Page 29 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 29
p roietan din tóafe făriîe, unífi-va!
lucru a tovarăşului
cercetări pentru cereale şi plante
ice şi cooperativa agricolă
ANUL XXIV Nr. 5 547 JOI 9 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
In aceste zile, cînd oamenii potenţialului ştiinţific şi ba zei tehnico-mnteriale, creşte
muncii de pe ogoare, înflăcă zei materiale existente ; s-au rea producţiei şi productivită
stabilit, de asemenea, noi ac
ţii în vederea îndeplinirii şi
in fiecare întreprindere, secţie şi brigadă, raţi de Mesajul secretarului ţiuni în vederea rezolvării depăşirii prevederilor cincina
general al partidului, dau bă
lului în agricultură, la progre
mai operative a multiplelor
tălia pentru încheierea grab
nică a recoltării -şi în.sămînţă- probleme ale cercetării şi sul pe mai departe al acestui
învăţămîntului, legarea mat
rilor de toamnă, tovarăşul strînsâ a acestora de nevoile sector de bază al economiei
noastre şi creşterea ponderii
acţiuni susţinute şi organizate pentru Nicolae Ceauşescu a analizat reale ale producţiei agricole. sale în sporirea avuţiei naţio
la fata locului, în cursul di
mineţii de miercuri, la Insti Inscriindu-se ca o continua nale.
In această vizită de lucru,
tutul de cercetări pentru ce re — şi, totodată, o nouă si secretarul generai a! partidu
reale şi plante tehnice şi pe pregnantă expresie — a pre lui a fost însoţit de tovarăşii
ocupării permanente a secre
tarlalele cooperatorilor de la tarului general pentru cunoaş IFe Verdet, membru ai Comi
Fundulea, modul în care se terea nemijlocită a proble tetului Executiv, al Prezidiu
E C O N O M I A recomandările cu privire la melor, pentru dezbaterea lor lui Permanent al C.C. al
materializează indicaţiile şi
P.C.R., prim-vicepreşedinle at
împreună cu oamenii muncii
probleme actuale şi de per şi factorii de răspundere, vizi Consiliului de Miniştri, An
spectivă în domeniul mecani ta de lucru a tovarăşului gelo Miculescu, ministrul a-
Nicolae Ceauşescu a reliefat griculturii, industriei alimen
t
de imp, mun dată, dialogul de lucru al secre soluţii eficiente menite să cula, prim-secretar al Comite
zării agriculturii. Ca de fiecare
tare şi apelor, Gheorghe Np-
contribuie
la
diversificarea
tarului general al partidului a
tului judeţean Ilfov al P.C.R.
mecanizării şi dezvoltarea ba-
deschis orizonturi noi, gene
roase, însufletitoare prin per
spectivele concrete, realiste,
activităţii lucrătorilor din agri [n lanurile de porumb unde
materiale,fondui în viată a hotărîrilor Confe se experimentează combine universale
cultură, consacrată traducerii
rinţei Naţionale privind a-
ceastă ramură importantă a
economiei tării noastre. Au
fost abordate şi d serie de do Pe la ogoarele Institutului ţiune reprezintă materializarea
activităţii laborioase a cerce
cultivate
Fundulea
La I.C.S. Hunedoara probleme legale de sporirea cu porumb hibrid de ma tătorilor şi specialiştilor din a-
eficientei economice şi în
agricultură, creşterea apor ro productivitate, tovarăşul gricultură şi construcţia de
Nicolae Ceauşescu a fost In
maşini, care, la îndemnul se
Calvarul roşiilor din Nazarcea tului oamenilor de ştiinţă la vitat sa asiste la demonstra cretarului general al partidu
înflorirea ei, analizîndu-se în
lui, şi-au concentrat preocu
ţii practice de recoltat cu
acest sens stadiul în care se
află aplicarea măsurilor Ini combine universale, moderni pările spre diversificarea ma
tiate de conducerea partidului zate şi adaptate pentru mul şinilor solicitate de lucrătorii
(Sau cum se depreciază legume în valoare de tiplele'operaţii pe care le re agricoli. Urrnînd indicaţiile
şi statului nostru pentru in tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
zeci de mii de lei la magazinul l.fi.S. Călan) tegrarea organică a activită clamă culesul acestei culturi recomandările tăcute cu prile-
ţii de cercetare cu cea de şi valorificarea pentru nutret
In ziua do 20 octombrie, magazinul I.A.S. Sime- formare a cadrelor, în vede a produselor secundare. Tipu
ria din Călan a primit două vagoane cu roşii. Erau rea folosirii mai judicioase a rile diverse de utilaje în func (Continuare in pag. a 4-a)
Toate unităţile economice ful secţiei exploatare utilaje din acest an, la unele utila roşii de cîmp din ultima recoltă. Vagoanele cu nr.
depun eforturi stăruitoare — nu ne satisfac. Dacă la je de bază, coeficientul este 2 153 — 14709936 şi 2 153 — 1995140 nu sînt însă
pentru amplificarea randa macaralele turn coeficientul mulţumitor, o serie de alte descărcate la timp. Se plătesc cîteva sute de lei
mentului economic al zes de schimburi a ajuns la 1,71 utilaje şi maşini din şantie locaţii.
trei" tehnice aflate în dota nu acelaşi lucru se poate re şi atelierele de reparaţii In sfîrşit, roşiile sînt descărcate în curtea unui ce
re. Preocupării de acest gen spune despre excavatoare şi centrale puteau fi utilizate tăţean din Călan, a cărui casă se află lingă linia fe TOATE FORŢELE PENTRU
putem spune că există şi in buldozere, unde el atinge mult mai productiv. Un cal rată uzinală. Calvarul roşiilor n-a luat însă sfîrşit.
cadrul. întreprinderii de con doar 1,17 şi respectiv 1,29. cul sumar arată că numai în Timp de două săptămîni au stat în această curte in
strucţii siderurgice Hunedoa Ne dăm foarte bine seama atelierele centrale prin reali ploaie şi ger A început apoi sortarea roşiilor din
ra, care, malerializînd în ce ar însemna pentru între zarea indicelui mediu plani primul vagon. Din 9 087 kg, s-au ales pentru valori
parte rezervele în acest do prindere creşterea acestor ficat de utilizare a strungu ficat 0 000 kg. De valorificat însă nu s-a puiuţ valo TERMINAREA ÎNSÂMÎNŢĂRILOR
meniu, a reuşit să reducă coeficienţi. Dar nu avem rilor puteau fi date dispo rifica decît o mică cantitate.. Roşiile din cel de-al
risipa în folosirea unor ma deocamdată asigurate condi nibile aproape un sfert din doilea vagon nici n-au mai test sortate.
şini şi utilaje. Acest lucru ţiile pentru acoperirea forjei numărul lor, fără a mai so In ziua de 4 noiembrie a.c., mai mulţi cetăţeni în-
s-a reflectai bineînţeles în de muncă necesare pe şan coti ce număr de piese de cărcau roşiile din nou în vagoane. Sînt trimise iar — Ar putea să meargă şi torită faptului că s-a lucrai în
sporirea producţiei, ridica tiere. schimb s-ar putea realiza în la plimbare. Unde ? N-am aflat. Cei care încărcau Noaptea îa araf şi mai bine. Totuşi, în ultimele fiecare zi în schimbgri pre
zile se înregistrează şi aici un
rea productivităţii muncii, invităm deci la reflecţie şi plus la aceste utilaje şi de roşiile în vagoane, spuneau că se trimit unei fabrici pregătirea terenului. lungite şi pînă noaptea -tîrziu,
reducerea cheltuielilor ma mai ales la acţiune hotărî- care întreprinderea duce a- de conserve. Şi astfel roşiile sînt plimbate de la I.A.S. ritm mai susţinut de muncă. au avansat foarte repede în
Luni şi marţi, de exemplu,
teriale la acest capitol. lă conducerea întreprinderii, - tîta lipsă. Nazârce-ă, jiideţuT Constanţă, la Arad (pentru că 'au Ziua la semănatul mecanizatorii Roman Olarii, cooperativele agricole deser
vite de secţia de mecanizare
Desigur, căile de îmbună comitetul de partid, în ve Pentru îmbunătăţirea in fost şi la Arad), apoi Ia Călan şi de aici... mai de Ion Stănilă şi Aron Lazăr, lu- din Gurasada.
tăţire a gradului de utilizare derea înlăturării cît mai dicilor do folosire a capaci parte. griului crînd pinâ la orele 23—24, au
a acestor capacităţi de pro grabnic posibil a neajunsu tăţilor de producţie, de o Această plimbare a roşiilor se face pe buzunarul făcut arături pe o suprafaţă Mecanizatorii Incer Vinccn-
ducţie sînt multiple, ele a- rilor semnalate. Se impune mare importantă este şi pre- statului şi se înregistrează pierderi fnnrlo mari. La In după-amiaza zilei de 7 de 12 ha. In cele două zile ţiu, Remus Bolea, Crăciun Mo
vîndu-şi izvorul în rezerve mobilizarea întregului po întîmpinarea întreruperilor fiecare vagon, socotind pierderile cantitative şi depre noiembrie a.c., am avut o dis amintite, Viorel Petrescu şi rar, Traian Todea, Gheorghe
le interne, departe de a fi tential productiv pentru a accidentale, datorate în mod cierile calitative, paguba se ridică la mai mult de cuţie cu tovarăşul Romulus Aron Lazăr au însămîntat 18 Peica şi Miron Costea — ne
epuizate, ale întreprinderii. nu precupeţi nimic, pentru special insuficientei atenţii 10 000 lei. Osoianu, şelul secţiei de me ha cu grîu. La această unitate spunea tovarăşul Ioan Sorin-
Să ne oprim mai întii asu a interveni energic şi efica şi suprasolicitării manifesta Şi la I.A.S. Simetia se spune că se militează pen canizare din Bretea Mureşană, mai sînt de semănat mai pu
pra creşterii coeficientului ce în vederea ridicării co te la întreţinerea şi repara- tru dezvoltarea spiritului de economie şi pentru com despre ritmul în care se des ţin de 40 ha. Noi depunem ca, şeful secţiei de mecaniza
de schimburi, sarcină econo eficientului de schimburi. 1 ia unor maşini şi utilaje. baterea risipe'. Asta în vorbe, pentru că în fapt lu făşoară arăturile, lucrările de toate eforturile ca pînâ sîm- re — au lucrat în noaptea de
mică subliniată în repetate Cu atît mai mult cu cît în- Cit de costisitoare sînt re- crurile se peVec cu totul invers. Exemplul de mai pregătire a terenului şi însă- bătă să terminăm complet se 0 spre 7 noiembrie pînă la
rînduri de către conducerea tr-o serie de compartimente zerveje ce pot fi puse în sus esle concludent in această privinţă. Putem adău mîntările în cooperativele pe mănatul. ora 24 şi au arat 20 ha teren.
partidului. ale serviciului mecanic-şef valoare prin prevenirea a- ga că la magazinul din Călan s-a primit, mai zilele care le deserveşte secţia pe Marti, Crăciun Morar, Traian
— Rezultatele obţinute în măsurile orientate în aceas D. CORNEL trecute, ş.i un vagon de gogoşari. A fost descărcat care o conduce.
această direcţie — ne de tă direcţie au început să fie — Cum se prezintă situaţia „Pregătim ultimele Todea şi Gheorghe Peica, lu
(Continuare in pag. a 2-a)
clara ing. Mihai Toth, şe- neglijate. In perioada scursă (Continuare in pag. a 2-a) la C.A.P. Bretea Mureşană ? suprafeţe de teren. crînd de asemenea pînă noap
— Lucrările sînt avansate. tea tîrziu, au arat şi pregătit
Avînd front de lucru asigu pentru semănat ultimele 10
rat, mecanizatorii Cornel Un Mîine terminăm
gur, Pascu Cărmâzan, Visalon ha destinate culturii griului.
Popovici şi Nicuşor Tănase semănatul“
au arat luni şi marţi, lucrînd N. BAD1U
Moi cadre de muncitori la lumina farurilor pînâ după Lucrările de arături, pregă
IN ora 23, o suprafaţă de 20 ha. tirea terenului şi semănat, da (Continuare In pag. a 2-a)
Tot. în aceste zile Visalon Po
calificaţi povici şi Nicuşor Tănase au
I N V E S T I Ţ I I L E însămînţnt 20 ha cu grîu. La Unităţi care au terminat
C.A.P. Bretea Mureşană am
PAGINA strucţii întreprinderea de Hunedoa vatorişti fiind repartizaţi tot ; însămînţat 40 ha cu orz, cît
La
con
siderurgice
pe şantierele întreprinderii.
ra, au absolvit de curintl cursul s-a planificat, şi 160 ha cu
în fi mp optim, îa parametrii proiectaţi Noile promoţii de muncitori j recoltatul porumbului
de calificare pentru meseria de calificaţi vor asigura extinde- i gr.îu din cele 190 prevăzute în
macaragii 60 de muncitori, care rea lucrului pe a schimburi, ob- j plan. Cele 30 ha pe care le
A ll-A au fost deja repartizaţi în pro ţinindu-se de astfel utilizare creştere a j i mai avem de semănat la a- agricole anunţă că au terminat recoltatul porumbului.
Cu fiecare zi ce trece, tot mai multe cooperative
o
utilaje-
indicelui
a
ducţie. Alţi 30 de elevi vor ab ceastă unitate le vom realiza
lor aflate în dotarea întreprin- j Asemenea veşti am primit, între altele, de la C.A.P.
solvi în curînd cursul de exca- derii. în următoarele zile.
j — La C.A.P. Sîrbi cum merg Bobîlna, Romoşel, Vaidei şi Cigmău. Cooperatorii
treburile ? din unităţile amintite, lucrînd suprafeţele în acord
global, au depus interes deosebit în privinţa strînge-
rii iără pierderi a recoltei, eliberind totodată, cu
ANGAJARE 1-ERMĂ,SUCCESE !iîe p RESTIGIU îl toamnă. Paralel cu strîngerea recoltei, atenţie spo
însămînţărilor
de
destinate
terenurile
prioritate,
rită s-a acordat şi onorării obligaţiilor contractuale.
ÎNTRECEREA ÎNCHINATĂ ANIVERSĂRII REPUBLICII comuna Burjuc — ne-a informat secretarul comite
ir
Membrii cooperatori de Ia Cîmpuri Surduc, din
tului comunal de partid, Emil Furdui — au terminat
cu însămînţatul griului pe cele 70 de hectare plani
LA C. E I. L. DEVA ficate.
Tovarăşul Ioan Dumitru, secretarul Comitetului co
munal de partid al comunei Sîntămăria-Orlea, ne-a
Realizările global® m comunicat telefonic că membrii cooperatori din re
şedinţa de comună vor însămînţa azi griul pe cele
190 de hectare planificate.
trebuie si neutralizeze primii pe comuna Beriu recoltatul porumbului de pe
ic
Cooperatorii din Orăştioara de Jos au terminat
întreaga suprafaţă planificată — 70 de hectare. Pa
restanţele sortimentale ralel cu strîngerea recoltei, s-a acordat atenţie spo
rită onorării obligaţiilor contractuale. La cartoii, s-au
depăşit cu 2 tone prevederile, iar la porumb sarcina
s-a realizat în proporţie- de peste 50 !a sută, acţiunea
se ridică la ordinul miilor de mite sortimente, au rezultat o ailîndu-se în curs de finalizare. Intre cooperatorii
metri cubi. serie de cauze atît de ordin care s-au evidenţiat la recoltat amintim pe Maria
Cum se vede, toate sînt obiectiv cît mai ales subiec Achim, Maria Georgescu, Maria Adămescu, Ana Bra-
produse de primă importantă tiv. Aşa de pildă, din decla
pentru beneficiarii combina raţia inginerului Corncliu Ful- şovan şl alţii. ALEXANDRU MUREŞAN
1147 tului. Constatăm de fapt că ga, directorul general al Corn Viitorii electricieni de cent ralc, staţii şi reţele azi, in anul II la Liceul energetic Deva — (postul de corespondenţi voluntari
pe lista sortimentelor nereali
ing. C. DUMITRU
zate conform planului persis învaţil tainele „Tehnologiei mese riei“. Foto: V. ONOIU din comuna Beriu)
tă produse a căror realizare (Continuare in pag. a 2-a)
a constituit o problemă în
tot cursul acestui an. Cu alte
Statistica ne-a adus în a-
resle zile cîteva cifre sinte cuvinte, cu toate promis! uni le Prestările respective se VREMEA
făcute de către conducătorii
Vaţa
de
Jos,
Geoagiu-Băi,
tice privind bilanţul primelor GALA FILMULUI SE EXTINDE Călimăneşti, Herculane, Slă- CONFECŢII DIN RELON efectuează atît pentru ma
10 luni din acest an în rea unor unităţi şi garanţiile ofe „CU MÎINILE CURATE“ SISTEMUL AUTOSERVIRII nic-Moldova, Buziaş, Bor- Unitatea de croitorie şinile proprietate persona Pentru 24 ore
lizarea planului şi a anga rite în legătură cu lichidarea Unitatea comercială nr. sec, Bazna, Tuşnad, Lipo- din complexul cooperativei lă, cit şi pentru cele ale
institu
şi
inreprinderilor
comer
complexul
14,
şi
şi
jamentelor asumate la Combi deficienţelor din producţie — Aseară, la cinematogra cial din „Dunărea“, complex va, Sovata 152 altele. S-au meşteşugăreşti „Munca co ţiilor. tiv Vreme frumoasă (tar rela
ca
încă
primit
bilete,
rece
călduroasă,
din
din
Simeria
natul de exploatare şi indus utilizarea incompletă a maşi ful „Patria“ premiera Deva, ga a amplasat intr-unui dintre re în zilele următoare vor lectivă“ activitatea pe îşi exe a- noaptea şi dimineaţa. Ce
xeazâ
loc
de
avut
nilor şi utilajelor, organizarea
trializare a lemnului Deva. defectuoasă a producţiei şi a lă, in judeţul nostru, a fil cele mai mari cartiere ale fi repartizate ţăranilor co cutarea diferitelor confec S-A OPRIT rul va fi mai mult senin.
judeţ,
din
sufla
va
din
Sînt cifre care ne pun în faţa mului românesc „Cu mii- Hunedoarei, a trecut în au a- operatori de odihnă şi pentru ţii din relon, îndeosebi, CEASUL DEVEI Vintul Temperatura slab minimă
la
staţiunile
sistemul
est.
zile
tra
ceste
Aceste
confecţii
se
unei situaţii deosebite. Pla muncii, calificarea necores nile fost curate“. Evenimentul toservirii pentru toate pro tament amintite. scurte. prin chioşcurile din va fi cuprinsă intre minus
cadrul
a'
organizat
punzătoare a unor cadre etc.
in
desfac
nul producţiei globale este acţiunii .„Zilele filmului ro dusele, pe toate liniile. pieţele Devei şi Simeriei, Con for m meridianului 2 şi 1 grad. iar cea ma
asigură
sistem
prin
rapi
clădirea
realizat în proporţie de 100,4 Acestea s-au menţinut la uni mânesc 1 *. Noul in servire, o însem LUNA POEZIEI ca şi la chioşcurile de la care trece Deva, timpul — ximă intre 13 şi 17 grade. ţi
tăţile de exploatare din Ha
poştei
ditate
din
la sută. Judecind după acest La spectacol au fost pre nată economisire de timp PATRIOTICE tir guri. urmînd îndemnul unei cu Dimineaţa — ceaţă locală.
cunoscutul
zenţi
indkator. rezultatele par a ti ţeg şi Petroşani, ele mareînd rion Ciobanu şi actor Ila- pentru miile de cumpără Dedicată celei de-a 25-a NOI PRESTĂRI LA noscute melodii de muzică
chiar o tendinţă de accentua
operato
sal!.făcătoare. O analiză mai rul Sandu David. tori zilnici ai unităţii. aniversări a Republicii, uşoară — s-a oprit ! Pen Pentru următoarele
dată
exactă
ora
tru
Deva.
poeziei
adlncă în structura planului re. Dovadă este şi faptul că TÂRANI COOPERATORI „Luna declanşată patriotice“, „AUTOSERVICE“ DEVA de orologiul public din două zile
la unităţile amintite restanţe
şco
în
acţiune
pe sortimente , dezvăluie însă, LA ODIHNĂ lile generale ale municipiu Dotată cu utilaje de înal oraş, aşezat |Se clădirea
un tablou inegal. Alături de le s-au amplificat, numai în In cadrul „Zilelor filmu Şl TRATAMENT lui Petroşani, cuprinde în tă tehnicitate şi încadrată poştei, oră s-a de stabilit la o ace Vremea se menţine in
luna octombrie semnalîndu-se
peste
eaşi
lună
calificat
ei
cu
de
şi
elevii
personal
frumoasă
depăşirile înregistrate la anu o nerealizare de peste 3 000 lui românesc“, cinematogra De la începutul anului desfăşurarea I—VII. toţi cursul specialitate, staţia „Auto de zile. general călduroasă, cu rela
tiv
In
claselor
cerul
mite produse, au apărut şi se mc buşteni şi aproape 1 200 ful „Patria“ din Deva pre şi pînă in prezent, un nu acestei luni au loc con servire“ Deva execută în Opriţi timpul ! După cea variabil. Vini slab din
patrio
poezie
menţin nerealizări la altele. mc lemn pentru celuloză. zintă astăzi filmul artistic măr de 324 de ţărani coo cursuri pe de cicluri, detaşa prezent operaţii de alczaj sul din Deva nu mai im- est. Temperatura in uşoa
judeţul
din
peratori
nostru
tică
Este vorba în principal de Căutînd să aflăm originea „TVIibai Viteazul“ — regia au fost trimişi ia odihnă mente paralele, unităţi, o- şi honoit pentru orice tip bătrinim. Dar nici nu ne ră scădere. Dimineaţa, cea
buşteni, lemn de mină şi pen neajunsurilor care au generat Sergiu Nicolaescu. şi tratament in staţiunile raşe şi municipiu. de motoare. putem orienta. ţă locală.
tru celuloză, unde restanţele nerealizarea planului la anu