Page 26 - Drumul_socialismului_1972_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 546 ® MIERCURI 8 NOIEMBRIE 1972
HB3BI

E C O N O M I A

de timp, munca, mate­

riale, fonduri bâneşti

G E N E R A Ţ I A V I I T O R U L U I Cadrele tehnice

ANGAJATĂ PLENAR să stăvilească Prin folosirea deşeurilor din piele

scurgerile Producţie de milioane de lei Cu eforturi
Stirftulaţi de chemările se­ Cei care au preluat ştafeta,
cretarului general al partidu­ VIOREI. FAUR sînt colegii lor de la liceele proprii
lui, peste 10 500 de băieţi şi prim-secretar al Comitetului judeţean al U. T. C. de construcţii şi minier Deva,
fete, elevi, studenţi şi ucenici cărora li s-au adăugat şi u- inutile de timp
din diferite întreprinderi ale cenicii de la fabricile „Vidra“ După cum se cunoaşte, Fabrica „Vidra" Orăştie pro­ 1 (Urmare din pag. 1) !
judeţului s-au încolonat pen­ şi „Chimica" Orăştie. Studen­ (Urmare din pag. 1) duce o largă gamă de produse de blănărie, binecunoscute
tru muncă — alături de oame­ Un calcul sumar al aportului tofi; 200 de elevi ai Liceului ţii de la institutele din Hu­ atît în tară, cî.t şi peste hotare. Desigur, cine vizitează as­
nii satelor — semnînd în a- tineretului de pe frontul re­ minier Deva au terminat re­ nedoara şi Petroşani şi-au pre­ lor cu aproape 30 000 lei pe
ceste zile pagini de abnegaţie coltei, în această toamnă, e- coltatul a peste 300 tone le­ lungit durata activităţii la Părerea interlocutorului ar tăzi secţiile noastre poate să-şi dea bine seama că în urma lună.
şi dăruire în lupta pentru strînsul recoltei, făcînd din croirii diferitelor modele rezultă un însemnat volum de de­ De asemenea, în ultimul
videnţiază că valoarea lucră­ gume la C.A.P. Dobra. Fapte­ trebui reţinută de cei în cau­ timp, au fost concepute trei
strîngerea recoltei şi încheie­ rilor agricole de sezon efec­ le lor înseamnă datorie îm­ luna octombrie o adevărată ză. Cu atît mai mult, cu cît şeuri, care la prima vedere s-ar părea că nu au nici o în­
rea grabnică a semănatului. tuate de către tineri în agri­ plinită, iar în cadrul fiecărui sesiune a muncii patriotice, în vizita întreprinsă am pu­ trebuinţare. inovaţi! care au fost apl'ca-
Se munceşte mult. Mulţi din­ colectiv există tineri cu o a- iar 500 elevi ai liceelor nr. t tut constata o slabă coordo­ Preocupai continuu de' valorificarea complexă a mate­ te cu succes în producţie.
tre dumneavoastră, cititorii, cultura judeţului depăşeşte devărată dăruire în muncă, şi nr. 2 din Hunedoara au ve­ nare a activităţii productive La cutia de viteze a gateru­
suma de 4 milioane lei. O ci­
lui s-au confecţiona" nişte
sînteti participanţi activi la fră apreciabilă, o oglindă a care prin exemplul lor au de­ nit în sprijinul colegilor lor de către cei plătiţi să o asi- riilor prime — o bună parte din acestea fiind aduse din angrenaje cu trepte care
la ferma Orlea, fără a mai
strîngerea roadelor acestui dăruirii cu care uteciştii din terminat o mobilizare şi o par­ vorbi de sutele de tineri ca­ gure. import — colectivul nostru de muncă a obţinut realizări de permit funcţionarea utilaju­
an, aşa că, din cele ce le voi şcoli şi întreprinderi s-au an­ ticipare deosebit do valoroa­ re lucrează la sortarea carto­ In atelierul de prelucrări în prestigiu. Munca de concepţie orientată în această direcţie lui şi Ia arbori cu un dia­
relata, veţi putea desprinde gajat în importanta acţiune. să a colegilor lor la tonte ac­ filor şi a legumelor la de­ coordonate, din cele 5 maşini s-a dovedit a avea serioase avantaje economice. metru mai mare de 0,75 m.
o imagine reală a entuzias­ Numai într-o singură zi, e- ţiunile patriotice organizate. pozitele C.L.F. de înaltă tehnicitate lucra Rezultatele obţinute numai în acest an pe linia valo­ La podul mecanic transpor­
mului întregului nostru tine­ levii au recoltat şi expediat La fermele I.A.S. Orăştie am tor s a ataşat un utilaj prin
ret de a săvîrşi fapte demne. asistat, săptămîna trecută, la Mă simt dator, înainte de a doar una singură. Şi asta în rificării deşeurilor din blănuri sînt drn cele mai bune. Eloc­
spre bazele de recepţie 350 pune punct acestor rînduri, să timp ce un maldăr considera­ care au fost mecanizate ope­
„Pe cînd eram brigadieri" tone cartofi, au recoltat 18 un schimb de ştafetă intre bri­ subliniez că nimeni nu se bil de piese îşi aşteptau rîndul vent în acest sens es'e faptul că planul producţiei globale raţiile de introducere a plat­
— laitmotivul care revine ca tone râdăcinoase, porumbul gadierii elevi care au partici­ plînge, nu se' dă de-o parte de la intervenţie. Foarte bine că realizai din deşeuri a fost depăşit cu 4 la sută, valoarea formelor cu cherestea în tu­
un vers de un viguros roman­ de pe 125 hectare, au însilo- pat la recoltarea, sortarea şi ia muncă. Nici unul din tine­ totală a producţiei obţinute în acest fel ridieîndu-se la a- netele de aburire, precum şi
tism revoluţionar în biografia transportarea cartofilor. Con­ rii întîlniti în cîmp nu a ţi­ muncitori destoinici, cum sînt proape 2,9 milioane lei. scoaterea lor de acolo. A
alîtor oameni, are acum o de­ zat însemnate cantităţi de cea­ diţiile de lucru au fost cele nut să fie citat în mod deo­ Nicolae Colhon, Ladislau Ho- trei i inovaţie se referă la
plină acoperire de sens pen­ pă şi legume. oferite de această toamnă : sebit pentru că, aşa cum sub­ prik, îşi dedică mult timp in­ La noi în fabrică a luat, de asemenea, amploare ini­ o maşină de îndoit capse
tru băieţii şi fetele care s-au In 12 zile, 500 elevi ai Gru­ apă, noroi, zăpadă. 800 elevi liniam, toti înţeleg a fi aici struirii celor mai tineri. Dar ţiativa „Fără a folosi materie primă, cît mai multe articole pentru lăzi, operaţie care se
constituit, pentru prima oară, pului şcolar siderurgic Hune­ ai liceelor economic şi „Au­ la recoltare în această toam­ nu ar putea-o face oare' în de blănărie", care a găsit un cîmp fertil de' acţiune din par­ executa manual.
în această toamnă, în brigăzi doara au recoltat şi sortat 350 rel Vlaicu" din Orăştie înche- nă grea. Toţi înţeleg mai bi­ timp ce maşinile funcţionea­ tea fiecărui muncitor. Pot aminti în acest sens doar cîteva In intenţiile unităţii mal
de muncă, într-un moment tone cartofi, au strîns porum­ iau acţiunea de muncă patrio­ ne ca oricînd că a fi utecist ză ? Altfel, atunci cînd uce­ produse realizate în acest mod. Este vorba despre carpete, stă betonarea depozitului de
cînd, indiferent de starea vre­ bul de pe 15 hectare, cei de tică. Recoltarea a 60 hecta­ înseamnă, în această toamnă, nicii de azi vor deveni munci­ foarte mult solicitate pe piaţă, covoraşe, huse auto, me- buşteni care va permite sor­
tori, vom putea asista la ta­
mii, s-au mutat cu totul în la Lupeni, sub îndemnul „Nici re cartofi dă măsura efor­ sade şi diverse alte articole. tarea şi alimentarea gatere­
a pune efectiv mîna la asigu­ blouri identice cu cel semna­ lor cu buşteni cu ajutorul
cîmp pentru a aduna în ham­ o clasă sub normă", au re­ tului seriei care se îndreaptă rarea hranei pentru tară, pen­ lat la maşina de prelucrat Sintem conştienţi de faptul că încă nu au fost depistate mecanismelor din dotare. A-
bare întregul rod al ogoarelor. coltat peste 50 hectare car­ acum spre şcoală şi ateliere. tru noi. prin electroeroziune, unde fre­ tonte căile de reducere a risipei în secţiile fabricii. In fie­ ceasta va duce la reducerea
zorul Damian Oproiu, acuzînd care zi, la locurile de muncă' au loc vii schimburi de expe­ efortului fizic şi creşterea
lipsa de piese pentru prelu­ productivităţii muncii. Mai
rienţă între meşterii cei mai pricepuţi, sînt discutate noi
crat, s-a „întreţinut" cu un u- idei valoroase pentru folosirea cu maximum de eficientă a există şi alte perspective, a
cenic pe parcursul a mai bine căror materializare va avea
de 20 de minute. Ajungem, fiecărei bucăţi de piele. Inventivitatea şi creativitatea oa­ ca efect sporirea rezultate­
menilor noştri nu are margini şi de aceea sîntem siguri că lor productive, creşterea e-
aşadar, şi la cealaltă faţeta a ficienlei economice.
timpului irosit. Şi acesta, deşi vom reuşi să închidem orice canal al risipei.
nu este evidenţiat de scripte,
prisoseşte la F.C. Orăştie. IOAN TĂRABUŢĂ
Mal mult de 70 la sută
— S-a făcut vreo estimare director adjunct
dintre salariaţii Uzinei a timpului neproductiv şi cît la Fabrica „Vidra" Orăştie Indici de utilizare
„Victoria“ Călan sînt ti­ din acesta revine lipsei de
neri. E recunoscută, aşa­ supraveghere şi coordonare a la nivelul anului
dar, contribuţia lor valoroa­ producţiei ? — întrebăm pe
tovarăşul Carol Grundvald, in­
să Ia rezultatele de presti­
ginerul şef al fabricii.
giu pe care centenara uzi­ Din a cui „pungă" risipiţi 1973
In loc de răspuns la obiect
nă Ie-a înscris în acest an. ni se răspunde cu „ştiţi dum­
Şi dacă colectivul uzinei a neavoastră cum stă treaba ; energia electrică ? CĂLAN. Producţia globa­
raportat de pe acum peste nu există pădure fără uscături lă suplimentară de 18,8 mi­
9 milioane Iei beneficii su­ — dar esenţial este că în ge­ ...S-a luminat de ziuă de sectorului electric din Si- lioane lei obţinută pe 10
plimentare, o contribuţie neral fabrica are realizări vreo două ore. Dar pe prin­ meria (al I.R.E. Deva), care luni de colectivul Uzinei
însemnată la acest rezultat •bune". cipalele străzi ale Simeriei: sint puşi să păzească la ad­ „Victoria" din Călan se da­
1
ministrarea raţională şi efi­
23 August, Cloşca; Victoriei,
torează în principal sporirii
au adus-o şi tinerii. Prin- ; „ ■„Noi nu dorim orice fel da becurile electrice ard nestin­ cientă a iluminatului public, productivităţii muncii * cil
tre ei, la ioc de cinste, se depăşire a prevederilor cinci­ gherite... nu tin cont că fiecare minut 4 800 lei pe salariat peste
află lăcătuşii utecişti Ioan nalului; nimeni nu are nevoie Toată lumea înţelege că a în care becurile ard de po­ nivelul planificat. Este vor­
Tirt şi Olimpiu Bălescu. de producţie globală în sine" stinge un bec a cărui lumi­ mană aduce irosirea unei ba în primul rînd de mai
însemnate cantităti de ener­
nă nu foloseşte nimănui, a
— preciza tovarăşul Nicolae buna folosire a maşinilor şi
opri un frigider atunci cînd gie electrică, atît de nece­ agregatelor la care indicii
Ceauşescu la Conferinţa Na­ afară sînt minus 20 de gra­ sară în întreprinderile din de utilizare prezintă nive­
ţională a partidului — subli­ de, a decupla motoraşul de oraş ? luri apropiate celor ce ur­
niind necesitatea de a ne pre­ la maşina de spălat rufe Se impune ca acest aspect mează să se realizeze în
cînd aceasta merge în gol — semnalat In 3 zile consecu­ 1973.
ocupa şi de modul în care
este la îndemîna oricui. De tiv : 5, 6 şi 7 noiembrie să
La furnale, de pildă, in­
trebuie să producem. Deviza ce atunci tocmai lucrătorii fie grabnic curmat. dicii au sporit cu 0,7 la su­
„Mai iute, mai bine, mai efi­ tă, iar la turnătoria nr. II
cient!", în înţelesul ei major, cu peste 1 la sută.
Gînduri pentru oricărei căi de risipă, indife­ nea tovarăşul Ionel Hodo­
trebuie să îndemne la oprirea
— Efortul nostru — spu­
rent că este vorba de materii Creşte „zestrea“ tehnică a şantierelor rog, secretarul comitetului
de partid al uzinei — este
şi materiale sau de timp pro­ Pe şantierele de construcţii din cadrul I.C.S. Hunedoara ca în cinstea celei de-a 25-a
un coleg ductiv. au sosit în acest an noi utilaje de mare productivitate. aniversări a proclamării Re­
publicii să no situăm cu
Aceasta trebuie să fie că­
Este vorba de o macara de 127 tone, care a lucrat pe şan­
La întreprinderea -minieră Barza,. într-un loc vizibil, pe lăuză şi pentru colectivul de tierul furnalului nr. 9, intrat de curînd în funcţiune, urmînd aceşti indici la nivelul a-
unde trec zilnic sute de mineri, sînt expuse 10—12 vitrine- la F.C. Orăştie, care, angajîn- a fi montată în zilele următoare Ia unul din şantierele din nului viitor. Reiese clar
pentru noi că trebuie să ne
panouri. Ele sînt, de fapt, oglinda activităţii muncitorilor du-se să finalizeze cincinalul Călan. De asemenea, pe şantierul nr. 4 lucrează cu mare concentrăm atenţia şi asu­
din sectoarele Musariu, Valea Morii, Brădişor, investiţii, randament un excavator pentru săpat şanţuri pentru fun­ pra turnătoriei nr. 1, unde
transport subteran, electromecanici... Prima vitrină a fost în 4 ani şi jumătate, are şi daţii de blocuri. realizările sînt sub posibi­
rezervată tinerilor. Organizaţia U.T.C. pe întreprindere a Luni, la Liceul „Decebal" din Deva, a avut loc confe­ datoria patriotică de a-şi rea­ Şi în balastierele întreprinderii s-au primit utilaje noi. lităţi, dar unde s-au iniţiat
făcut din această vitrină o gazetă intitulată: „Tineretul şi rinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei U.T.C., liza angajamentul la un nivel Amintim în acest sens, cele două excavatoare pentru ex­ o serie de măsuri pentru
producţia". elevi. A fost o dezbatere matură, în care tinerii şi-au ana­ superior de eficientă. tras agregate care funcţionează din plin. îmbunătăţirea acestor indici.
Ce este, de fapt, gazeta „Tineretul şi producţia" de la lizat cu responsabilitate activitatea de organizaţie, unde
I.M. Barza ? Un dialog. Un permanent şi eficient dialog cu s-au făcut propuneri valoroase pentru munca noului co­ _______/____________________
cei peste 1 700 de tineri din marea întreprindere minieră. mitet. S-au adus cuvinte de apreciere la activitatea mem­
Se stă de vorbă cu tinerii prin rubrici. Cea mai frecventă, brilor comitetului — elevi din anul IV, care acum au pre­
mai apreciată şi stimulatoare e rubrica: „Tineri cu care dat ştafeta muncii de organizaţie colegilor mai mici. Prin­
ne mîndrim". De obicei, ca e însotilă şi de fotografii. Cei tre cei care şi-au dus cu rezultate meritorii responsabilită­
imortalizaţi sînt surprinşi la locul de muncă. Ultima foto­ ţile în comitetul U.T.C. pe şcoală se aflau şi Ştefan Costea,
grafie a rubricii îl înfăţişează pe sudorul Ioan Lazea la ate­ Mihacla Sîntimbreanu, Eugen Schwartz, Georgeta Bărbân-
lierul antezdrobitor — muncitor şi elev seralist. care, cîşti- tan, Cornel Dumitra, Angela Zaha, Oliviu Maiorescu, Ioan
gîndu-şi prin conduită profesională şi morală stima colec­ Arimeşcu şi Grigore Crişan.
tivului în care lucrează, a fost reales secretar al organiza­ Ce a însemnat pentru ei cinstea de a fi membri ai co­
ţiei U.T.C. >pe atelier. Cu cîteva zile în urmă, protagoniştii mitetului U.T.C. pe şcoală ? Răspunderea! Marea răspundere
rubricii „Tineri cu care ne mîndrim" erau Ioan Mazuca, de a fi exemplu la învăţătură şi conduită. Marea răspun­
La ora predării ştafetei, iată gândurile unui elev care Schimburile prelun­
dere de a nu dezminţi o clipă încrederea cu care au fost Se lucrează zilnic cu
investiţi.
a deţinut, cu matură responsabilitate, funcţia de secretar al randament înalt
Gazeta „Tineretul comitetului U.T.C. pe liceul „Decebal".
gite sînt permanente torilor şi mecanizatorilor de a 22 de tractoare la arat, dis­
Dorinţa unanimă a coopera­
cuit şi însămîntat, iar cu 7
şî producţia“ Mă adresez fie, Mirela Bă- noscut şi ulecişlilor cu care încheia grabnic lucrările agri­ autocamioane şi 76 de atela­
cole din această toamnă este
je se transportă recolta din
descu, care-mi urmezi in iunc- m-am întilnit In taberele Co­ puternic resimţită, ca dealtfel cîmp. Rezultatul muncii , meca­
ţia de secretar al comitetului mitetului Central al U.T.C. (Urmare din pag. 1) dere şi conştiinciozitate în în fiecare unitate agricolă, şi nizatorilor în această zi plină
U.T.C. Poate nu ştii noianul Am Împărtăşit experienţa muncă. Demn de menţionat în cooperativele agricole din — a continuat interlocutorul
Gheorghe Matei şi Ioan Tomuş, de la sectorul Brădişor, de ginduri ce mă Irămintă la noastră, am învăţat din expe­ care au lucrat la discuit au este că mecanizatorilor li s-a comuna Romos. Zilnic, la — se concretizează în: 35 de
zona Ruda. Era echipa care lună de lună s-a situat în co­ despărţirea de lot ce a con­ rienţa colegilor de la alte asigurat front de lucru la se­ asigurat hrană consistentă C.A.P. Vaidei, Romos, Romo­ ha însămîntate, 77 de ha pre­
loana întîi a muncii şi care chema la întrecere, cu obiec­ stituit bucuria şi amărăciunea, şcoli. mănat pe 18 hectare. Lucrul pentru lucrul pe timpul nop­ şel şi Pişchinţi din zori şi pî­ gătite pentru semănat şi 16
tive precise, în cinstea celei de-a 25-a aniversări a Repu­ satislacţiile şi insatislacţiile, in- Desigur, rezultatele muncii cu tractoarele în schimburi ţii, iar în unele unităti, pen­ nă în noapte, inclusiv dumi­ ha arate.
blicii, tbate brigăzile de tinerel din întreprindere. tilnile de-a lungul activităţii în organizaţie nu sînt ime­ prelungite a devenit o perma­ tru depăşirea normelor, trac­ nica, se întîlneşte o amplă Este greu de evidenţiat cine
Dar cîte fotografii şi microportrete n-a publicat prima mele. Experienţa mea, aduna­ diate, dar trebuie să perse­ nenţă şi la cooperativa agri­ toriştii sînt retribuiţi supli­ mobilizare de forte şi mij­ a muncit mai mult şi mai bi­
şi cea mai solicitată rubrică 1 Deunăzi, într-un portret cu tă zi de zi, cu problemele mari verezi pentru ca munca să-fi colă din Vaidei, unde în mentar cu produse agricole. loace la strîngerea recoltei, ne. Totuşi, prin hărnicia de
titlul „Cinste lor", se vorbea despre echipa care lucrează sau mărunte, apărute în laţa fie Împlinită. Şi cit de mare noaptea dinspre 4 noiembrie Depunînd în continuare unde au mai rămas produse care au dat dovadă, s-a re­
la construcţii de turle pentru maşini de extracţie, condusă organizaţiei, te va ajuta să e bucuria cind simţi, cind a.c. s-a arat şi discuit cu 6 strădanii în muncă, există a- în cîmp, şi la însămînţări. marcat aportul pe care coo­
de Lucian Dioancă. Echipă neîntrecută lună de lună nici la depăşeşti momentele dilicile, vezi roadele muncii. Dar să tractoare. Printre cei care au sigurate premise — ne spu­ O asemenea imagine, oferi­ peratorii Sofica Crainic, Ca­
cantitatea muncii, nici la calitatea ei. Altădată, sub acelaşi ce lără Îndoială se vor ivi. ştii, aceste roade nu vor veni muncit cu rîvnă şi spor se nea directorul S.M.A, Geoa- tă în duminica trecută, este rol Birc, Ion Bucur lui Flo­
titlu — patru mineri de la sectorul Brădişor — Viorel Popa, Ştiu, iţi va ii greu. De multe decil atunci cind munca e co­ situează Leontin Mihai, Flo­ giu — ca în cursul acestei cît se poate de grăitoare în rea, Saveta Ştef, Valeria Con­
deţinătorul locului I la concursul „Trofeul minerului", Do- ori timpul iţi va ii drămuit lectivă. Cind de activitatea rin Lazea, Ion Dobîrtă şi Cor­ săptămîni să se încheie se­ acest sens. In cooperativele a- stantin, Tenia Popovici, Vasile
rel Iga, Gheorghe Cîrlan, Ioan Jurca — erau exemplu prin­ intre lecţii, activitate de or­ organizaţiei se va ocupa În­ nel Dragotă. mănatul griului în toate coo­ gricole — făcea un succint Iancu, Vasile Munteanu, Sî-
tre exemple. ganizaţie şi ore libere. Munca tregul comitet şi iiecare tlnăr Pe ogoarele cooperatorilor perativele agricole deservite. bilanţ al activităţii tovarăşul mion Cătănici, Vasile Dobran,
Există la gazeta „Tineretul şi producţia" şi alte rubrici. cu elevii nu e uşoară. Va tre­ utecist in parte. din Pişchjnti, în aceeaşi noap­ In vederea grăbirii acţiunii Zevedei Stănilă, secretarul Gheorghe Ciutilă şi alţii l-au
Şi dacă cele întitulate: „Iniţiative", „Verificaţi-vă cunoş­ bui să te străduieşti, dar aju­ te mecanizatorii Candin Cos­ respective, duminică, 5 no­ Comitetului comunal de partid
tinţele", „Din activitatea organizaţiilor U.T.C.", „Din expe­ tată de Întregul comitet, vei De ieri, nu mai sini secre­ tea şi I. Ciontă au efectuat iembrie a.c., mecanizatorii au Romos — azi, duminică, 5 no­ adus la grăbirea încheierii
rienţa noastră", „Răspundem la întrebări", „Aspecte din reuşi să ai satislacţiile pe ca­ tarul organizaţiei noastre de arături pe 4 hectare, iar la lucrat în toate cooperativele iembrie a.c., se lucrează cu lucrărilor agricole de sezon.
timpul lor liber" sînt urmărite cu interes, şi mai cu seamă tineret. Locul acesta de cinste C.A.P. din satul Aurel Vlaicu, agricole, adăugind la bilanţul
aşteptate, rubricile „Ce fac ei cînd absentează" sau „Nu le re această responsabilitate de îl deţii acum tu, Mirela. în tarlaua „Frîncu", s-a ' pre­ anterior alte zeci şi zeci de Alte unităţi au terrrairsat
urmaţi exemplul" nu sînt deloc pe placul unora. E vorba cinste ţi le poate da. Doresc ca această activitate gătit palul germinativ pe 9 hectare arate, pregătite şi în-
de cei care nu vor să se recunoască în caricaturile ce le Iţi lac o mărturisire : pe mi­ ce ţi s-a încredinţat să-ţi dea hectare, care sîmbătă au şi sâmînţate.
Împliniri cit mai mari pentru
portretizează, cu fidelitate, conduita. ne activitatea U.T.C. m-a fă­ ca organizaţia noastră să se fost însămîntate. Aici, tracto­ Schimburile prelungite pe semănatul griului
t
De la nerespectarea disciplinei profesionale, pînă Ja cui om. Da, om 1 Ea mi-a dat riştii Vaier Bota, Iosif Herţa tractoare au devenit o perma­
ţinuta vestimentară, nici o abatere de la conduită nu scapă şi nădejde, şi curaj, şi o În­ aiirme printre cele mai bune şi Gheorghe Suciu se bucură nentă şi la cooperativele a- (Urmare din pag. 1) ratorii care au lucrat la se­
satirizării celor două rubrici ale gazetei. Constantin Şer- ţelegere mai profundă a lu­ din liceele judeţului. Eu, care de aprecieri binemeritate din gricole din Peştişu Mare şi mănat şi-au făcut pe deplin
ban, Dorel Fărău, Virgil Potinteu, Ioan Farcaş şi alţi ti­ crurilor. M-a făcut să Învăţ am crescut prin această orga­ partea cooperatorilor. Buituri — din raza consiliu­ semăna^ au lucrat noaptea datoria şi merită toată stima
neri care, într-un fel sau altul, au încercat să vicieze at­ mai organizat, mai bine, să mă nizaţie, promit să duc mai Eforturi susţinute pentru lui interccoperatist Hunedoa­ la arat şi pregătirea terenului, pentru munca depusă. Or­
mosfera sănătoasă a mersului demn înainte al celor peste pregătesc In aşa fel ca să-mi departe educaţia primită aici, grăbirea însămîntărilor se de­ ra. Mecanizatorii Ioan Bulz, iar ziua la însămîntarea griu­ ganizaţiile comunale de par­
1 700 de utecişti do la I.M. Barza au fost puşi în faţa o- merit locul pe care-1 deţineam să fiu un bun membru al U- pun şi la C.A.P. Romoşel. In Ion Cîslaru, Ioan Florea şi lui. tid şi din C.A.P., consi­
probriului colectiv. In comitetul U.T.C. Despre niunii Tinerelului Comunist, noaptea precedentă zilei de Tudor Jarcu, din secţia con­ Intre cooperativele agricole liile populare, conduceri­
Gazeta „Tineretul şi producţia" de la I.M. Barza tine, activităţile noastre frumoase organizaţie In care să mă pre­ sîmbătă (4 noiembrie a.c. — dusă de Ion Bandea, precum socialiste unde s-a procedat le cooperativelor adresează
prin activitatea sa, un permanent dialog cu generaţia că­ — schimburile de experienţă gătesc pentru a ii demn de a n.n.), în tarlaua „Dealul mază- şi Ion Oprea şi Eno Jarcu astfel şi s-a încheiat însămîn­ mecanizatorilor, cooperatori­
reia i se adresează. Intervenind operativ la faptele de laudă, organizate cu colegii din or­ cere să intru în cel mai Îna­ rii” s-au discuit 10 hectare, merită toată lauda pentru fe­ tarea griului pe toate supra­ lor şi specialiştilor mulţumiri
ca şi la cele reprobabile — gazeta organizaţiei U.T.C. se ganizaţiile U.T.C. de la Liceul intat detaşament — Partidul iar pe alte 3,5 ha s-au făcut feţele planificate se află cele pentru modul conştiincios în
înscrie cu succes printre mijloacele eficiente de educare a industrial Deva şi Liceul „A- Comunist Român. lul în care au înţeles să con­ din Gîntaga, Sintămăria-Orlen, care şi-au făcut datoria, pen­
tineretului. vram Iancu" din Brad, despre ŞTEFAN COSTEA' arături. Tractoriştii Iosif Ple- tribuie la finalizarea grabni­ Nucşoara, Ribiţa, Lunca, Să- tru eforturile depuse şi suc­
LUCIA L1CIU dezbaterile interesante ale elev anul IV A, şa, Ion Lazăr şi Nicolae O- că a semănatului în cele două lişte, Ţebea, Banpotoc şi Hă-
clubului politic, am făcut cu­ Liceu 1 „Decebal" Deva prea dovedesc multă răspun­ cooperative amintite. rău. Mecanizatorii şi coope- cesul obţinut prin terminarea
însămîntărilor.