Page 25 - Drumul_socialismului_1972_11

Proletari din toate fările, unlji-vă!
Examen de admitere în

învăfămîntul superior tehnic,

seefii serale de subingineri

Ministerul Educaţiei şi In- sonal şi învăţămînt din între­ siderurgic (Furnale şi oţelării.
văţămîntului comunică : prinderile pe lingă care vor Electromecanică metalurgică).
funcţiona secti'le serale de 3. Institutul politehnic (Con­
Incepînd cu anul universi­ strucţii civile şi industriale).
superior
învăţămînt
tehnic,
tar 1972/1973 se înfiinţează precum şi de la secretariate­
cursuri serale de subingineri, le instituţiilor do învăţămînt 12. HUNEDOARA
care vor funcţiona pe lingă superior. Combinatul siderurgic (Teh­
marile întreprinderi industria­ nologie carbochimică şi pro­
le, ca secţii ale instituţiilor Secţiile serale de învăţă- cese pirogene. Electromecani­
de învăţămînt superior. mînt superior tehnic la care
se organizează examen sînt că metalurgică. Construcţii
Examenul de admitere va următoarele : civile şi industriale).
începe la 1 decembrie 1972.
1. BUCUREŞTI 13. IAŞI
La acest examen se pot pre­
zenta muncitori, maiştri şi 1. întreprinderea de între­ Institutul .politehnic (Con­
tehnicieni, care lucrează în ţinere şi reparare a utilajului strucţii civile şi industriale.
Instalaţii pentru construcţii).
producţie în specialitatea la
in fiecare întreprindere, secţie şi brigadă, mandare scrisă din partea în­ de calcul (Electronica aplica­ 14. ORADEA
tă) ; 2. întreprinderea Optica
care se înscriu şi au reco­
întreprinderea de prefabrica­
treprinderilor unde sînt sala- Română (Mecanică fină); 3. U- te (Utilaje pentru ind. mate­
zina de maşini electrice (Elec­
'riati. trotehnică) | 4. Fabrica de ma­ rialelor de construcţii).
şini unelte şi agregate (Tehno­
Candidaţii la examen tre­
acţiuni susţinute şi organizate pentru buie să fie absolvenţi cu di­ logia prelucrării la rece); 5. U- 1. Combinatul de exploata­
15. PITEŞTI
zina 23 August (Deformări
plomă de bacalaureat (sau ma­
turitate) ai liceelor (şcolilor plastice şi tratamente termi­ re şi industrializarea lemnu­
medii de cultură generală), ai ce) ; 6, întreprinderea Electro- lui (Utilaje pentru industria
centrale (Termoenergetică) ;
liceelor de specialitate, , ab­ 7. întreprinderea de distribui­ lemnului); 2. Grupul indus­
trial petrochimic (Tehnologia
solvenţi cu examen de diplo­
E C O N O M I A mă ai şcolilor medii! tehnice, re a energiei electrice (Elec- şi chimizarea petrolului şi ga­
zelor. Tehnologia chimică a
troenergetică) ; 8. Uzina me­
ai şcolilor tehnice cu durata
macromoleculelor). •
canică material rulant — Gri-
de 4 ani şi ai şcolilor echiva­
late do M'nisterul Educaţiei şi viţa Roşie (Material rulant); 16. REŞIŢA
Invăţămînlului cu liceul, avînd 9. întreprinderea Teleconstruc- 1. Uzina constructoare de
de timp, muncă, unui institut de învăţămînt Institutul de construcţii (Con­ binatul siderurgic (Deformări
ţia (Telefonie-telegrafie); 10.
dreptul de a urma cursurile
maşini (Turnătorie) ţ 2. Com­
strucţii civile şi industriale.
superior, în conformitate cu
plastice şi tratamente ■ termi­
Instalaţii pentru construcţii.
condiţiile prevăzute şi publi­
cate pentru admiterea în în-
strucţii), 11. Combinatul de
17. RM. VILCEA
vătămîntul ' superior în anul Maşini şi utilaje pentru con­ ce).
universitar 1972/1973. Industrializarea Lemnului Pi­ re şi industrializarea lemnului
1. Combinatul de exploata­
materiale, fonduri băneşti lui) i 12. Grupul de uzine pen­ (Industrializarea lemnului);
pera (Industrializarea lemnu­
Candidaţii pot fi din între­
prinderea pe lingă care se or­
tru producţia de utilaje şi
2. Grupul industrial de chi­
ganizează secţia, din altă în­
piese de schimb (Utilaje pen­
treprindere din aceeaşi loca­
ganică).
litate sau din alte localităţi. tru ind. materialelor de con­ mie (Tehnologia chimică anor­
In cazul cînd candidaţii reu­ strucţii). 18. SATU MARE
şiţi la examen sînt din alte 2. ARAD Unio — Satu Mare (Tehno­
Cadrele tehnice să stăvilească Economii form normelor legale, pe pe­ nologia prelucrării la rece) j logia prelucrării la rece).
localităţi, ei se transferă, con­
1. Uzina de vagoane (Teh­
rioada studiilor, la o între­
19. SUCEAVA
prindere din localitatea unde 2. Combinatul de exploatarea 1. Grupul de uzine pentru
în valoare se organizează cursurile se­ şi industrializarea lemnului producţia de utilaj şi piese
(Industrializarea lemnului).
scurgerile inutile de timp de peste 2,4 Candidaţii reuşiţi la exame­ 3. BAIA MARE de schimb (Utilaje pentru in­
rale de subingineri.
dustria lemnului); 2. Combi­
nul de admitere vor fi în­
Centrala industrială metale
scrişi la cursuri după ce au neferoase şi rare (Metalurgia natul de exploatare şi indus­
trializarea lemnului (Indus­
milioane lei încheiat un contract cu între­ metalelor neferoase). trializarea lemnului).
Fără a diminua realizările secţiile de bază, căutînd răs­ activitatea. Mă refer la • un prinderea care i-a recoman­ 4. BRAŞOV 20. SLATINA
meritorii ale colectivului de puns la întrebarea: de ce in­ singur aspect. Din comoditatea HUNEDOARA. — Anga­ dat, prin care se angajează Centrala industrială de alu­
la F.C. Orăştie — pe 10 luni dicii de utilizare a timpului acestora maşina de găurit de jat să reducă consumul să nu întrerupă activitatea 1. Uzina „Steagul Roşu" miniu (Metalurgia metalelor
aici se înregistrează un spor de lucru, precum şi a maşini­ la cazane stagnează de mai productivă pe durata studiilor, (Tehnologia prelucrării -la neferoase).
de producţie globală în va­ lor şi utilajelor se află la F.C. bine de 6 luni şi nu pentru de cărămizi refractare fo­ iar după absolvire să lucreze rece); 2. Uzina „Tractorul“
loare de 11,6 milioane lei — Orăştie sub media pe judeţ ? un defect de nerezolvat. To­ losite la reparaţia cuptoa­ o perioadă de minimum 5 ani (Deformări plastice şi trata­ 21. SĂVINEŞTI
de la început trebuie făcută In secţia de metalurgie, un­ tul depinde de operativitatea relor şi să diminueze tim­ in aceste întreprinderi. mente termice) ; 3. Universi­ Uzina de fibre sintetice
precizarea că în ce priveşte de ponderea, forţei de muncă acestor cadre de specialişti. pul afectat acestei operaţii, Probele pentru examenul de tatea Braşov (Construcţii- -ci­ (Tehnologia chirtiică a macro­
fructificarea integrală a tim­ feminine este redusă, timpul Afirmaţia - este îndreptăţită colectivul secţiei cuptoare admitere din decembrie 1972 vile şi industriale. Instalaţii moleculelor).
pului de lucru pentru produc­ neutilizat este de aproape şi poate fi întregită prin fap­ industriale de la C.S. Hu­ sînt următohrele : pentru construcţii). 22. SIBIU
ţie, fabrica prezintă serioase 19 300 ore-om, din care majo­ tul că în secţia de mase plas­ nedoara a reuşit să obţină — Matematică — scris 5. BRĂILA
Grupul de uzine pentru pro-
rămîneri în urmă. Şi nu-i ritatea provin din învoiri şi tice s-au adus prea puţine so­ de la începutul anului re­ — Fizică, chimie sau teh­ Uzina „Progresul" (Tehno­ _ ductia de utilaje şi piese de
vorba doar de „specificul ac­ luţionări pentru evitarea stag­ zultate de prestigiu. Folo­ nologie de ramură (tehnologie logia prelucrării la rece). ' schimb (Utilaje pentru indus­
tivităţii" şi de faptul că fabri­ nărilor. 4 200 ore stagnări — sind cu grijă fiecare cără­ mecanică, tehnologie chimică,
ca deţine multă forţă de mun­ iată „zestrea" secţiei — timp midă, reutilizîndu-le pe alte­ electrotehnică etc.) la alege­ 6. BORZEŞTI tria lemnului).
că feminină — aşa după cum La F.C. Orăştie în care se putea realiza o le bune, aici s-au obţinut re — scris. Grupul induslrial petrochi­ 23. TR. SEVERIN
încerca să ne asigure Ioachim producţie de peste 800 000 lei. economii în valoare de pe­ mic (Tehnologia chimică or­ întreprinderea Centrale Hi­
Murari, inginer-şef adjunct cu ste 2,4 milioane lei. Materia de examen este cea ganică. Utilaj chimic). droelectrice (Hidroenergetică).
probleme de producţie — ci — Ca muncitor ce părere a- Trebuie amintit, de ase­ prevăzută în broşura „Admi­ 7. CLUJ 24. TG. MUREŞ
întreprinderea
—
şi de aspecte care contravin absenţe nemotivate. De la bun veţi despre astfel de aspecte menea, faptul c? în aceeaşi de Agrocoop Sintandrci. Aici a in- terea în învăţămîntul supe­ 1. întreprinderea de reţele
sere
noţiunii de bună gospodărire început cade ideea că dimi­ — ne adresăm matriţerului şef perioadă calitatea reparaţi­ ceput un nou ciclu de produc­ rior" — ediţia 1972, cu pre­ -electrice (Electroenergelică); Combinatul de îngrăşămin­
a timpului ‘de muncă : şi c|e fo­ nuarea indicelui de utilizare de .echipă, Ioan Ilu. ilor a fost mult imbunătă- j ţie Ia cultura roşiilor. Tova­ cizarea că pentru disciplina 2, Institutul politehnic (Con­ te azotoase (Tehnologia chi­
se
Pop
numără
losire intensivă cu randament a timpului de lucru trebuie —-• Fără îndoială nu ne pu­ ţită, scurtîndu-se totodată răşa Rozalia mai bune .munci­ „matematică" se vor pregăti strucţii civile şi industriale). mică anorganică).
printre
cele
sporit a maşinilor şi utilaje­ pusă în exclusivitate pe sea­ tem declara mulţumiţi. Şi asta timpul afectat acestei opera­ toare din cadrul serelor. Prin numai capitolele de algebră şi 25. TIMIŞOARA
lor. ma femeilor. In aceeaşi sec­ pentru că într-un anume fel ţii. Se remarcă în mod deo- hărnicia el şi a celorlalţi geometrie plană. 8. CRAIOVA 1. Uzina „Azur" (Tehnologie
acum,
asigură
Aşa se explică faptul că pe ţie, la sculărie, indicele de ne vedem zădărnicită munca. i sebit muncitorii din echipe- muncitori, sc toamnă, aprovi­ Cererea pentru înscriere la 1. întreprinderea reţele e- chimică organică); 2. Institu­
de
in
sezonul
trei trimestre indicele de u- schimb este de 1,7, iar în sec­ Cu echipa mea am stat ade­ , i le conduse de Nicolae Popa zionarea oraşelor cu roşii de examen, însoţită de diploma lectrice (Electroenergeticâ); tul politehnic (Construcţii ci­
tilizare a fondului de timp torul de reductori — doar de seori cîte 2-3 zile în fabrică i şi Gheorghe Nedelcu. Foto: V. ONOIU de studii şi certificatul de 2. Combinatul chimic (Tehno­ vile şi industriale); 3. Uzina
este doar de 93,6 la sută, în 2, deşi aici posibilităţile sînt pentru cîte o lucrare urgen­ naş'ere în original, adeverin­ logia chimică anorganică); 3. mecanică Timişoara (Tehnolo­
timp ce volumul învoirilor şi mult mai mari. tă, tocmai pentru ca şi cei­ ţa de la locul de muncă şi re­ Universitate (Construcţii ci­ gia prelucrării la rece); 4. în­
absentelor nemotivate totali­ lalţi colegi să-şi poată desfă­ comandarea întreprinderii, se vile şi industriale). treprinderea regională de elec­
zează peste 16 200 ore-om (e- — Acest aspect necorespun­ şura intens activitatea. Cred depune pînă la data de 29 no­ tricitate (Electroenergetică).
chivalentul unei producţii de zător, ne spunea tovarăşul că problema folosirii intensi­ Prin lichidarea parchetelor vechi iembrie 1972, ora 16,00, la bi­ 9. CUGIR 26. TG. JIU
Uzina mecanică (Tehnologia
peste 1,5 milioane lei!). Nicolae Hanciu, l-am analizat ve a timpului de lucru, a ma­ DEVA. In perioada scursă Bilanţul acestei acţiuni roul de personal şi învătă- prelucrării ia rece). 1. Combinatul pentru mate­
Şi asta este situaţia din la recenta adunare de partid şinilor şi utilajelor depinde nu din acest an, la unităţile este deosebit de rodnic. Au mînt al întreprinderii pe lin­ riale de construcţii (Utilaje
scripte. In realitate, pierde­ pe secţie şi am stabilit unele doar de^ noi, ci şi de modul Combinatului de exploatare fost lichidate 232 parchete, gă care va funcţiona secţia 10. FĂGĂRAŞ pentru ind. materialelor de
şi industrializare a lemnului
din care s-au extras 157 000
Combinatul chimic (Tehnolo­
rile de timp sînt mult mai măsuri pentru redresare. în care cadrele noastre de mc lemn fasonat şi 245 000 sau la secretariatele instituţi­ gia chimică anorganică. Teh­ construcţii); 2. Centrala ter­
mari. O parte cad în sarcina co­ specialişti găsesc cele mai bu­ Deva, s-a depus o muncă mc lemn dat în producţie. ilor de învăţămînt superior nologia chimică organică. U- moelectrică — Rovinari (Ter­
moenergetică).
însoţiţi de tovarăşul Nico­ mitetului nostru de partid, al­ ne soluţionări. susţinută pentru lichidarea In acest mod însemnate pentru specialităţile din do­ tilaj chimic).
27. BUZĂU
lao Hanciu, secretarul comite­ tele depind de modul în care ILIE COJOCARII parchetelor rămase în ur­ cantităţi de masă lemnoasă meniul construcţiilor. 11. GALAŢI Fabrica de geamuri (Utilaie
tului de partid pe sectorul cei 8 ingineri de la mecanicul ma exploatării din anii tre­ vor primi întrebuinţări efi­
cuţi. ciente. Relaţii suplimentare se pot 1. Şantierul naval (Tehno­ pentru ind. miierlalelor de
mecanic, facem un raid prin şef '.vor şti să-şi impulsioneze (Continuare în pag. a 2-a) primi de la birourile de per­ logia sudării) 2. Combinatul construcţii).
Angajare
RITM TOT MAI SUSŢINUT DE MUNCĂ, MOBILIZARE ACTIVĂ
fermă, succese
de prestigiu în m LA ÎWSAMÎNTAREA GRIULUI Şl FINALIZAREA RECOLTĂRILOR
întrecerea
Alte unităti Schimburile prelungite
închinată 9
au terminat
aniversării semănatul sînt permanente
11547-1372 j Cu o contribuţie de seamă zenţi Ia fata locului unde au
Republicii griului în realizările de ansamblu la urmărit desfăşurarea lucrări­
însămîntări s-a înscris şi co­
lor efectuate de către cei
Zilnic, primim noi veşti de­ lectivul de mecanizatori de la şase mecanizatori. La cele
spre unităţile agricole socia­ S.M.A. Geoagiu. Directorul a- două discuri aflate la pregă­
tirea patului germinativ, de­
liste care au terminat semă­ cestei unităti, ing. Virgil Tu- oarece terenul a impus, s-au
dan, ne-a spus că în toate
Cu eforturi proprii-volum sporit natul griului. La obţinerea a- cooperativele agricole deser­ folosit patru tractoare, aces­
cestor realizări a contribuit
vite, cu excepţia C.A.P. Geoa­
tea fiind conduse de Ion Bin­
buna organizare a muncii şi
folosirea din plin a tuturor giu, seară de seară s-a lucrat der, lori Jurj, Nicolae Oiaru
forţelor şi mijloacelor de ca­ în schimburi prelungite, pînă şi Nicolae Lascu. Alţi doi
de piese necesare producţiei re dispun unităţile agricole la orele 24 şi, în unele cazuri, mecanizatori — Petru Cos-
socialiste şi secţiile de meca­
chiar pînă spre ziuă. Afirma­
nizare. Trebuie evidenţiat ţia are acoperire in fapte. rnoiu şi Ştefan Augustin —■
faptul că acolo unde nu s-au au efectuat arături în tarlaua
Salariaţii secţiei de indus­ Meseriaşi ca Ioan Rusu, Ni­ putut folosi tractoarele şi ma­ Spre exemplu, în noaptea numită de localnici „Peret",
trializare a lemnului Vata, a colae Codreanu, Ioan Feier, şinile de semănat, s-a arat cu dinspre 4 noiembrie a.c„ ia pe o suprafaţă de 4 hectare.
U.E.I.L. Hunedoara, acţio­ Nicolae Ionel, Gheorghe plugurile trase de animale, C.A.P. Romos mecanizatorii
nează cu perseverentă pen­ Bulzesc şi mulţi alţii se în­ iar însămîntaren griului s-a au lucrat pînă la ora 2. In­ Pînă la ora 2, mecanizatorii
tru obţinerea unor rezultate trec pe sine în confecţiona­ iăcut manual. Mecanizatorii,
fructuoase în producţie, în rea acestor piese utile.' De pentru a scurta perioada de ginerul Eugen Lăzărescu şi N. TIRCOB
Ferma nr. 2 Bircca a I.A.S. Simcria. Mecanizatorii Ioan Pirvu, Ioan Apostol şi Ene Ichiin
cinstea apropiatei aniversări pildă, sub conducerea lăcă­ fac lucrări de pregătire a terenu lui pe ultimele suprafeţe ce urme ază a fl lusăminţate cu grlu. şeful secţiei de mecanizare,
a Republicii. Intre altele, un tuşului Dionisie Portic, me­ (Continuare în pag. a 2-a) Ion Cocreanu, au fost pre­ (Continuare in pag. a 2-a)
mare accent este pus pe seriaşii au reuşit să con­
sporirea, prin efort propriu, struiască cu ingeniozitate o
a volumului de piese şi me­ maşină de sortat frize, cu 38 r
canisme necesare utilajelor de compartimente. In alară o capacitate de 3G de dihnă în staţiunile de o- carnetele de calificare, vor din mătase naturală in VREMEA
din dotare. Evident, la înce­ de alte avantaje, prin intro­ O NOUĂ FERMĂ locuri. Elevii şi maiştrii dilinâ şl tratament, cu tri­ fi trecuţi în munci califi­ plăcute combinaţii de cu­
put a fost construită, în re­ ducerea în producţie a aces­ LEGUMICOLĂ liceului au mutat şi insta­ mitere prin O.G.S.R., este cate, adueîndu-şi aportul lori pastelate. Pentru 24 ore
o
la
Lupeni
gie proprie, o nouă clădire tui utilaj, 5 muncitori-sorta- Incepînd din această lat la şi şcoala din instala­ in continuă creştere. Piuă populaţiei. mai bună servire a VITAMINA C -
acum, un număr de 15 656
celelalte
mesele
schimbătoare,
cu
Vreme
pentru atelierul mecanic al tori vor putea munci în alte toamnă, la Brănişca s-a ţii aferente laboratorului. de oameni ai muncii şi-au IN BOBIŢE ROŞII cerul variabil, temporar
unităţii, care cuprinde sec­ secţii de bază ale unităţii. înfiinţat o nouă fermă le­ refăcut sănătatea in sla- NOUTĂTI LA noros. Izolat, silit posibile
pe
montane
sau
ţiile : lăcătuşerie, strungă- De asemenea, salariaţii ate­ gumicolă, aparţinînd de AUTOBUZ LA ţiunilc urmiii:! ca piuă li­ la GALERIILE DE ARTĂ In zilele acestei toamne, ploi slabe. Vînt slab din
C.L.F. Ilia. Avind o supra­
toral,
Temperatura
rie, forjă, sudură şi electri­ lierului au construit un ex- faţă de 107 ha, ferma va CEREREA CĂLĂTORILOR sfirşitul anului alţi 500 (le copiii — purtători ai cra­ nord - va vest. cuprinsă in­
minimă
fi
vatelor roşii — de la Şcoa­
ale
La
citate.' Aici colectivul atelie­ haustor la sala gaterelor, produce legume destinate Pentru o cit mai bună salariaţi să dc fie odihnă oaspeţii Fondului Galeriile dc din artă Deva la generală din Bal.şa au tre 0 şi 4 grade, iar cea
plastic
mate­
asigurării
îndeosebi
şi
staţiunilor
rului, condus cu multă com­ prevăzut cu două cicloane riei prime pentru Fabrica deservire a călătorilor, au­ tratament. s-a pus in vînzare, ince­ făcut un frumos dar să­ maximă intre 9 şi 13 gra­
de.
lo­
ceaţă
Dimineaţa,
petenţă de comunistul Ro­ de transport al rumeguşului de conserve din Haţeg. tobaza de transporturi au­ pînd de ieri, un sorliment nătăţii oamenilor. In orele cală.
lor libere au pornit o cam­
de
mulus Petrucean a început — unul pentru rampa de în­ to Haţeg a deschis de cu- PENTRU UN COMERŢ variat de produse decora­ panie pentru strîngerea
la
propunerea
Dintre
tive,
podoabă.
—
rînd
ce­
execuţia unor piese de cărcare C.F.R., iar altul pen­ PENTRU ELEVII tăţenilor — un nou traseu MAI... CALIFICAT noile obiecte de artă sosite fructelor de pădure, boga­ Pentru următoarele
vitamina
C.
schimb pentru gatere, circu­ tru alimentarea cazanului. DIN LUPENI de autobuze pe ruta Ha­ de curind de la Fondul te în învecinată cu Hărnicia doua zile
lor,
cintecul
Conducerea
O.C.L.
lare, maşini de capsat lă/i In prezent la cazan se folo­ Liceul industrial minier ţeg — Zăvoi. mentara Hunedoara Ali­ plastic din Bucureşti, a- şi voia bună, s-a soldat
ma­
mintim
— diverse axe, şuruburi, sesc zilnic circa 10 tone de­ din Petroşani care, in cu- LA ODIHNĂ nifestă mult interes pen­ pandantive trei noi tipuri de cu recoltarea a 385 kg mă- Vreme schimbătoare, cu
cti
metalice
Lo­
bobiţe
Milioanele
noros.
şaibe etc. Lunar, se execută şeuri, prin folosirea rumegu­ rlnd, se va mula intr-un Şl TRATAMENT tru calificarea şi ridicarea lănţişor, cu bare şi cercuri cieşe. încărcate de dc vitami­ cerul se temporar semnala preci­
roşii,
vor
calificării
din
cal
nou local, modern şi func­
salariaţilor
piese de schimb în valoare şului întrezărindu-se posibi­ ţional amenajat, a dotat în reţea. Astfel, in prezent metalice, inele late grava­ na C, au fost predate cen­ pitaţii slabe. Vint slab pî­
metal,
de 4 000 lei, pe care unita­ litatea reducerii cheltuieli- acest an de învăţămint Numărul salariaţilor din urmează cursurile de cali­ te, talere pe bătute în figurine trului de colectări şi achi­ nă la potrivit din nord-
lemn,
picturi
tea ar fi nevoită să le pro­ M. L1VEZEANU Şcoala generală nr. 2 Lu- întreprinderile şi institu­ ficare 30 de lucrători, care, din ceramică şi un produs ziţii al cooperaţiei de con­ vest. Temperatura, in scă­
cure de la alte întreprinderi peni cu mobilierul unui ţiile judeţului nostru care o dată cc Îşi vor doblndi mult solicitat de cumpără­ sum, pentru a fi puse la dere uşoară. Dimineaţa,
laborator de chimie, avînd îşi petrec concediul de o- cunoştinţele necesare şi toare — eşarfe şi baticuri dispoziţia... sănătăţii. izolat, ceaţă.
cu costuri mult mai ridicate. {Continuare în pag. a 2-a)
y
v.