Page 22 - Drumul_socialismului_1972_11

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 545 6 MARJ1 7 NOIEMBRIE 1972
2

11 DE STUDIU POLITIC CU MULTIPLE

IMPLICAŢII IN RIDICAREA HIIVELULUIIDEOLOCIC lui cămin cultural, a urmat
Schimb de experienţă un bogat program artistic
oferit de formaţiile din loca­
Organele şi organizaţiile de propagandistul Ioan Pas- cietătii socialiste multilate­ litate, recent înfiinţate (cor,
de partid din întreprinderi­ cu, s-a prezentat expunerea ral dezvoltate — obiectiv grup vocal, dansuri) şi for­
le şi instituţiile municipiului „Obligaţia de a presta o strategic general stabilit de „Flecar* intelectual sH susţinut de ansamblul cămi­ maţia artiştilor amatori din
-nostru au acordat o atenţie muncă utilă societăţii potri­ Congresul al X-lea al P.C.R. susţină cel puţin o acţiune nului cultural din Baia de Musariu.
deosebită pregătirii şi des­ vit capacritătilor profesiona­ pentru actuala etapă istorică cultural-educativă pe săptă­ Criş. Manifestări cultural-educa­
chiderii în bune conditiuni le, îndatorire fundamentală a dezvoltării României. Ho- mînă" — a constituit tema tive s-au desfăşurat şl în sa­
a noului an de învăţămînt. a fiecărui cetăţean. Atitudi­ tărîrile Conferinţei Naţiona­ schimbului de experienţă cu Activităţi numeroase au tele Tarnita (oră de între­
Astfel, la nivelul comitetu­ nea înaintată faţă de muncă le a partidului privind prin­ directorii de aşezăminte cul­ avut loc şl în satele aparţi­ bări şl răspunsuri pe tema
lui de partid de la C.S. Hu­ — una din înaltele calităţi cipalele orientări ale dezvol­ turale din judeţ, ce s-a des­ nătoare. Astfel, la Mihăileni,
nedoara, înaintea deschiderii ale omului societăţii noas­ tării ecomomico-sociale. Rea­ făşurat duminică în comuna după programul artistic dat „Opoziţia dintre ştiinţă şi re­
anului de învătămînt s-a or­ tre". In cadrul expunerii, lizarea înainte de termen a de formaţiile artistice din lo­ ligie", cu participarea ca­
Aspect din hala laminorului
ganizat o şedinţă cu respon­ Ipropagandistul a subliniat planului cincinal — impera­ doara. da „1300" mm ^e la C.S. Huno- Buceş. Această amplă mani­ calitate, a rulat filmul artis­ drelor didactice Teodor Bră-
sabilii cu propaganda din problemele teoretice, exem- tiv major pentru accelerarea Foto/ X. LEHOCZKY festare face parte din pro­ tic românesc „Columna" j la dean, Gheorghiţa Calotă şi
comitetele de partid şi bi­ plificîndu-le cu aspecte con­ progresului economic al tă­ gramul elaborat de Comite­ După Piatră, manifestărilor
rourile organizaţiilor de ba­ crete din activitatea comu­ rii", s-a insistat pe sarcinile tul judeţean de-partid refe­ sportive de dimineaţă le-a Viorel Vulturar) şi Grohote-
ză, membri din comisia de niştilor şi a celorlalţi sala­ puse de tovarăşul Nicolás ritor la principalele acţiuni urmat prezentarea filmului le (seară literară cu tema
propagandă cu care ocazie riaţi din cadrul colectivului Ceauşescu în faţa siderur- proporţia în caro «-a făcut a- ce vor fi initiate pe linia „Dacii", de către prof. Vio­ „Transformări hunedorene o-
s-au făcut precizări şi s-au de muncă. giştilor cu ocazia vizitei de mestecul, dar gustul berel era do muncii politice şi cultural- rel Vulturar, apoi, ansam­
La
SA
pereţii
dat indicaţii asupra modului lucru ce a avut loc în mu­ ulei. oare, fel şi do un sticlei. sor­ educative de masă, în scopul blul folcloric din Baia de glindite în poezia creatorilor
nou
fie,
vorba
cum trebuie să fie pregătită nicipiul Hunedoara. timent de bere Încercat de lova- realizării sarcinilor stabilite Criş a prezentat şt aici un noştri", susţinută de Viorica
deschiderea noului an de în­ In cadrul I.M. Hunedoara, rAşii de la secţia de imbuleliere de Conferinţa Naţională 'a spectacol \ la Stănija, după Ştefan, Traian Hărăguş şi
şi
de
vătămînt de partid. Comite­ Pe marginea la Uzina de preparare Te- din Deva, sau pur Poate simplu răs- partidului. festivitatea inaugurării nou­ Ioana Pîţu).
crasă
7
neglijenţă
ne
tul de partid de la I.C.S.H. liuc, sectorul T.A., în cursul pundo I.C.R.A. Deva, explicln- In cadrul dezbaterilor care
a organizat, cu o săptămînă primelor dezbateri de educaţie moral-cetăte­ De ce totuşi?... du-ne de ce se îmbutcliazA berea au avut loc la cabinetul de
înaintea deschiderii învăţă- nească, anul I, propagandist in sticlo de ulei nespălate 7 ştiinfe sociale al şcolii, au „Zilele filmului românesc"
mîntului de partid, o şedin­ din învătămîntui Cornel Chira, şi la atelierul Sîmbăta. O luaţi, fie In ziua de luat cuvlntul loan Başa, pri­
ţă cu propagandiştii de la mecanic, anul II, propagan­ 28 octombrie, fie de \ noiembrie Cine revizuieşte... marul comunei, Emil Anca,
toate formele de învătămînt, de partid dist loan Andrei, au fost ex­ a.c. Tot una este... 7 SimbS.tR e, directorul căminului cultu­
după cum bine se ştie, zi de virf
în cadrul căreia secre­ puse temele: „Etic şi politic. Iu aprovizionarea alimentară a revizia de vagoane ? ral de centru, dr. Septimiu WÊM ¡¡¡¡1 v
tarul comitetului, tovară­ Concepţia P.C.R. despre lu­ familiei. Se cumpără mai ales Bogdan, săteanul Dumitru
şul -Cornel Covaliov, a ' La cursul de studiere a me şi rolul educaţiei moral- pline, lactate, mezeluri. La data de 1 noiembrie 1972, Teodor, Viorica Vulturar,
Ora 7 şl ceva. Discuţie, nu a-
prezentat în faţa acestora Statutului P.C.R. de la repa­ politice a maselor în etapa prinsâ, la cele două centre do nu a deranjat pe nimeni faptul directoarea Şcolii generale
dintre
cele
vagoa­
două
sarcinile ce le revin în ve­ raţii electrice C.S.H., con­ actuală" şi „Proiectul de pline din cnrtierul Gojdu. că unul clasa intli din garnitura din satul După Piatră, bi­ ■H ' î âaBĂ:;*!
ne
de
derea deschiderii în bune dus de propagandistul Iulian norme ale vieţii şi muncii — Aveţi intermediară ?... cursei Petroşani — Simerla era bliotecara Maria Neagu, pre­
— Da...
condiţii a învătămîntului de Mihăilă, la care a participat comuniştilor, ale eticii şi e- — E proaspătă ?... cuplat în coada garniturii. In cum , şi directorii de cămine
neplă­
fost
partid. Apreciem că s-au şi Mozeş Geza, lector al co­ chităţii socialiste". — De ieri... schimb, călătorii au după afirma­ culturale Viorel Rusu (Vata
şi
cut
—
surprinşi
desfăşurat bine primele ex­ mitetului municipal, s-a pre­ Pentru a asigura un con­ — Aveţi cornuri 7... ţiile navetiştilor, nu era pentru de Jos), Tănase Medaru (Ba-
— Nu ţinem...
puneri şi dezbateri în cursu­ zentat expunerea „Dreptul ţinut mai bogat de idei ex­ — ...Acum le numără... prima dată — de temperaturile ru), loan Axion (Sarmizege-
rile de aici de studiere a de control al organizaţiilor punerilor şi dezbaterilor, Aşa se discută, dimineaţa do scăzute bi care suit obligaţi să tusa) şi loan Damian (Uni­
„de
ce
întrebarea
călătorească.
Statutului P.C.R., de la de partid. Conferinţa Naţio­ lectorii comitetului munici­ slmbătâ, Ia unităţile de pline din aceste nereguli 7“ se adresează rea).,
După-amlază
A.C.R., propagandist Ştefan nală a P.C.R. din iulie 1972 pal, membrii organului mu­ cartier. sortimentele, mai există toa­ do astă dată Reviziei de vagoane Apoi, a avut loc expune­
puţin
te
cor­
Borza, şi de studiere a poli­ despre căile şi modalităţile nicipal de partid, precum şi nuri, dar se face coadă. De ce Petroşani, care, după să clte ştim, rea „Activitatea P.C.R. de -
obligaţia
avea
ar
revizuiască
ticii economice a P.C.R., pro­ exercitării şi întăririi con­ activiştii de partid au par­ se face 7 Pentru că, nu se ştie garniturile Înainte de a porni în preluare a puterii politice şi
nu
unităţile
pagandist loan Pătrunjan, de trolului de partid". Aici s-au ticipat la deschiderea învă­ de ce, dimineaţa cum trebuie. cursă. Or, în acest vagon do cla­ trecerea la revoluţia socia­
aprovizionate
sint
studiere a istoriei P.C.R. şi dat o serie de exemple prac­ tămîntului de partid făcînd Şi gospodinele s-au obişnuit... să sa iutii, pe lingă două cuşete
in
co­
neincălzite,
compartimentul
a mişcării muncitoreşti din tice de la locul de muncă, expuneri şi conducînd discu­ stea ia rlnd. mun un geam era Înlocuit de... o listă. Abolirea monarhiei şi
România, de la construcţii, despre felul cum îşi exerci­ ţiile. Astfel, dezbaterea Dimineaţa, simbătă sau In altă perdea, asigurîndu-so astfel o ae­ proclamarea Republicii", sus­
propagandist Vasile Malin- tă sau poate să-şi exercite i „Dezvoltarea ştiinţei şi teh­ zi, copiii merg la li şcoală. pun Pentru risire. sigură, la aceasta adăugin- ţinută de prof. Petru Iancu,
micul
In
se
dejun
lor
cenco, precum şi cursul de organizaţia de partid dreptul nicii şi implicaţiile ei eco- ghiozdan un corn-două cu ceva... du-se alte două geamuri sparte după care, la căminul cul­
educaţie moral-cetătenească de control şi sarcinile ce re­ nomice-sociale şi politice în In cartierul Gojdu, din Deva, Intr-un vagon de clasa a II-a.
de la şantierul II, propagan­ vin membrilor de partid la societatea noastră", din ca­ unităţile de pline slnt „cazone“. Cît Poate acele „comisii de Încălzi­ tural a urmat un recital de Debutind Ieri cu „Sflata Tereza ţrl^riiavolll“ (film regizat d(5
sau
integrală...
Semi
—
funcţionau
tre­
Munteanu),
Franciso
„Zilele
dist Gavrilă Bino. locul de muncă, pentru tra­ drul cursului de studiu indi­ doreşti 7... acesta este răspunsul. re“, care staţii, cu In anii efi­ poezie patriotică, program la cinematograful „Patria“ din filmului românesc“ continua astăzi zi, I
filmul
„Pădurea
Deva,
cu
pier­
cuţi
In
apreciată
Documentele elaborate de ducerea în viată a acestui vidual cu şefii de secţii din cienţă, se vor dezmorţi amlntln- oferit de brigada artistică de dută“, In regla Iul Andrei Blaier.
conducerea partidului nos­ deziderat. La aglomeratorul ! spital, a fost condusă de că­ du-şi de apropierea grăbită a se­ agitaţie şi un program artistic banii. In fotografie: Scenă din filni. In rolul principal: Harion Cio­
tru oferă un cadru din cele II, schimbul A, la cursul de tre tovarăşul Gheorghe Va- Bere în amestec ? zonului rece.
mai propice pentru ridicarea studiere a politicii econo­ siu, prim-secretar al comi­
mulţi
nivelului politic şi ideologic mice a ■ P.C.R., condus. de tetului municipal de partid. zat Mai faptul că cetăţeni ne-au sesi­
Îmbuteliată
berea
al comuniştilor. La C.S. Hu­ propagandistul Roman Pe- la Deva are deseori impurităţi.
nedoara, de exemplu, la rini, cît şi la laminorul de I IOAN RU5AN Ba unii ne-au adus şl argumente
celor
ce
cursul de educaţie moral-ce­ benzi, schimbul D, propagan­ i I? directorul In sprijinul pricina. Ultima afirmau ca­ : Pionierii —■
cu
sticlele
pe
tătenească de la uzina cocso- dist Ştefan Coţofrei, fiind Cabinetului municipal re am prlmit-o e o sticlă cu be­ Maximă responsabilitate in alegerea
chimică, schimbul C, condus expusă tema: „Făurirea so- j *' de partid Hunedoara re şi ulei în amestec. Nu ştim
prezenţe sociale
C O N O M modalităţilor de pregătire practică a elevilor active
unde
La
peisajul
lui. Pregătim elevii să devi­
*5)
(Urmare din pag. 1)
îmbogăţeşte
se
me­
nă forjori, lăcătuşi. Cred lor elevilor localnici spre oraşului Petroşani, siluete eu arhitectoni­
meseriile cu specific fores­
noi
eu
reu
cetăţeni
ce,
că forja ar răspunde cerin­
cravate
micii
tier (drujbist, funicularist,
Desigur, aspectele relatate
uncă, materiale, fonduri au influentă asupra copiilor. ţelor. Şi am putea construi mecanic, tractorist ş.a.) şi purpurii prezenţe să sociale însemne­
ţin
se
manifeste
active.
drept
porţi metalice. Cu fetele
să-i pregătească încă de pe
cil
Aceştia muncesc efectiv, de­
Ii
întllnim
gravi,
atribuţiile
ele
prind (e adevărat cam pe vrem anul acesta ca în ca­ acum. Nici şcoala nu s-a le şi de circulaţie, ii veritabile
patrule
găsim
ascuns) îndeletniciri practi­ drul atelierului de croitorie- gîndit la acest lucru, Se pu­ pe traseele muncii voluntar-
ce. Undeva sînt însă acţiuni artizanat să confecţionăm tea lua legătura şi cu şcoala patriotice, vîrstă ajutlnd copii persoane
mai
mici,
ori
in
Final trist pentru Lipsa de materiale şi slaba organizare legate de o anumită perioa­ rucsacuri şi corturi". de calificare de la Sibişel, şi mai de curînd, organizaţi
localitate apropiată. In fe­
dă de timp. Şcoala dă în
în comitete de bloc.
lul acesta la absolvire ele­
lor
„actorii“ care jucau fiecare an promoţii de absol­ JSWtvíSS*«?;! vii avind deja cunoştinţe una Despre atribuţiile ne-a deose­
serioase
vorbit
bit
de
venţi. Privită în perspecti­
,,aces­
dintre
preşedintele
devorează" timpul constructorilor vă, activitatea tehnico-pro- Învăţămînt de specialitate se pot califi­ tor comitete de bloc pionie­
în piese... auto rr ductivă ridică probleme mai ca foarte bine la locul de reşti, eleva Daniela Iordaclic,
din clasa a V-a a Şcolii gene­
complexe. Ea trebuie să practic — muncă. In plus, după cum rale nr. 8 Petroşani. „Iniţiati­
(Urmare din pag. 1) (Urmare din pag. 1) cern betonul în operă pentru 2 schimburi şi în schimburi aibă o finalitate, să rezol­ ne relatează însuşi directo­ va a pornit de la blocul 20,
a nu se distruge, fiindcă pe prelungite ceea ce va per­ rul şcolii, „elevii ar mai pu­ do pe strada Independenţei şi
bună ziua. Petru Jude şi Va­ noi ne doare orice pierdere mite un ritm rapid de lucru ve nişte necesităţi pe care învătămînt a prins. Sintem mulţi copii, In
sile Moraru au scăzut ges­ lotul 14. Cerem şefului de de materiale. şi, implicit, avansarea în a- le ridică economia judeţu­ tea fi pregătiţi pentru mese­ fiecare bloc, la fiecare scară.
ne
tiunea secţiei electromeca­ lot, ing. Adrian Popa, să ne celaşi mod a lucrărilor" — lui, specificul unei zone sau modern ria de tîmplar deoarece un In cadrul comitetului periodic im-
51
părţim
ne
sarcinile
şi
nică pe baza unor rapoarte arate graficele de execuţie. — Intr-adevăr, lucruri ie ne-a declarat tovarăşul Pe­ al localităţii. asemenea atelier se va con­ întîlnim pentru a ne verifica
!
de producţie şi apoi încăr­ Dar nu 'le avea la dumnea­ aşa stau 1 — sublinia ma s- tru Ormindean, secretarul In acest sens, relatarea strui în cadrul C.A.P. din lo­ reciproc. Urmărim păstrarea
ordinii şi curăţeniei în bloc şi
cată pe baza unor false bo­ lui... (Parcă am mai văzut trul Viorel Chifor, prezent comitetului de partid. In a- directorului şcolii, Viorel calitate. Formidabilă ar fi în preajma blocului, păstrarea
nuri de materiale, in aşa fel undeva scena aceasta!?). la discuţie. A venit timpul dunările de dări de seamă şi Manolescu, reliefează că lu­ Apare curios însă faptul meseria de zidar, deoarece liniştii şi jocul copiilor mici,
ca mai bine de 300 000 lei La blocul L 15, terminarea rece şi încă nu e asigurată alegeri, comuniştii au anali­ crurile nu sînt încă destul că nici întreprinderea pa­ în zona noastră se con­ indrumindu-i să respecte o-
do
să le prisosească. Gheorghe fundaţiei a fost întîrziată cu tîraplăria metalică de la casa zat cu răspundere stadiul de limpezi. „Noî am primit tronatoare, nici şcoala, nici struieşte foarte mult. Alături rele cetăţenii linişte, somăm chiar
care
se
vîrslnici
şi
Ile a dezmembrat mai mul­ 6 zile. Motivele sînt mul­ scărilor pentru blocurile lucrărilor, au propus soluţii programa orientativă, dar ea alţi factori nu s-au gîndit la de băieţi, la tîmplărie ar pu­ abat de la normele de convie­
te motoare auto, şi-a creat tiple. O parte din ele ne-au P 4 şi P 5 unde au intrat dă indicaţii numai pentru meserii mai apropiate de tea lucra şi fetele. Ne gîn- ţuire în comun. E drept că
un „stoc" de piese în va­ fost relatate de zidarul Ioan deja zugravii. pentiu grăbirea lor. La fie­ pregătirea tehnico-producti- specificul economic al loca­ dim că prin intermediul uneori ne izbim de neînţele­
mari,
celor
ne
loare de 211 400 lei, pe ca­ Ghenea, locţiitorul secreta­ Ne oprim aici cu înşirui­ care sfîrşit de schimb are vă a elevilor din mediul ur­ lităţii, al zonei, nu au văzut U.E.I.L. am putea confecţio­ gerea întotdeauna în care nu dar
serios,
iau
re neîncadrîndu-1 în gestiu­ rului organizaţiei de partid rea lucrurilor necorespunză­ loc o discuţie scurtă cu şefii ban. Pentru noi, încă nu posibilitatea rezolvării unor na dormeze. efectua lucrări mi ne lăsăm descurajaţi. Par­
ne l-a „valorificat" în scop a lotului: toare semnalate de con­ de echipe şi conducerea lo­ s-a ajuns la o idee despre probleme proprii. La U.E.I.L. do tapiţerie". ticipăm Ia acţiuni de înfrumu­
spaţiilor
din
a
personal. — Resortul aprovizionării structori. Ele ar trebui să turilor, stabilindu-se canti­ ceea ce trebuie să facem. • Fără îndoială, ultimele a- seţare blocului, vrem verzi fiecare
jurul
Numai că „arta" lor gro­ fie absente, în această pe­ tăţile de materiale necesare Anul trecut am împletit niş­ Orăştie există destul de firmatii, extrem de entu­ ca blocul nostru să fie frun­
funcţionează la noi foarte
solană n-a prins... Şi pentru slab. Avem nevoie de be­ rioadă, din activitatea de pentru a doua zi,' modul de te sîrmă... Sperăm ca anul multă fluctuaţie a forţei de ziaste, ale tovarăşului Mn- taş“.
abaterile acestor farsori au toane, le cerem dimineaţa şi construcţii. Faptul că, totuşi, acţiune. Avem toată încre­ acesta să facem ceva. Am muncă în parchete, în une­ nolescu, pledează peniru o Apreciată la adevărata sa
pc-
fost întocmite acte de existenţa acestor necazuri e derea că sarcinile care stau vorbit şi cu nişte meşteri. le perioade ale anului se mai atentă alegere a posibi­ valoare, iniţiativa copiilor atenţia
în
intrat
a
troşăneni
control care nominalizează ni se aduce întreaga canti­ o realitate ne face să în­ în fata constructorilor vor Cu sprijinul întreprinderii lităţilor de pregătire teh- consiliului municipal al orga­
la centimă datoria faţă de tate seara, cînd nici nu mai trebăm ce măsuri vor fi lua­ fi realizate în totaFtate. patronatoare — U.E.I.L. O- duce chiar lipsă. Pentru a- nizaţiei pionierilor şi după
stat a fiecăruia : Petru Ju­ avem cu cine le descărca. Nouă nu ne rămîne declt răştîe — am procurat usten­ ceasta se întreprind acţiuni nico-productivă a elevilor, cum ne informa tovarăşul
de 128 407 lei, Vasile Mo­ Practic, dimineaţa nu lucrăm te pentru realizarea inte­ să dorim materializarea cît de stabilizare. Totuşi între­ care să conducă spre o fi­ Victor Iatenco, preşedintele
raru 172 474 lei, iar Ghedr- pentru că nu avem materia­ grală a planului fizic anual? silele pentru un atelier de prinderea nu a întrezărit po­ nalitate utilă, să acopere consiliului, urmează să fie ex­
ghe Ile „modesta" sumă de le. Bineînţeles, stăm după- — La loturile 11, 13 şi 14 mai grabnică a acestor per­ forjă. întreprinderea ne aju­ nişte necesităţi economice tinsă.
spective de muncă.
211 442 lei. piogram, seara, şi introdu- s-a organizat activitatea pe tă şi la construcţia atelieru­ sibilitatea îndreptării paşi­ ale zonei.
f L
/
(Urmare din pag. 1) Roman Cibian arau o supra­ Ei lucrau sub supravegherea însămîntat 9 ha cu grîu. La vălugit, la transportul recoltei Minusuri inadmisibile
faţă de 5 ha, Gheorghe Doru şi îndrumarea inginerului şef brigada din Viile Noi,.tot de şi furajelor.
'lucra la treieratul trifoiului, al cooperativei, Liviu Cizmaş. la această cooperativă, Emil Bilanţul zilei respective în Muncă intensă pentru
La C.A.P. Şoimuş, Teofil iar o remorcă şi două atelaje La fata locului se afla şi me­ Suciu, împreună cu Matei Tri- în organizare şi la
Munteanu, preşedintele coope­ transportau porumb din cîmp. canicul secţiei, Nicolae Potin- fu şi Nicolae Gros, coopera­ unităţile acestui consiliu a
rativei ne spunea t „Pînă în La C.A.P. Hărău avem ca tori, sub supravegherea briga­ fost rodnic. S-au însămîntat calitatea lucrărilor recoltarea culturilor tîrzii
seara zilei de 4 noiembrie s-au teu, care asigură buna func­ dierei de cîmp Elena Gros, a aproape 100 ha cu grîu, s-au Pînă duminică, la C.A.P.
însămîntat 109 ha cu grîu din interlocutor pe Cornel Tără- ţionare a tractoarelor şi ma­ arat 44 ha şi s-au pregătit din Geoagiu planul la însă-
cele 210 planificate. Mecani­ poancă, inginerul şef al coo­ şinilor de semănat. însămîntat 8 ha cu grîu. De pentru semănat 62 ha. Coope­ şi însămînţarea griului
toamnă
de
mînţările
perativei. Dînsul ne spunea :
s-a
zatorii muncesc zi şi noapte Lucrăm cu 9 autocamioane de — Sînt la arat — ne spu­ asemenea, mecanizatorul Ni­ ratorii ajutaţi de salariaţi şi realizat în proporţie de a-
ia arat şi pregătirea terenu­ la I.T.A. şi I.C.M. Hunedoara nea inginerul şef al C.A.P. colae Marta a discuit o su­ elevi au strîns şi transportat proape 80 la sută. Folosind cu chibzuinţă fiecare oră bună de lucru
lui, iar ziua ia semănat. Fac la transportul sfeclei de za­ — Ioan Pescar şi Octavian prafaţă de 7 ha teren. La recolta de porumb de pe mai Mecanizatorii Gligor Trif, în cîmp, cooperatorii şi mecanizatorii de la C.A.P.
eforturi deosebite şi merită hăr şi porumbului. Se trans­ Sava. După ce termină de bine de 15 ha. S-au eliberat de Ion A. Rus şi Simion Tro- Sibişel înscriu în agenda activităţii lor rezultate de
toată stima şi aprecierea portă cu aceste mijloace 50 semănat, intră la arat Aurel C.A.P. Arhia, Ion Bobaia, Con­ coceni 55 ha şi s-au transpor­ san, în discuţia pe care am seamă. In ultimele două zile, prin eforturile depuse
noastră. Azi — 5 noiembrie tone sfeclă şi 30 tone porumb. Oprean şi Oliviu Luca. Ei pre­ stantin şi Emil Suciu au arat tat la rampa de încărcare a purtat-o, se arătau nemulţu­ de mecanizatorii ce deservesc unitatea, cooperativa
— ne spunea interlocutorul, La încărcarea şi descărcarea gătesc ultimele 14 ha prevă­ 5 ha. Alţi mecanizatori au lu­ staţiei C.F.R. Sînieria 116 tone miţi de stadiul însămînţări- agricolă din Sibişel a înregistrat o seamă de succe­
avem 10 autocamioane con­ maşinilor muncesc 20 de mi­ zute în plan şi destinate cul­ crat la discuit, grăpat şi tă- sfeclă de zahăr. lor, apreciind că dacă tim­ se. Din informaţiile primite de la Alexandru Mure-
duse de şoferii Vasile Popa, turii griului. In ziua de 6 no­ pul prielnic şi tractoarele şan, secretarul Comitetului executiv al Consiliului
Gheorghe Gligor, Matei Si- litari. Un număr de 30 coope­ iembrie terminăm semănatul se foloseau la întreaga ca­ popular al comunei Beriu, am reţinut că la C.A.P.
ratori lucrează la culesul po­
mion, Vasile Leuce şi alţii de rumbului de pe ultimele 4 ha. griului pe întreaga suprafa­ pacitate se putea ca la a- Sibişel lucrările la arat, pregătit şi însămîntat grîu
la Autobaza I.T.A. şi I.P.S.P. ţă planificată. Ne-am propus ceastă dată sămînţa să fie sînt avansate. Pînă acum, din suprafaţa de 65 ha
Deva, care transportă 40 tone Deci s-a încheiat, dumini­ şi vom însămînţa suplimen­ Se însăminţează suprafeţe in plus încorporată în sol pe întrea­ plan, s-au însămîntat cu grîu 50, restul de teren fiind
sfeclă de zahăr. Mecanizato­ că, recoltarea porumbului. Me­ tar 10—20 ha cu grîu. Tot în ga suprafaţă planificată. Au în întregime pregătit, urmînd ca în zilele următoare
rii ară 5 ha, discuiesc 20 şi canizatorii Pavel Popa şi Pam- această zi — spunea interlo­ existat insă, pe de o parte, unitatea să termine însămîntările. Dintre tractoriştii
însămîntează 11 ha cu grîu. ri fii Cepălâu pregăteau ultime­ cutorul — s-a strîns recolta Duminică, 5 noiembrie planul. In acest scop, s-a goluri în organizarea activi­ ce s-au remarcat în muncă în această campanie la
le 14 ha teren pentru semă­ de pe o suprafaţă de 8 ha po­ a.c., la ora amiezii, ailîn- organizat insilozatul coce­ C.A.P. Sibişel, interlocutorul ne-a amintit de Ilie Bil-
La arat — aşa cum spunea nat, iar Adrian Cănija lucra rumb, iar cu o remorcă şi 3 a- tăţii mecanizatorilor, iar pe dea, Horia Bogdănescu de la secţia de mecanizare
preşedintele — lucra tracto­ la grăpat terenul însămîntat telaje s-au transportat din cîmp du-ne la C.A.P. Orăştie, nilor de pe mai mult de de alta, nu s-au eliberat cu Căstău, de Aurel Lolean, Gh. Mihăesc şi Ion Susan
ristul Florea Costea, iar la cu o zi înainte. 15 tone ştiuleti. Folosindu-se | ne-a atras atenţia faptul 10 hectare, teren ce se va operativitate toate terenuri­ de la secţia de mecanizare din Orăştioara de Sus.
discuit Vladimir Moraru şi 8 autocamioane, se transpor­ j că tractoriştii aliniau trac- pregăti şl însămînţa în le destinate culturii griului. In ritm alert se desfăşoară luc'ârile agricole şi la
Vasile Dumitru. Intr-o tarla * — Cînd terminaţi semăna­ tă 45 tone sfeclă de zahăr. | toarele la secţie. Explicaţia cursul acestei săptămîni. Că aşa stau lucrurile ne-o C.A.P. Orăştioara de Sus. Memgrii cooperatori de
de la brigada din satul Băla­ tul ? — întrebăm pe ingine­ ne-a dat-o inginerul şei al 4 dovedeşte şi faptul că de-a- aici şi-au îndreptat eforturile spre, recoltarea porum­
ia, mecanizatorul Vasile Ifrim, rul şef. Şi în celelalte unităţi agri­ C.A.P., Ioan Avram. De la Pui, tovarăşul Ion bia duminică s-a început e- bului şi eliberarea terenului de coceni. Astfel, porum­
împreună cu Ioana Jula, bri­ — Sebastian Pădureanu, a- cole din cadrul consiliului in- — Azi s-a încheiat însă- Pau, preşedintele consiliu­ fectuarea arăturii pe 30 de bul de pe cele 78 ha a fost în întregime recoltat şi
gadieră de cîmp, şi- alţi coo­ vînd pe semănătoare coope­ tercooperatist Deva s-a lucrat mînţatul griului pe în­ lui popular comunal, ne-a hectare, care au fost ocupa­ înmagazinat în pătule, din care o parte a luat dru­
peratori lucrau la semănat. ratoarele Maria Dîmpu şi Mia intens. La C.A.P. Cristur me­ treaga suprafaţă planifica­ informat că duminică un te cu trifoi (?). Intenţia era mul bazelor de recepţie, pentru achitarea obligaţiilor
— Din cele 90 ha cu grîu Raita, însăminţează, în ziua canizatorii Arpad Deme şi Ie- tă — 160 hectare. In cursul număr mare de cooperatori ca de pe suprafaţa respecti­ contractuale. Mecanizatorii Ştefan Cibu şi Iosif Rî-
planificate — ne spunea To- de 6 noiembrie, ultimele su­ ronim Gal au discuit 14 ha, dimineţii, mecanizatorii şi mecanizatori, alături de vă să se obţină -sămîntă paci, care deservesc unitatea, lucrează în aceste zile
ma Lenghel, inginerul şef al prafeţe cu grîu din cele 150 ion Herban şi Gheorghe Be­ Gheorghe Jurj, Gheor­ care erau în cîmp preşe­ dar, după zile şi zile de aş­ la aratul şi pregătitul terenului pentru grîu. Deşi în
C.A.P. Bîrsău — s-au însă- ha prevăzute în plan. Spun teag au arat 6 ha teren, iar ghe Contor şi Gheor­ dintele C.A.P., Francisc Vlă- teptare, s-a ajuns la conclu­ unele locuri pămîntul este umed şi nu se poate în-
mîr.ţat 42. E puţin fata de pe­ din plan, pentru că unitatea Ion Pătrulescu a însămîntat ghe Tat au pregătit şi în­ doane, şi inginerul şef, zia că... producţia este com­ sămînţa mecanic, consiliul de conducere al coopera­
rioada în ■ care ne aflăm. Pă- noastră va semăna suplimen­ o suprafaţă de 10 ha cu grîu. sămîntat ultimele hectare. Dionisie Zeţa, au lucrat cu promisă. Ca urmare, cu o tivei agricole din Orăştioara de Sus a luat iniţiativa
mîntul se lucrează însă foarte tar o suprafaţă de circa 30 ha De asemenea, la C.A.P. Be- Ei au fost ajutaţi de coo­ mult spor. Eforturile depu­ întîrziere inexplicabilă s-a de a se trece la semănatul manual al griului. Aceas­
greu. Mecanizatorii fac efor­ cu grîu. In acest scop, luni jnn, Vasile Trincu, Remus Lu- peratorii Ion Igna, Antonie se au fost încununate de trecut la efectuarea arăturii tă lucrare a fost solicitată să o facă cei mai vîrslnici
turi deosebite. Lucrăm la arai 6 XI, se ară o suprafaţă de paş şi Vasile Oară au pregă- Lazăr, Nicolae Grigorescu, succese de seamă. Este vor­ pe acest teren. Dar, colac membri cooperatori din sat. In ziua de 2 şi 3 no­
şi piegătirea terenului si 10 ha. iit şi semănat 8 ha cu grîu. Ion Bădan şi Florica Oră- ba despre încheierea însă- peste pupăză, duminică nu iembrie a.c., cooperatorii Grigore Valorean, Ilisie
noaptea. Nu se pot face ară­ E ora 13,00. Aurel Oprean şi Intr-o tarla de la brigada din şan. mînţărilor pe cele 135 hec­ am întîlnit nici pe ingine­ Muntean şi Todor Sturza au semănat manual griul
turi pe suprafeţe mari. Dar Oliviu Luca, mecanizatori, A- Sînţuhalm a C.A.P. Deva lu­ Interlocutorul ne preciza tare planificate. După C.A.P. rul şef, Alexandrina Cionei, pe mai bine de 10 ha. Folosind cu chibzuinţă meca­
unde putem, indiferent de . lexandru Iovan, Augustin cra ia semănatul griului me­ că nu se consideră însă în­ Băieşti, cooperativa agrico­ nici un brigadier sau pe alt­ nismele din dotare la pregătitul terenului şi însămîn-
mărime, intrăm la arat. Acum Benta şi Nicolae Dehelean, canizatorul Nicolae Luput, ca­ cheiată campania de însă- lă din Pui este cea de-a cineva din conducerea C.A.P. tatul griului, Unitatea a reuşit să însămînteze pînă
începem să avansăm mai re­ cooperatori, însămîntau o su­ re noaptea fusese la arat. Era mînţări, hotărîrea coopera­ doua unitate din comună care să supravegheze cali­ acum o suprafaţă de 90 ha din 120, cile sînt plani­
pede. Mecanizatorii Loghin prafaţă de 8 ha cu grîu pe o- ajutat de Ştefan Gheorghe şi torilor fiind de a depăşi care a încheiat semănatul. tatea lucrărilor efectuate de ficate.
Purtător, Aristide Ciobanu şi goarele C.A.P. din Banpotoc. Ion Drăgan, cooperatori. El a mecanizatori.