de ani, iar la 97 a părăsit condeiul pînă în ul­
de incertitudine pe care o cumpărat, dar aşa cum ne co­ terilor care tot în cîştigul dv. terminat capodopera „Cobo- tima clipă Victor Hugo (mort cărnii pe vase din America
,© Chibriturile au fost in­
IOAN SUCIU creaserăţi. munică tovarăşul loan Lupea, sînt iniţiate şi organizate, uşi­ rîrea de pe cruce". Miche- la 83 de ani), Voltaire (care de Sud în Europa. ventate acum 150 de ani în
corespondent voluntar Cil priveşte munca cultu­ ILL. Brad întîrzie, de un an, le căminului vă vor sta ori- langelo a închis ochii la 89 a trăit 84 de ani), Rabindra­ @ Lama de ras are o e-
rală, ea intră în obligaţiile să vină să-l monteze. S-au cînd deschise. de ani şi a lucrat pînă în nath Tagore (80), Bernard sristepţă milenară. In cursul Franţa. Ele constau de fapt
dv. de cadru didactic. Dacă dat însă asigurări că proble- B. MIRCESCU ultima clipă. Pictorii Tinto- Sligw (94) ş.a. dintr-un tub metalic împărţit
L_ i săpăturilor făcute în ruinele în două compartimente : în
unei cetăti antice din Meso­ primul o mică fiolă .cu acid
potamia s-au găsit cele mai sulfuric, iar în celălalt* nişte
Gefsfe bizantină vechi lame de ras. Sînt lame beţişoare unse la un capăt
de piatră foarte ascuţite şi
cu o pastă făcută din sulf şi
Scurtâ istorie a unui titlu O veche cetate bizantină, datînd din anii 971—973, a care în partea de sus au un. clorat de potasiu. Prin 1825,
orificiu prin care se trecea
<»* fost descoperită în comuna Ostrov, judeţul Constanţa. Ar­ degetul celui care voia să se un copil de 13 ani, Charles
heologii au scos la iveală o bună parte din zidurile con­ bărbierească. Sauria, a adăugat fosfor la
strucţiei, care pare a fi fost o bază navală pe Dunăre. In ® Maşina de cusut a fost partea din vîrful betişoarelor.
Din 1830, chibriturile se fa­
si a... spiritului de echipa timpul verii, cercetările au fost continuate de arheologi inventată în 1755 de Ch. Wei- şi azi.-
brică aşa cum le cunoaştem
subacvatici, care au completat harta cetăţii, scufundată
senthal (Anglia). In 1830 fran-
parţial în albia fluviului.
In urmă cu un an, ziarul clanşări termice — nişte vîr- minute, văzut cu binoclul şi pe tabela de marcaj şi l-am
nostru aducea la cunoştinţa tejuri ascensionale' ale curen­ 6 minute 51 secunde, văzut întrebat pe antrenorul federal
cititorilor săi prima perfor­ tului — se pot face lansă­ cu ochiul liber de către ar­ Craioveanu ce timpi au rea­ MAGNIFICA POSTOINA
manţă mondială stabilită de rile cele mai reuşite. Şansa a- bitri, la o distantă de 7 km lizat Moraru şi Radu. Din
vreun sportiv hunedorean: ceasta trebuia exploatată 1 ş: 500 m. Urma recuperarea. răspuns ar» înţeles că-s mai
Elena Balo dobora un record Timp de două zile pînă la so­ — Recuperarea modelului buni decît ai sportivei deve-
mondial de durată la racheto- sirea delegaţiei sportivilor ro­ se face tot într-un timp li­ ne. Clasarea echipei române Cam la jumătatea distanţei nit citim o succesiune de fir­ credibilă. Chiar lingă parape­ auzim vocea ghidului: sala
modelism. (Performanţa nu mâni (Elena Balo — Voinţa mită, nu ? pe primul loc depindea de re­ dintre Ljubljana şi porturile me luminoase: „germană", tul ce ne însoţeşte pe drumul spaghetelor. Bizară denumire
putea fi onorată cu titlul de Deva, Radu N. Ion — Astro­ — Da, în 60 minute şi dacă cuperarea măcar a unuia din­ iugoslave de la sudul Tries- „engleză", „franceză", „italia­ asfaltat, ne oprim în faţa u- la ceea ce ţi se înfăţişează.
campion mondial pentru că náutica Tîrgovişte, Silvestru modelul nu era găsit în acest tre modelele colegilor noştri, tului se află localitatea Pred- nă". De aici, turiştii se îm­ nui sediment ce a luat chipul Ai un sentiment de contra-
încă nu se organizase o ase­ Moraru — Zimbrul Suceava, interval proba era anulată. iar nerecuperarea ne aducea jama, cu un vechi şi frumos part pe limbi pentru a li se omului. Are un cap destul de rietate privind o boltă orna­
menea competiţie). Recent, am Gheorghe Craioveanu — an­ — A urmat, bunăoară, o a- pe ultimul loc pe echipe. castel, aşezat în gura renumi­ da explicaţii de către ghizi clar conturat, gît, un început mentată într-un chip nemai­
informat opinia publică de­ trenor federal, secondat de M-am urcat repede în maşi­ tei grote Postoina. autorizaţi. Rînd pe rînd in­ de spinare, totul aşezat pe un văzut. Din bolta suspendată
spre faptul că Elena Balo, la subsemnatul m-am edificat a- devărată probă de urmărire nă şi am fugit, nemaitinînd Atracţia mare ce o exerci­ trăm în diverse zone — natu­ trunchi mai gros, ce ar vrea coboară miliarde de cristale
prima ediţie a campionatelor supra condiţiilor meteorologi­ contracronomelru. cont că nu merg pe un drum, tă această peşteră asupra tu­ ra a ordonat uluitor lucrurile să însemne corpul, învelit, în multicolore, de forma spaghe­
mondiale de rachetomodelism ci pe un teren accidentat şi riştilor a determinat pe slo­ aici — şi descoperim o lume ceva veşminte antice. E o sta­ telor. Un tavan încremenit,
(Virşet — R.S.F! Iugoslavia l-am găsit pe Radu. Făcuse o veni să creeze aici o minuna­ absolut unică prin fantastic, tuie în toată puterea cuvîn- dar parcă viu; ’ numai puţin
— 23 septembrie 1972), a de­ criză şi nu se mai putea ţine tă aşezare turistică, dotată cu dimensiuni, forme şi colorit. tului, creată de meşterul Na­ „dacă te mişti se schimbă me­
venit vicecampioana lumii, Elena Balo — prima recordmană şi pe picioare, iar Moraru nu-şi tot ce e necesar — hotel, res­ Facem succesiv cunoştinţă cu tură în chip miraculos. reu ceva în imagine. Este un
iar titlul de campion revenise găsise modelul şi alerga cu taurante, locuri de parcare grota veche, cu marele mun­ La un monîent dat intrăm autentic laborator de cristalo­
tot unui sportiv român — vicecampioană mondială din judeţul nostru racheta lui Radu spre juriu. pentru sute de automobile grafie naturală, extrem ■ de
prof. Radu N. Ion (Astronáuti­ Am preluat „ştafeta" în ma­ etc.. Din ambianţa de afară nu greu de redat în cuvinte.
ca Tîrgovişte). şină şi în ultimele secunde bănuieşti nici o clipă ce îţi Note de călătorie din S.S.F. Iugoslavia Continuăm să străbatem fas­
este dat să vezi peste cîteva
împreună cu antrenorul re­ ce şl asupra împrejurimilor — Aveam, la un moment modelul lui Radu se afla în minute. cinaţi lumea subpămînteană
cordmanei şi vicecampioanei — natura terenului şi căilor dat, doar 12 minute la dispo­ faţa arbitrilor. Presa, radioul, de la Postoina. Intr-o grotă
— şi soţul ei — Ladislau Balo, de acces pe care urma să le ziţie pentru găsirea modelului televiziunea anunţaseră cam­ Şirul de oameni format la — a avut dreptate Mitia cînd
gura grotei pătrunde în întu­
mentorul acestei discipline bătătorim la recuperarea mo­ într-un teren acoperit cu iar­ pioana mondială : Elena Balo neric. Aici ne aşteaptă un te, cu podul rusesc, grotele într-o deschizătură mare şi ne-a spus că aici e uh sistem
sportive la Deva, antrenor la delelor după zbor. bă, mărăcini şi pădure. Am — România. In realitate, însă, tren ' electric, cu mecanic şi frumoase, tătară, scoţiană, cu mai bine luminată. Ghidul ne — _ întîlnim unica vieţuitoare
Voinţa Deva, pasionat in­ alergat vreo 5 km în dreapta titlul a fost cucerit de mode­ însoţitor. Cînd toate cărucioa­ briliantul, cu coloana gotică anunţă că am intrat în grota existentă aici. Intr-un bazin,
structor la casa pionierilor, Conform regulamentului, şi stînga, nu mai vedeam mo­ lul profesorului Radu, cu 6 rele sînt pline, trenul se pune etc., etc. frumoasă; dar ce n-a fost fru­ special construit, zărim în
apa neverosimil de curată, un
el însuşi constructor de mo­ timpul acordat pentru o lan­ delul în aer, ne îndreptam în minute 55 secunde, dar tot un în mişcare. Se merge cu o vi­ Ceea ce a fost capabilă să mos pînă aici ? ! In stînga ne
dele şi concurent, vom în­ sare este de o oră, cu alege­ direcţia în care reperasem ul­ sportiv român îl cucerise. teză relativ redusă, pentru ca facă natura aici din piatră, apare o splendidă coloană co- lei de salamandră cu 4 picioa­
cerca să jalonăm momentele- rea momentului la latitu­ tima dată racheta. Satia a ră- — Aşadar, şi pe echipe turistul să vadă. Da, să va­ apă şi cîteva săruri, este greu borîtă din boltă pînă Ia „pă- re şi coadă, ce seamănă cu o
cheie ale „istoriei" unui titlu dinea concurentului şi an­ ■ mas în urmă. Poate asta a fost România a venit pe primul dă, întrucît peştera este elec­ de imaginat şi cu atît mai mînt". Este o autentică con­ şopîrlă. Se mişcă încet pe
fundul apei. Cred că este o
strucţie. Din boltă pornesc o
de vicecampion mondial. trenorului. Au început spor­ şansa noastră. Eu am trecut loc. trificată, şi electrificată nu greu de imitat. Grupurile de vieţuitoare adaptată la mediul
— Am sosit la Vîrşeţ ca tu­ tivii americani, apoi egip­ pe lingă modelul agătat în­ — Nu, pentru - că sportivii oricum. Mîini meştere au în­ turişti se opresc îndelung în sumedenie de coloniţe, gal- întunecos, umed şi rece din
rist. Pe aeroportul pe care tenii, bulgarii, canadienii, en­ tr-un plop tînăr, dar Elena americani au recuperat toate tins cablurile şi au aşezat ast­ fata unor creaţii fenomenale. ben-verzui (cine ştie care le-o peşteră, din moment ce se
urma să se desfăşoare con­ glezii. La orele 10,30 ne-a ve-, l-a observat. M-a strigat. trei modelele ce au luat Star­ fel becurile îneît ceea ce este Oamenii par pur şi simplu fi adevărata culoare, aici mo­ spune că ochii i s-au atro­
dificată de lumina artificială),
cursul, sportivii tării' gazdă nit şi nouă rîndul. Mulţi din­ tul, depăşindu-ne cu 33 puncte. interesant poate fi distins u- transfiguraţi de uimire. Ne o- grupate în formă rotundă, ca­ fiat. In speologie i se spune
efectuau un antrenament de tre sportivii care au lansat pî­ M-am întors. Bucuria noastră şor. înaintăm mulţi kilometri prim, de pildă, în grota de­ Proteus anguineus, cu rezo­
centraj. Am fost bucuros că nă la acea oră înregistrase­ era imensă. Trebuia îriSă ca Notăm că şi la celelalte şi vedem o peşteră obişnuită, numită Tatarus. O suită de re coboară, ascuţindu-se co­ nanţă de primar, de început.
pot face cîteva observaţii „la ră rezultate modeste. Antre­ cineva să se urce în plop. Pe probe sportivii . români au încep să apară stalactite şi stalactite şi stalagmite s-au nic, şi ajung, o parte într-un înspre ieşire trecem pe lin­
mine, trunchiul tînăr nu m-ar
unit — cine ştie în cîte mili­
cald", văzîndu-i la lucru pe norul federal român nu a for­ fi tinut.' S-a urcat ■ vice- realizat timpi buni, iar inter­ stalagmite de mărimi şi forme oane de ani — formînd ade­ colos de sediment, iar alta a- gă cea mai fantastică creaţie.
fachetomodeliştii iugoslavi. ţat nota, dar ora 11, de în­ locutorul nostru a concurat pe care ie vedem şi în alte vărate trunchiuri de baobab. lături, cu vîrfurile înfipte în O stalagmită de culoare alb-
— Ati făcut, cum s-ar spu­ cheiere a lansărilor, se apro­ carapioana. Eu m-am odihnit, la proba de rachetoplane, în­ peşteri. Străbatem galerii în­ Reflectezi şi nu-ţi vine să sol. Aproape de boltă, colo- translucidă, înaltă de vreo 4
ne, un schimb de experienţă pia. La 10,45 am considerat ştiind că va trebui să alerg 7 locuind titularul echipei ro­ tortocheate şi din loc în loc crezi cum din picăluri de niţele sînt unite într-un metri, groasă cît un cioban
trunchi masiv, extrem de bine
direct. că a sosit momentul, acea de­ km pentru a depune modelul mâne, care se îmbolnăvise, acestea se bifurcă. apă, ce cad la intervale ne­ şlefuit, iar pe măsură ce co­ îmbrăcat în şubă, îţi sugerea­
—- Da. Apoi de la observa­ clanşare termică de care vor­ pe masa juriului. Totul de­ dar din cauza nerecuperării Mitia Kreft, comentator' la regulate, antrenînd cu ele boară se individualizează gru­ ză imaginea unui porumbel
ţii am trecut la treabă. Ca să beam şi Elena Balo a început pindea de asta 1 De vreo pa­ modelelor echipa noastră s-a ziarul „Dnevnik", care ne în­ zecimi de miligrame de stîn- pări uimitor de frumos pro­ mumifiat sau îmbrăcat într-un
clasat numai pe locul 6.
pot stabili tactica cea mai a- numărătoarea inversă: 5, 4, tru ori, alergînd, epuizaţi, am soţeşte, împreună cu fotore­ că( s-au format stîlpi-coloşi. portionate. întregul colos al­ gros veşmînt de zăpadă. Stă,
decvată, am început observa­ 3, 2, 1... start. Racheta ia înăl­ renunţat. Apoi, ne ziceam, Am consemnat această porterul aceluiaşi ziar, Ma­ Intr-o clipă de fascinaţie nici cătuieşte un ansamblu de ve­ cu ceea ce i-ar fi ciocul, în
ţiile meteo. Petrecînd mai ţime, paraşuta se descinde i- trebuie, trebuie să ajungem. scurtă istorie pentru bogata rian Ciglici, ne spune că, de. nu-ţi mai dai seama care e ritabilă coloană, întîlnită la sus, ca într-o rugă veşnică.
mult timp pe aeroportul de reproşabil şi modelul a înce­ In ultimul minut-limită am sa semnificaţie. Spiritul* de e- fapt, grota este un ansamblu, tavanul şi care podeaua. Ima­ intrările marilor edificii me­ Este simbolul grotei. îşi me­
concurs am ajuns la concluzia put planajul de coborîre. Se depus modelul pe masa juriu­ chipă, solidaritatea sportivă, un sistem întreg, nu o sim­ ginea e confuză: îţi vine să dievale de tip gotic. De aceea, rită atributul pe deplin.
că intensitatea vîntului sub putea spera deja într-o reuşi­ lui. Un loc unu era asigurat patriotismul, mai mult decît plă peşteră. Lungimea totală crezi, prin asocieri, că ai în coloana se şi numeşte gotică. Părăsim grota fascinaţi. Sen­
cer acoperit creşte într-o pe­ tă. In minutele Următoare au pentru România. orice, se desprind din străda­ a grotei este de 23 de kilo­ faţă o pădure milenară cres­ Este o piesă de rară frumu­ timentul acesta l-au încercat
riodicitate ritmică de 12—14 lansat şi Moraru şi Radu. Vîn- — Ce au făcut ceilalţi spor­ niile acestor sportivi de a în­ metri. cută din bolta cenuşie, grea seţe, aşezată într-o familie zece milioane de oameni din
minute, ceea ce ar însemna că tul, destul de tare, a făcut ca tivi români ? vinge, de a aduce României Trenul sh opreşte, mulţimea şi umedă. Imaginea ti se re­ din care se distinge. toată lumea, care au trecut
în acest interval este mai po­ modelul sportivei Balo să atin­ — Timpul lor se scurgea un nou prestigiu sportiv. de turişti coboară din căru­ petă în „Muntele mare", acesta Grota frumoasă reţine tu­ pe-aici în 150 de ani.
trivit a se efectua lansările gă solul după un zbor real — vertiginos şi nici unul nu se cioare şi începe vizita pro- avînd însă alte particularităţi. riştii la fiecare pas. Ceva te
modelelor. In aşa-zisele de­ parametru da concurs — de 12 vedea. Am aruncat o privire N. STANCIU i priu-zisă. In tavanul de gra­ Înaintăm în această lume in­ pironeşte locului. Din faţă CORNEL ARMEANU