Page 21 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 21
Proletari din toate ţările, uníji-va! *
Şedinţa Comitetului
Executiv al C.C. al P.C.R.
In ziua de 6 noiembrie 1972 a avut loc rească realizarea integrală de către mi
şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al nistere şi celelalte organe centrale produ
P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae cătoare a fondului de mărfuri de bună ca
Ceauşescu, secretar general al Partidului litate şi în structura corespunzătoare cere
Comunist Român. rii populaţiei, dezvoltarea coordonată a
Au participat, ca invitaţi, miniştri şi con bazei tehnico-materiale a comerţului şi u-
ducători ai unor instituţii centrale. nităţilor prestatoare de servicii, urmărirea
Pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor aplicării în bune condiţii a tuturor măsuri
Conferinţei Naţionale, Comitetul Executiv lor stabilite de conducerea partidului şi
al C.C. al P.C.R. a examinat şi aprobat statului în vederea bunei aprovizionări şi
propunerile privind organizarea şi funcţio serviri a populaţiei.
ANUL XXIV Nr. 5 545 MARJI 7 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI narea Consiliului pentru problemele apro Comitetul Executiv a analizat propuneri
vizionării şi prestării de servicii către popu le cu privire la organizarea învăţămîntu-
laţie, ca organ colectiv chemat să asigure lui seral de subingineri şi a hotărît ca
coordonarea şi îndrumarea unitară a acti încă din acest an să se treacă la extinde
vităţii organelor şi organizaţiilor economi rea în mai multe unităţi industriale a aces
Succese de prestigiu^ întrecerea ce, care, potrivit legii, au obligaţia de a tei forme de pregătire a cadrelor.
înfăptui politica partidului şi statului în do
In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a
meniul producţiei şi desfacerii mărfur"
închinaţi de consum pentru populaţie. Comitetul E- examinat şi soluţionat, de asemenea, o se
rie de probleme ale activităţii curente.
xecutiv a stabilit ca noul organ să urmă
Republid[
Adunarea festivă din Capitală cu prilejui aniversării
F.C. Orăştie şi-a îndeplinii Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
angajamentul anual sovietice din Capitală, luni lejul celei de-a 55-a aniversări întreprinderile şi instituţiile
La Casa prieteniei româno-
a Marii Revoluţii Socialiste
Capitalei.
după-amiază a avut loc adu din Octombrie. Erau prezenţi şefii unor mi
Cu mai bine de două luni blicii. Realizind pe primele 10 narea festivă organizată de La adunare au luat parte siuni diplomatice acreditaţi la
inainte de termen, colectivul luni o producţie industrială Comitetul municipal Bucu membri ai C.C. al P.C.R., Bucureşti şi alţi membri ai
de muncitori, tehnicieni şi in suplimentară de 11,6 milioane reşti al P.C.R., Uniunea Gene vechi militanţi ai mişcării corpului diplomatic, precum
gineri de la F.C. Orăştie şi-a lei - obţinută îndeosebi prin rală a Sindicatelor din Româ muncitoreşti din ţara noastră, şi membrii delegaţiei Asocia
Îndeplinit angajamentul asu creşterea productivităţii mun nia, Consiliul Culturii şi Edu reprezentanţi ai organizaţiilor ţiei de prietenie sovieto-româ-
mat în cinstea celei de-a 25-a cii cu 7,6 ia sută -, colectivul caţiei Socialiste, Comitetul obşteşti, personalităţi ale vie ne, care ne vizitează ţara.
aniversări a proclamării Repu- fabricii şi-a depăşit angaja Central al U.T.C, şi Consiliul ţii ştiinţifice şi culturale, nu
mentul anual cu 3,6 milioane General A.R.L.U.S., cu pri- meroşi oameni ai muncii din (Continuare în pag. a 4-a) 1
lei la producţia globală, cu
2.4 milioane lei la producţia
SARCINILE LA EXPORT marfă şi cu aproape 2 000 lei r»
în ce priveşte creşterea pro
ductivităţii muncii. Invăţămînt practic—învăţămînt modern
ONORATE EXEMPLAR S-au produs peste nivelul
angajamentului 50 tone pro
Insufleţitoarea muncă pe care o desfăşoară colecti duse din masă plastică şi a-
vele de oameni din economia hunedoreanâ pentru în- proape tot atitea tone de o- Maximă responsabilitate in alegerea
timpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Re xid de fier. In acelaşi timp,
publicii este atestată şi de modul ireproşabil in care s-au obţinut 1,7 milioane Iei
J economii la preţul de cost şi
unităţile noastre economice îşi îndeplinesc sarcinile la
export. 1.4 milioane lei beneficii su modalităţilor de pregătire practică a elevilor
Sînt semnificative depăşirile pe care le înregistrează plimentare, permiţînd astfel
la finele'celor 10 luni Combinatul siderurgic Hunedoa dublarea angajamentului luat
ra, Fabrica chimică Orăştie, întreprinderea materialelor pentru aceşti indicatori de e-
de construcţii Bîrcea, Combinatul de exploatare şi in ficienţâ. Congresul al X-lea al cini şi necesităţi, activitatea folosite pentru internat, la
dustrializare a lemnului Deva etc. Realizările obţinute sînt o P.C.R. a orientat cu clarvi de apropiere a procesului închiderea cu sticlă a cori
Astfel, C.S. Hunedoara şi-a depăşit sarcinile planifi dovadă elocventă a faptului ziune activitatea amplă, instructiv-educativ de viaţă, doarelor, ridicarea unei con
cate cu 14,1 la sută, F.C. Orăştie cu 11,8 la sută, I.M.C. că cincinalul se înfăptuieşte complexă cje formare a noi de practică ce se desfăşoară strucţii care va cuprinde o
Bîrcea cu 52 la sută, C.E.I.L. Deva cu 2,7 la sută, fapt aici înainte de termen. Har lor promoţii de elevi în con la Şcoala generală din Orăş- sală de sport, ateliere, ma
care a facilitat expedierea către beneficiarii externi a nicul colectiv al F.C. Orăştie cordanţă cu cerinţele expre tioara de Sus se constată gazie ş.a. Sînt lucruri fru
unor cantităţi sporite de produse. S-au livrat peste îşi propune îndeplinirea pla se şi de perspectivă ale pro cîtevă aspecte deosebite. E
prevederile celor 10 luni cu 14 la sută mai mult talc nului anual inainte de 10 de ducţiei, ale vieţii. Recent, vorba în primul rînd de o moase pentru care elevii,
măcinat, cu 12,9 la sută mai multe profile grele şi cu conducerea şcolii, cadrele
cembrie, cînd fabrica, aşa Conferinţa Naţională a atras inlensâ muncă pe care o
7,3 la sută mai multe profile mijlocii şi uşoare, cu 56,2 Echipa de sudori conduşii de Nicolac Tudor, de la U.U.M. Pe şi mai mult atenţia asupra desfăşoară elevii pentru re didactice merită cuvinte de
la sută mai multe cărămizi dialit, de 2,4 ori mai multă după cum reiese din estimă troşani, execută ultimele retuşuri la roata de acţionare a telescau- integrării învăţămîntului în laudă.
nului aflat in curs de construcţie in munţii Paring.
vată minerală şi cu 17 la sută mai mult lemn pentru rile făcute, va înregistra un producţie, finalizării profe zolvarea unor probleme pro
celuloză. spor de producţie de 14,4 mi Foto: V. ONOIU sionale a oricărui tip de prii unităţii şcolare în care M. BODEA
lioane lei. şcoală. învaţă : munca pe lotul şco
In perspectiva, acestor sar*- lar, produsele obţinute fiind (Continuare în pag. a 2-a)
o
In fiecare întreprindere, secţie şi brigadă, D U M I N I C Ă P E O G O A R E
acţiuni susţinute şi organizate pentru
MOBILIZARE MASIVĂ Df FORTE SI MIJLOACE LA
E C O N O M I A A A
de timp, muncă, mate PREGĂTIREA TERENULUI, INSAMINTARI SI STRÎNGEREA RECOLTEI
» « «
© Mecanizatorii au făcut arături pe o suprafaţă de 452 ha, au pregătit pentru semă
riale, fonduri băneşti nat 685 ha şi au însămînţat cu grîu-secară o suprafaţă de 476 ha © Ţăranii cooperatori,
lucrătorii din I.A.S., alături de care au lucrat muncitori şi funcţionari din întreprinderi şi in
stituţii, elevi şi mililtari, au strîns recolta de pe 200 ha porumb, au eliberat 490 ha teren
şi au depănuşat 20 tone porumb © Duminică s-au sortat şi insilozat 177 tone cartofi şi Timpul putea fi
legume, s-au depozitat la unităţi 170 tone porumb, s-au transportat din cîmp 710 tone po
rumb şi 388 tone sfeclă de zahăr, precum şi 528 tone furaje © La fondul de stat s-au livrat
375 tone porumb, 156 tone cartofi şi legume © La executarea acestor lucrări au participat
In aceste zile, cînd efor zic de locuinţe nu se stă | Final trist pentru j 5 690 ţărani cooperatori, mecanizatori şi lucrători din I.A.S., 5 760 muncitori şi funcţionari mai bine utilizat
turile tuturor constructorilor prea bine. i „actorii“ care jucau | din întreprinderi şi instituţii, 5 240 elevi şi sute de militari.
sînt îndreptate ferm spre — Pînă la sfîrşitul anului
mai trebuie predate 570 a-
realizarea volumului planifi
partamente din cele 1 233 în piese... auto I Zi de muncă rodnică în unităţile Ziua de duminică au dedicat-o muncii mecaniza
cat de lucrări, este greu de cîte avem planificate pentru torii şi cooperatorii de la C.A.P. Dineu Mare. Octa
crezut că mai există condu 1972. E drept că la unele i Că „leu cu leu se adună • vian Botescu, Aurel Cînrla, Cornel Surd, loan Surd,
cere de şantier sau factor blocuri lucrările se află în- j milionul" e o realitate de i consiliului intercooperatist Deva Nicolae Şerban, Ion Botescu, alături de ei fiind şi
tr-un stadiu mai avansat, j necontestat. Şi adevăraţii j
răspunzător care să nu ştie Dumitru Filimonescu, şeful secţiei de mecanizare, au
dar sînt altele unde exis j gospodari cunosc şi se stră- j Timpul prielnic din ultime mai grabnică a roadelor bo drul acestui consiliu. Peste
cît şi cum se lucrează, ce tă încă de lucru. Este vorba duiesc să pună în practică j le zile este folosit din plin la gate ale acestei toamne, tot se muncea cu sîrg la arat, arat 20 ha de teren, au discuit 10 şi au însămînţat
trebuie făcut pentru realiza- de blocul 4 din microraionul adevărul acestor vorbe. executarea în ritm susţinut a împreună cu ing. Liviu Gîr- discuit, fertilizat şi semănat, grîu pe 8 ha. Ţăranii cooperatori au transportat din
cîmp cu .50 de atelaje circa 60 tone fin.
Doar cîţiva „actori" din I lucrărilor de pregătire a te b?a, • preşedintele consiliului la culesul porumbului, trans
secţiile auto-moto şi elec- I renului şi însămînţări, la La C.A.P. Jeledinţi, majoritatea cooperatorilor au
tromecanică ale cooperati strîngerea recoltei de pe ulti intercooperatist, şi Aurel Chi- portul produselor si elibera fost mobilizaţi ia transportul furajelor, Folosind 20
Două situaţii cărora conducerea şantierului vei meşteşugăreşti „Moţul" mele suprafeţe de teren, la tă rilâ, directorul S.M.A. Deva, rea terenului. de atelaje şi o remorcă, ei au adus la depozitul de
din Brad, nesocotind ade iatul şi transportul cocenilor. am poposit duminică în mai furaje circa 60 tone fin. Cinci tractoare au arat 15
văratul înţeles al zicalei, Cîmpul freamătă de patosul multe unităţi agricole din ca- (Continuare în pag. a 2-a) ha teren, pe care azi se va însămînţa grîu.
nr. 1 al T. C. Deva trebuie să le pună capăt şi-au permis prin abateri şi muncii ziua şi noaptea. Sute Timpul prielnic muncii pe ogoare n-a fost însă
deficienţe grave în modul de mecanizatori lucrează folosit duminică cu maximum de eficienţă de toţi
de organizare şi conducere noaptea Ia aratul şi pregăti cooperatorii din Mărtineşti. Aici trona o acalmie ne
justificată. Unii cooperatori, care transportau porumb
rea terenului, tar ziua la se
Lipsa de materiale şi slaba a evidenţelor primare, să mănat. Ţăranii cooperatori din cîmp, îl căutau pe magazinerul Serafim Drăgan,
bage mîna pînă în cot în
avutul statului din dorinţa sînt o prezenţă activă la ca să le cîntărească producţia recoltată, dar acesta
meschină de parvenire. muncă ntît ziua cît şi noap dispăruse fără urmă. Alţi oameni aşteptau lingă con
organizare „devorează“ Şi uite aşa a hotărît tea. Ziua culeg, iar noaptea ducătorul auto de la C.A.P., Dumitru Popa, să vadă
Gheorghe Ile împreună cu transportă recolta şi eliberea dacă mai poate sau nu porni motorul camionului,
Petru Jude şi Vasile Mo ză terenul de coceni. pentru a transporta porumb în bază. Pe uliţele satu
timpul constructorilor rarii, ca prin lozinca „Pie fapte de muncă demne de lui 4 dintre tractoarele secţiei veneau din cîmp. Me
Zilnic sîntem martorii unor
să cu piesă, ne facem ma
şina" să sustragă din ges toată stima şi lauda. In spri canizatorii se întorceau la secţie, spunând că nu pot
ara. Mai tîrziu, cînd ne-ara întîlnit cu inginerul şef
tiunea ce le-a fost încre jinul ţăranilor egoperatori au
rea onorabilă a sarcinilor. 15 şi blocurile L4 şi L5 de dinţată o cantitate de piese al unităţii, Petru Luca — de preşedintele cooperativei
Şi, totuşi... pe str. Minerului. Cauzele de schimb şi alte materia venit şi muncesc cot la cot )a agricole, Nicolae Nistorescu, n-am putut da — aces
ă.Ne aflăm în biroul ingi rămînerilor în urmă le con le cu care şi-ar fi putut strîns’d recoltei mii de mun ta' ne-a informat că în unitate se lucrează din plin.
nerului şef al şantierului I sider a fi lipsa numărului confecţiona 9 „Dacii 1 100" citori si funcţionari din în „Se ară la brigada Mărtineşti — ne-a spus dumnealui
cons-rucţii Deva. Ne intere necesar de zidari şi dul şi trei sferturi — adică cîte treprinderi şi instituţii, elevi.
săm de problema locuinţelor. gheri, o organizare slabă a 3 turisme şi un sfert, de luptător din gărzile patrioti — cu 4 tractoare, se transportă porumb din cîmp la
1
Cîte locuinţe au fost con muncii care s-a manifestat căciulă ! pătule, precum şi la baza de recepţie cu camionul u-
struite, cîte mai trebuie ri din partea conducerii şantie Metodele adoptate de a- ce, militari. Toate eforturile La asigurarea unui larg front de lucru pentru semănat, pe nităţii" (?!). Orice comentariu e de prisos. Spusele
o
seamă
şi-o
dicate, cum se stă faţă de rului şi a unor şefi de lot, ceştia, au fost simple ca sînt îndreptate spre acelaşi ogoarele C.A.P. din satul Ruşi, Ion contribuţie şi de Traian Barb, aduc inginerului erau infirmate de realitatea de pe teren.
Teacă
pre
Dobriţoiu,
tractoriştii
Constantin
plan ? lipsa fîşiilor prefabricate pe scoip: asigurarea recoltei a- zenţi In fotografia de faţă.
— Nu prea cunosc situa care le luăm de la I.I.L. Hu (Continuare in pag. a 2-a) nului viitor şi strîngerea cît
ţia. — ne spune ing. Ioan nedoara. E un lucru bun :ă
Pîrvu. Am fost în co^-cediu pe 9 luni s-a realizat 79 la
şase zile, în luna oct0 hbrie. sută din planul valoric a- r
Pe nouă luni aş putea să nual. Trebuie precizat că de cultură din Hunedoara, Lupeni şi-au Încheiat o NOUTĂŢI DE SEZON O LUCRARE DE VREMEA
vă spun... în planul valoric sînt inclu SPECTACOL piesa „Omul care a văzut perioadă’ de muncă spor
se şi lucrările efectuate în PENTRU FRUNTAŞI moartea“ de Victor ’ Efti- nică pe ogoare. Dînd aju LA MAGAZINUL „EVA" MARE IMPORTANŢĂ
Şi inginerul şef începe să vederea asigurării frontului miu. tor la strîngerea roadelor DOCUMENTARĂ Pentru 24 ore
socotească : 40 apartamen de lucru pentru 1973. Cunoscutul ansamblu fol de la I.A.S. Haţeg, ei au Magazinul de confecţii
din
prezin
te, cu 60, şi cu încă 80. Ci Am vizitat, împreună cu cloric azi, „Haţcgana“ fruntaşii de DONARE ONORIFICĂ reuşit ca — în 5 perioada 18 pentru femei „Eva“, aş Un colectiv al Direcţiei Vreme schimbătoare, cu
noiembrie
municipiul
octombrie
pentru
Deva,
tă,
îşi
frele sînt cifre, se mai gre secretarul comitetului de la E.M. Ghelar, un spec DE SÎNGE să recolteze cartofii de pe teaptă vizitatoarele in a- judeţene ii de statistică, că cerul va temporar noros. Vin-
ruia
sufla
lu
tul
concursul
potrivit
dau
din
de
şeşte, şi o ia iar de la în partid, cîteva puncte de lu tacol program muzică populară. Acţiunile de donare ono o suprafaţă de 35 hectare, ccst anotimp bine aprovi crătorii din toate resortu nord-vest. Temperaturile
evo
să-i sorteze • şi să-l încarce
In
figurează
de
articole
ceput... Să nu existe oare o cru ale şantierului. Peste tot luţii ale soliştilor vocali rifică de singe iniţiate de in autocamioane. Pentru zionat Se cu pot procura se rile direcţiei, este antrenat minime vor oscila intre
zon.
aici
redactarea
lucrări
grad
3
situaţie clară, centralizată, a se lucra cu sîrg. La blocul 4, Viorica Brînduşan, Maria organizaţiile de Cruce ro ca activitatea patriotică de diverse paltoane din stofă in mare interes unei documen minus iar un maximele şi intre gra 8
de,
de
şie găsesc ecou Ia tot mai
Pcrţa,
aici să fie cît mai eficien
muncii ? Solicităm graficele însă, unde trebuie să încea Adarn, Simion Petrică in mulţi cetăţeni. Zilele tre tă, organizaţia U.T.C. pe cu fire fine, paltoane de tar — „Fişa unităţii“. Ast şi II grade.
Lu-
strumentistului
de execuţie, dar nu ni le pă de urgenţă montarea pa paş ş.a. Conducerea muzi cute, la Combinatul side şcoală a iniţiat un con blană, costume şi taioare fel de fişe se vor întocmi
unităţile
eco
poate arăta pentru simplul nourilor mari, se aflau în cală — Voicu Stănescu. rurgic din Hunedoara s-a curs, pe clase, privind can fantezi, rochii şi fuste din pentru toate bilanţ propriu
nomice
cu
de
ac
astfel
titatea
motiv că nu le are. In „acţiune"... 3 constructori. organizat de o înalt umanitarism. Locurile şi de calitatea in muncii. stofă etc., care se găsesc din judeţ. Din ele se vor Pentru următoarele
ţiune
în
frunte
schimb, sîntem informaţi că Cînd vor fi terminate cele „FESTIVALUL Au răspuns la ea 56 de trecere — ne informează din abundenţă în diferite putea cunoaşte: un scurt două zile
unităţii,
forul
istoric
toate au fost respe~!ate (vom 60 apartamente, dacă acesta TEATRULUI POPULAR donatori, muncitori, ingi Carol Gheorghlu — le-au culori şi nuanţe, modele care o a] tutelează, structura Vreme schimbătoare, cu
funcţio
vedea cum!), că planurile este ritmul ? HUNEDOREAN" neri, din tehnicieni, combinat ocupat Dumitru Tănăsoiu, Şi mărimi. Magazinul stă sa organizatorică, schim cerul temporar acoperit.
nari
marele
trimestriale au fost îndepli ...La blocurile L 4 şi L 5 Prilejuit de aniversarea liunedorean. Pavel Conciulea, Dumitru la dispoziţia cumpărătoa bările survenite Ia in înfiinţarea Local va ploua slab. Vin-
această
structură
do
nite. lucrează constructorii din a 50 de ani de la înfiinţa Hoară, Ioan Plutea, Adrian relor zilnic, cu o servire unităţii, dezvoltarea sa tul va sufla slab piuă la
De la secretarul comitetu rea teatrului de amatori, BILANŢUL HĂRNICIEI Agachi, Eugenia Dasma, exemplară, satisfăcînd gus de-a lungul anilor, princi potrivit din nord-vest.
popu
lui de partid al şantierului, MARIN NEGOIŢĂ „Festivalul teatrului progra Ieri, 450 de elevi de la Ileana Tatuaşi, Adrian turile şi pretenţiile celor palii indicatori ai activită "Temperatura — uşor va
bunedoreau“
lar
tovarăşul Petru Orniindean, mează astă seară, la Casa Grupul şcolar minier din Puia. mai exigente vizitatoare. ţii sale. riabilă.
aflăm însă că la planul fi- (Continuare in pag. a 2-a)