Page 30 - Drumul_socialismului_1972_11

«SUWBgfiWWM«^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 547 © JOI 9 NOIEMBRIE 1972
32KJWEB

Acţiunile bibliotecii -

diversificóte, cu o încărcătură
Spiritul de combativitate imprimă consistenţă I N V E S T

educaţională sporită '

— Biroul organizaţiei de şi piese de schimb, motiv cuptoare industriale a C.S.H.).
bază nu a analizat cu dis- pentru care producţia de Am notat doar trei exem­ în? timp optim, la
rernămînt propunerile şi su­ cărbune mai suferă unele ple din numărul foarte ma­ Dacă treci pragul bibliote­ vorba de lectura în grup, or­
gestiile făcute de comunişti dereglări (Anton Decuseară, re al participanţilor la dis­ cii din incinta clubului „Con­ ganizată cu sprijinul biblio­
in adunările generale, nu a miner la sectorul II al E.M. cuţii în cadrul adunărilor de structorul" Hunedoara ai im­ tecarilor voluntari din cele 11
răspuns operativ şi princi­ Dîlja). dări de seamă şi alegeri, ca­ presia unei oaze a liniştii de­ biblioteci volante. Este o mo­
pial la reclamatiile unor — Dumneavoastră ştiti, tova­ re au ridicat cu obiectivi­ pline. Cărţile, colecţiile de dalitate de a trezi interesul
membri de partid. De ase­ răşe şef de secţie, şi dum­ tate, în deplin spirit critic, ziare şi reviste te îndeamnă oamenilor pentru lectură. Tot
menea, unii tovarăşi din neavoastră ştiti, tovarăşe di­ dar şi autocritic, unele ne­ să citeşti, să studiezi. Adre­ prin intermediul acesteia în­
conducerea sectorului şi rector, că noi v-arn adresat ajunsuri în activitatea bi­ săm tovarăşei Aurica Mută, cercăm să oferim celor în­
chiar a minei fac muncito­ de mai multe ori rugămintea rourilor organizaţiilor de bibliotecară, întrebarea : scrişi la liceul seral cărţile
rilor promisiuni pe care nu de a interveni în proble­ bază, a unor conducători ai — Citi cititori aveţi înre­ solicitate în cadrul bibliogra­
le respectă. In felul acesta ma îmbunătăţirii condiţiilor proceselor de producţie, in­ gistraţi în momentul de fată la fiei obligatorii.
nu cîşligă încrederea oame­ noastre de muncă şi de via­ diferent ce funcţie au. Co­ bibliotecă ? Atenţie se acordă popu­
nilor. Dimpotrivă. (Gheor- tă, aici la serviciu. Ceva s-a muniştii îşi spun deschis larizării cărţii tehnice, acţiu­
ghe Mitroi, elctrician, secto­ înfăptuit, dar ne-ati făcut şi părerea despre munca lor şi — 1 200. ne organizată în colaborare Liniştea care sălăşluia la mc de pămînt au fost exca­ se la toate punctele de lucru
rul XIII B al E. M. Lupeni). unele promisiuni care au ră­ a altora. Ei combat cu aspri­ Cifra relatată pare destul cu biblioteca de specialitate a marginea satului Chişcădaga, vaţi pînă în prezent. Nu mai ale acestui mare obiectiv.
— Tovarăşul şef de sector mas în stadiul promisiuni­ me stările de lucruri negati­ de modestă la prima vedere I.C.S.H. Sînt de amintit cărţi­ într-o vale fără alt merit de- e mult pînă cînd fundaţiile Voi enumera cîteva din ele.
dă cu prea mare uşurinţă în­ lor. La rîndul său, biroul or­ ve, fac propuneri de îmbu­ fată de numărul mare de sa­ le lăcătuşului, dulgherului, rît că era albia apei Căianu- albe vor tîşni la suprafaţa so­ S-a terminat fundaţia pentru
voiri unor muncitori. Con­ ganizaţiei de bază n-a inter­ nătăţire a activităţii, se an­ lariaţi ai I.C.S.H., fată de cele mozaicarului, privind transpor­ lui, a dispărut. Azi, între a- lului — în unele locuri au a- laboratorul fabricii şi a înce­
ducerea minei nu ne spriji­ venit nici el să soluţioneze gajează să muncească mai 47 000 volume existente scrip­ tul în construcţii. S-a încer­ cele dealuri cu spingrea roa­ tins această cotă — desenînd put turnarea stîlpilor, care
nă sulicient în direcţia bunei aceste probleme (Grigore mult şi mai bine, să urmeze tic în fondul bibliotecii de cat, prin popularizarea cărţi­ să, s-a instaurat — deşi nu ca înlr-o hartă contururile vor fi montaţi în această lu­
aprovizionări cu materiale Bocănete, muncitor la secţia neabătut politica partidului. centru şi în cele volante de pe lor amintite, îmbogăţirea cu­ încă în toată plenitudinea sa viitorului obiectiv. Cu gîndul nă. De asemenea, la atelierul
şantiere. E necesar însă să a- noştinţelor profesionale ale — cîntecul muncii. Excavatoa­ la această hartă de... „unu mecanic şi magazia generală
mintim că pe şantiere se înre­ salariaţilor întreprinderii. re, maşini uriaşe de transport, pe unu", să ascultăm relată­ sînt executate fundaţiile afe­
I gistrează o destul de simţită La sediul bibliotecii au loc, macarale şi alte utilaje de rile a doi tineri ingineri, care rente, iar la grupul social
fluctuaţie de muncitori, cei
In adunările generale pen­ trul principal Dionisie Dan- lă că va munci astfel îneît cărora ar trebui să li se adre­ de asemenea, montaje literar- mare capacitate — dirijate de s-au terminat săpăturile. Re­
tru dări de seamă şi alegeri ciu a concluzionat: „In ter­ să elimine lipsurile din pro­ seze în primul rînd acţiunile muzicale, de versuri, meda­ harnicii constructori ai şan­ zultate bune s-au obţinut şi
tinute pînă acum la Uzina men de 10 zile voi prezenta pria activitate, să-şi aducă cu cartea. Şi apoi mai e şi lioane, expuneri. In această tierului nr. 7, Trustul de con­ Pe şantierul Fabricii ia silozuri — obiectiv format
„Victoria" Călan s-a remar­ comitetului de partid pe u- mai mult contribuţia la acea zi de muncă prelungită, perioadă, acţiunile poartă în strucţii. industriale Timişoara din' 4 celule cu o înălţime,
cat o metodă deosebit de zină motivele neîncadrării munca politică şi productivă de asemenea, specifică şantie­ principal amprenta omagierii — „concertează" la unison de ciment şi var fiecare, de 80 m — una din
eficientă privind eliminarea în grafice privind producţia a secţiei. „Voi lua măsuri rului. Privit prin această pris­ evenimentului de la 30 De­ pentru înălţarea Fabricii do cele mai pretenţioase lucrări,
unor neajunsuri şi îmbună­ de modele de radiatoare. Pî­ imediate de extindere a in­ mă timpul afectat lecturii de cembrie — aniversarea unui ciment şi var, o nouă şl ma­ Oeva unde excavatorlştii Gheorghe
tăţirea activităţii de viitor. nă în data de 13 noiembrie stalaţiei de desprăfuire şi la cătie salariaţi e destul de re- sfert de secol de Ia proclama­ re unitate în peisajul indus­ Berci şl Constantin Nanu au
Intre participanţii la discuţii a.c., voi rezolva problema bateria a II-a carbofluid, mă strîns. In acest caz misiunea rea Republicii. Amintim din­ trial hunedorean. Munca con­ executat o mare parte din să­
pe marginea dărilor de sea­ stivuirii cilindrilor şi a dis­ voi preocupa în mai mare bibliotecarului sporeşte, a- tre acestea montajul „Am o structorilor se înscrie pe co­ pături".
mă s-au aflat, în fiecare or­ pozitivelor de la maşini- măsură de pregătirea cadre­ cesta avind obligaţia de a se tară ca o floare", seara lite­ ordonatele devotamentului şi au fost printre primii pre­ Fiecare din cei doi interlo­
ganizaţie de bază, şefi de unelte şi păstrarea acestora lor, de ridicarea calificării rară „De-o vîrstă cu Repu­ abnegaţiei muncitoreşti, iar- zenţi pe şantierul fabricii. cutori au început vorbind de­
secţii sau de ateliere care în deplină ordine. De ase­ muncitorilor". deplasa direct la locul de blica". Altele încearcă să fa­ rezultatele ei capătă dimen­ Ing. Mihail Păunescu, şeful spre oameni, despre comunişti.
au dat răspunsuri obiective, menea, voi lua toate măsu­ La fel de autocritic, de muncă pentru a face cunoscu- că mai binecunoscuţi scriito­ siuni certe 'pe zi ce trece. Şi lotului II: „Hărnicia con­ Acestora se datorează, de
autocritice, la întrebările şi rile ca pînă la sfîrşitul a- angajant, au vorbit conducă­ lă cartea intrată în bibliotecă. rii hunedoreni sau subliniază ca în orice început... structorilor noştri a făcut ca fapt, înnoirea peisajului din
problemele ridicate de co­ nului să realizăm pardosea­ torii proceselor de produc­ — Ce acţiuni organizaţi necesitatea participării mai — Prima problemă a fost majoritatea lucrărilor să o ia tre acele dealuri, suflul nou
munişti, s-au angajat în fa­ la din atelierul mecanic". ţie şi din celelalte secţii pentru popularizarea cărţii de active a femeii la viata socia­ organizarea 1 — ne declara înaintea prevederilor din de viată care se face simţii
ta adunării generale să ac­ La rîndul său, tovarăşul ale uzinei, dovadă a spiritu­ diverse genuri în rîndul mun­ lă (expunerea „Promovarea ing. Vasile Şandor, şeful şan­ grafice. De pildă, la drumul acolo. Balasz Matyus şeful
ţioneze neîntîrziat pentru Adrian Stoicoi, şeful secţiei lui de răspundere ridicat, a citorilor de pe şantiere, ne femeii — o cerinţă socială") tierului. încă n-am terminat-o, de acces în incintă s-a execu­ brigăzii de dulgheri, are ex­
rezolvarea unor stări de lu­ cocserie, luînd cuvîntul în înţelegerii că ei sînt şi con­ adresăm în continuare ace­ ş.a. dar, vă pot spune că pînă la tat mai mult de jumătate din perienţa unor lucrări de ma­
cruri. cadrul adunării generale a ducători politici la locurile leiaşi interlocutoare. Am remarcat cîteva aspecte sfîrşitul anului vom executa terasamente, lucrare ce a în­ re anvergură — două fabrici
In adunarea generală a organizaţiei de bază pe sec­ — Am folosit şi mai folo­ ale muncii ce se desfăşoară cu 2 milioane lei mai multe globat peste 2 000 mc steril ia Caransebeş, altele două şi
organizaţiei de bază prelu­ ţie, şi-a însuşit criticile adu­ de muncă. Cuvîntul lor în a- sim încă o acţiune deosebit în cadrul bibliotecii clubului lucrări decît cele prevăzute de carieră. De asemenea, a un combinat la Arad — aşa
crări mecanice (secţia meca­ se de unii dintre vorbitori, dunările generale a devenit de utilă, intitulată „Cu cartea Constructorul. Munca cu car­ pentru această perioadă. De fest săpat, mecanizat, 90 la cum Gheorghe Burlacu, şeful
nică — U.V. Călan), mais- a asigurat adunarea genera- angajament. în buzunarul salopetei". Este tea reclamă insă organizarea asemenea, cu multe dintre sută din şanţul de gardă lung brigăzii de betonişti, s-a re­
susţinută a unor acţiuni va­ lucrările de bază ne aflăm în de 735 m. Pe 225 ml s-a tur­ marcat la Birda şi Peciu Nou,
riate, atractive, cu mare în­ devans. Astfel, au fost ataca­ nat deja şi betonul simplu. din judeţul Timiş, în construc­
cărcătură educaţională. Un te cu unn-două luni mai de­ Cu fundaţia gospodăriei de ţia unor complexe zootehni­
singur om' — bibliotecarul vreme lucrările la drumurile păcură am ajuns la suprafaţă, ce, şi la fabrica „Solventul"
— nu poate face totul. Pen­ şi platformele din incintă, li­ iar la cabina de spumă au din comuna Margina a ace­
tru aceasta e necesar un spri­ niile C.F. şi centrala termică. fost terminate săpăturile şl luiaşi judeţ. Aşa sînt şi belo-
jin mai eficient şi din partea La obiectivele mai mari — s-a turnat peste 50 la sută din niştii Toader Macovei, Gheor­
conducerii clubului, a factori­ cum sînt: morile şi silozuri­ beton. La fel se prezintă si­ ghe Florescu, Ioan Macovi-
lor culturali din I.C.S.H. Prin le, schimbătorul de căldură, tuaţia şi la cuva staţiei de ciuc, Aurel Zamfor şi alţii,
intermediul acestora pot fi cuptoarele rotative — lucră­ pompe, unde sînt pregătite precum şi cei 14 dulgheri ai
de timp, muncă, materiale. ră bibliotecile votante, ade­ rile au început cu trei pînă lucrărilor de izolare. In luna lui Matyus. Şeful şantieru­
activizate în mai mare măsu­
materialele pentru începerea
lui, şefii de loturi au căpă­
la şase luni mai devreme fa­
să
văraţi pioni aşezaţi în inima
aceasta
hotărîti
sîntem
şantierelor, în mijlocul oame­ tă de grafice. terminăm integral fundaţiile tat, de asemenea, o solidă ex­
perienţă în bătălia pentru
Valea de la marginea sa­
nilor. De asemenea, trebuie tului Chişcădaga nu mai poate la centrala termică şi la caste-' înălţarea unor obiective in­
Randamentul economic reorganizat colectivul de co­ fi recunoscută. Deocamdată, Iul de apă de 2 000 mc". dustriale de prestigiu din
Nazarcea laboratori ai bibliotecii, ca­ ea este brăzdată de valuri ne­ lui I : „In frunte cu comuniş­ multe judeţe ale tării.
Ing. Ioan Rusu, şeful lotu­
re să sprijine mai mult ac­
gre de pămînt, ca un imens
a! dotării tehnice (Urmare din pag. 1) ţiunile cu cartea. M. BODEA front de luptă. Peste 22 000 tii, constructorii obţin succe­ MARIN NEGOITA
tot în curtea la care ne-am mai referit. Cit vor sta aici
(Urmare din pag. 1) torită defecţiunilor tehnice gogoşarii, ce pagubă se va înregistra o vor calcula con­
ce apar' ulterior. Mai mult tabilii I.A.S. Toată răspunderea revine conducerii I.A.S, şi sa
ca oricînd, acum, la finele sectorului său de magazine. întrebarea este însă cine su­
cestor întreruperi accidenta­ anului, cînd au mai rămas „Festivalul
le se desprinde din următo­ de executat lucrări intr-un portă in mod concret paguba?
rul calcul: în primele 3 tri­ volum însemnat din planul neutralizeze restantele sortimente
mestre ale anului, numai cu de producţie, întreprinderea
excavatoarele care au sta­ trebuie să dovedească fermi­ (Urmare din pog. 1) ghiilor decisive pentru reali-
ţionat neplanificat se putea tate in respectarea grafice­ • zarea planului, cu’i'ri 'sînt îm­
obţine o producţie echiva­ lor de reparaţii stabilite, — binatului, am desprins faptul bunătăţirea organizării pro­
lentă cu aceea din circa 60 mai ales că o hună parte popular că în ultimele luni s-a simtit ducţiei şi a muncii, ridicarea
zile lucrătoare în două din ele sint amînate — să din plin influenta timpului ne­ calificării muncitorilor, întări­ Colectivul secţiei de baias-
schimburi. Adevărate „re­ se acorde o atenţie maximă favorabil asupra desfăşurării rea disciplinei.
corduri" ale pierderilor de modului cum sînt exploata­ hunedorean“ lucrului în parchete. De ase­ Aspectele semnalate sînt tiere Săuleşti, a I.P.B. Deva,
producţie s-au înregistrat şi te maşinile şi utilajele, pen­ menea, lipsa forţei de mun­ păgubitoare. Realizarea pla­ depune zi de zi strădanii mari
la unele maşini de transport, tru a preveni uzura lor teh­ că la unele unităţi are şi în nului producţiei globale îşi penlru realizarea sarcinilor
şi
întîmpina-
buldozere şi macarale turn. nică prematură cu consecin­ prezent repercusiuni nedorite găseşte justificarea prin for­ anuale de plan Republicii cu
aniversării
rea
— La utilajele respective ţele greu de recuperat în Prestigioasă prezenţă în asupra activităţii productive. mula „nu-mi iese un sorti­ rezultate economice deosebite.
— ne spunea ing. Zaharia primşl parte a anului viitor. cadrul mişcării artistice de Trebuie însă arătat faptul
Farcaş, inginerul şef meca­ Este deci limpede că în masă din judeţul nostru, tea­ că la unităţile din Haţeg, Pe­ ment, fac altul să-mi realizez — Salariaţii noştri, în iruri­
indicatorii globali. Sau, um-
nic — s-nu ignorat în bună fiecare din cele trei unităţi trul popular din Hunedoara troşani şi Hunedoara există le cu comuniştii, nu lin cont
măsură cerinţele unei pro­ ale mecanicului şef este ne unele deficienţe care puteau flăm circulaţia internă". Or, de condiţiile, uneori, vitreqe
gramări judicioase a repa­ cesară o analiză riguroasă aniversează în această săp- fi înlăturate plnă în prezent. sarcinile fiecărei unităţi sînt de lucru create de timpul ne­
raţiilor, slaba calitate a aces­ a modului în care sînt folo­ tămînă 50 de ani de la nri- Ne referim în primul rînd ia precise, economia naţională favorabil, de abundenta ploi­
tora, precum şi nerespecta- site maşinile şi agregatele. ma reprezentaţie. In cadrul cele de ordin organizatoric, cere ca toate produsele să fie lor — ne-a declarat tovarăşul
rea unor reguli elementare Organizaţia de partid trebuie festivalului organiz.at cu a- care influenţează negativ pro­ realizate la nivelul planului. Petru Dodenciu, şchil secţiei.
de exploatare şi întreţinere. să iniţieze largi acţiuni or­ cest prilej, colectivul artiş­ ductivitatea muncii, asupra Din partea conducerilor Deşi apele ţiului Mureş, care
Desigur, la cele cîteva ne­ ganizatorice şi politice pen­ indicilor de utilizare a trac­ combinatului şi a unităţilor constituie sursa noastră de
materii
prime,
crescut
ajunsuri semnalate de ingi­ tru a determina o utilizare tilor amatori ai teatrului toarelor, fierăstraielor şi în­ subordonate am primit asigu­ mod considerabil, au lotuşi, mun­ in
rarea că pînă la sfîrşitul a-
nerul şef mecanic mai pot fi deplină, intensivă şi exten­ popular din Cugir vor fi oas­ cărcătoarelor mecanice. Iar nului lucrurile nu vor mai de­
adăugate şi suprasolicitările sivă a ..zestrei tehnice". Nu­ peţii huncdorenilor prezen- dacă acum, cînd pînă Ia sfîr­ curge ca pînă acum. Colecti­ citorii au învins aceste greu-
maşinilor şi utilajelor sem­ mai aşa se poate folosi cit tînd în această seară la ca şitul anului au mai rămas pu­ tăti. livrînd la timp sorturile
fon
gospodărit
Iată
dai
sectorul
de
la
de
marfă
nalate mai ales în ultima mai bine potenţialul produc­ gazine al cum este Simcria. Imagin ea de faţă este eit se poate ma­ ţine zile si unităţile amintite vele de muncă, sub directa către principalii noştri bene­
de
I.A.S.
decadă a lunii. Practjca a tiv existent pe şantierele şi concludentă şi nu arc nevoie de comentarii. Aici risipa se simle sa de cultură spectacolul cu au de recuperat importante îndrumare a organizaţiilor de ficiari care sînt — în alară de
dovedit că ceea ce se cîş- atelierele întreprinderii, în ca la ea acasă. Tot ce se strică, 'se scade. Statul plăteşte. Marfa piesa „Doctor fără voie" de minusuri la producţia sorti­ partid, acţionează în sensul I.P.B. Deva — I.C.S.H., T.C.
in
piuă
de
se
ea.
tigă prin suprasolicitări în- este plimbata dintr-un loc roşiile aliul, primite de alege praful I.A.S. din Molière. mentală, aceasta se datoreşte depăşirii situaţiei actuale şi Deva, C.M.N. Deva şi alţii.
şi
cu
Aşa
Intimplă
se
magazinul
tr-o anumită perioadă se scopul obţinerii unor rezul­ Călan. conducerilor unităţilor . care realizării exemplare a sarci­ Intr-adevăr, loji salariaţii
pierde - în mare măsură da- tate economice deosebite. n-au acţionat ferm asupra pîr- nilor de plan. secţiei au acţionai ca unul.
întreeîndu-se In hărnicie şi
abnegaţie. S-au remarcai în­
deosebi echipele de muncitori
din formaţia de exlrac/ie-larg,
conduse cu competentă de co­
muniştii Constantin Andrei,
Ioan Ungureanu şi Stelari
Pleniceanu. Dar şi marinarii
greiierişti Mircea Ocoş, A-
lexandru Tocacs şi alţii pre­
(Urmare din pag. 1) ful secţiei de mecanizare Ilia Dragoş, şeful secţiei din Ve- de hectare. Prin eforturile ca­ toriştii care au muncit mal cum şi marinarii de pe nave­
— am terminat semănatul tel, dacă avdam teren eliberat re se depun la eliberarea te­ mult in această campanie, nu Insăm înţeazâ le de transport — Ioan Ma­
griului, orzului şi secarei. A- şi puteam folosi din plin trac­ renului, arături şi semănat, aş putea vorbi numai despre Şi-au onorat integral ladie, Aclam Bralina, Viorel
1
Pentru a putea termina mai ceasta se datoreşte în mod toarele la arat şi pregătirea lucrările avansează intr-un doi sau trei oameni' — afir­ ultimele hectare Popa etc. — n-au precupeţit
repede semănatul — a conti­ deosebit strădaniilor depuse terenului, iar maşinile la se­ ritm susţinut. La C.A.P. Boz ma Inginerul Emil Szekely, di­ contractul la porumb nici un eiorl, reuşind să de­
nuat interlocutorul — am lu­ de mecanizatorii Iona Nelega mănat. Cînd avem front de lu­ însă, avind în vedere forţele rectorul S.M.A. Simeria. Inginerul şef al coopera­ păşească greutăţile ivite prin-
crat la însăminţări şi la lu­ şi Ion Lăchescu, precum şi cru, avansăm mult. De exem­ de care dispune această uni­ Interlocutorul are ’¡dreptate. tivei agricole din Bobîlna. tr-o adaptare rapidă — in
mina farurilor. Luni, de pildă, cooperatorilor Ludovic Cercea plu, luni, 6 noiembrie, meca­ tate şi secţia de mecanizare, Succesul in terminarea lucră­ Sergiu Sbuchea, ne-a făcut ORAŞTIE. Cooperativa a- „stil“ marinăresc — la orice
Miron Costea şi Vincenţiu In­ şi Gratian Furcă, care au fost nizatorii Aurel Cătălină, Io­ semănatul avansează într-un rilor în această campanie este cunoscut faptul că la a- gricolă din Orăştie este li­ condiţii de lucru. In rit-
ter au început semănatul pe tot timpul pe semănătoare. nel Urs, Trandafir Buruiană, ritm nesatisfăcător. Din cele colectiv. Toţi, dar absolut toţi: ceaslă unitate s-au termi­ na dintre unităţile care, an mult alert impus de lor mat ia
o tarla do 10 ha la ora 18 şi La C.A.P. din Ilia — ne spu­ lucrînd pînă după miezul nop­ 140 ha planificate s-au însă- mecanizatori, cooperatori şi nat acţiunile de strîngere de an, îşi onorează exem­ extracţie s-au integral si
l-nu terminat la ora 22. Şi nea şeful secţiei de mecani­ ţii, au arat o suprafaţă de 20 mmţat cu grîu numai 80. Pen­ specialişti, fără nici o excep­ a recoltei de pe întreaga plar obligaţiile contractuale muncitorii de la sortare, con­
marţi, 7 noiembrie, aceşti doi zare — orzul (20 ha) s-a Snsă- hectare. Tot în această zi Lu- tru ca şi cele 60 hectare ca­ ţie, au muncit cu tragere de suprafaţă. Acum, lucrarea la produsele agricole des­ duşi de maistrul Mihai RazJ'a.
mecanizatori au semănat încă mîntat pe întreaga suprafaţă, du Bota şi Trandafir Buruiană re mai sînt de semănat să se inimă zi şi noapte, pe o vre­ care se află in prim-planul tinate contribuţiei la con­ Faptul că pe primele 10 luni
10 ha cu grîu. La C.A.P. Gu- iar din cele 211 ha grîu s-au au discuit 20 de hectare te­ poată realiza în această săp- me capricioasă. Conştiinţa lor atenţiei este încheierea în- stituirea fondului centrali­ ale anului colectivul balastie­
rasatla s-au însămînţat, pînă semănat 175. Şi aici lucrările ren, iar Aurel Cătălină a în- tămînă se cere o mai mare înaintată i-a mobilizat, le-a sămînţărilor de toamnă. Pî­ zat al statului. Plinind pe rei a reuşii să obţină o pro­
marţi seara, 120 ha cu grîu puteau să fie mult mai avan­ sămîntat 10 hectare cu grîu. preocupare din partea condu­ dat o nemărginită încredere nă la începutul acestei săp- un prim plan al preocupă­ ducţie suplimentară de aproa­
din cele 140 planificate, pre­ sate dacă se asigura front de Marti, 7 noiembrie, s-au arat cerii cooperativei — preşedin­ în forte. Şi au învins 1 tămîni, semănatul griului rilor îndeplinirea acestui pe 30 000 mc de diverse sor­
cum şi orzul pe întreaga su­ lucru la arat, pregătirea te­ şi pregătit 10 hectare şi s-au te Tovică Manea, inginer-şef In unităţile agricole amin­ s-a realizat pe 130 hectare deziderat, inginerul şef al turi reprezintă o încununare
prafaţă de 30 ha. Lucrînd in renului şi semănat. Elibera­ însămîntat 6 de către mecani­ Călin Barbu — pentru organi­ tite mai sus, deşi campania din cele 170 stabilite. Du­ C.A.P., Ioan Avram, ne a acestor strădanii.
schimburi prelungite, în seara rea terenului se desfăşoară în- zatorii amintiţi. Din cele 118 zarea muncii şi grăbirea eli­ de însămîntare a griului s-a minică, mecanizatorii Vic­ spunea că zilele trecute
zilei de 3 noiembrie, termi­ tr-un ritm necorespunzălor. hectare prevăzute în plan, berării terenului de coceni, a- încheiat, pe cîmp mai defi­ tor Bolea, Dubcec Lăcătuş, cooperativa agricolă a pre­ Un rol preponderent în atin­
năm de semănat şi cele 20 ha Mecanizatorii fac eforturi pen­ mai rSmîne de semănat pentru sigurarea frontului de lucru lează încă semănătorile . cu Ion Buteanu, Viorel Susan, dat Ia baza de recepţie şi gerea acestor rezultate l-a a-
prevăzute în plan. tru ca să încheie cit mai re­ miercuri şi joi, cînd se vor necesar pentru mecanizatori magaziile pline de boabe. Ion Gligor, Todor Dumitru F.N.C. întreaga cantitate de vut şi . tormatia atelierului me­
canic
La C.A.P. Cîmpuri Surduc pede semănatul. Lucrînd pînă termina însămînţările, o su­ la executarea arăturilor, pre­ Membrii cooperatori au hotă- şi Ion Buda au lucrat cu porumb prevăzută — 150 al balastierei con­
— datorită strădaniilor şi e- noaptea tirziu, luni s-au arat prafaţă de 20 hectare. gătirea terenului şi semănat. rit să însămînteze suprafeţe mult spor la semănat, dis­ tone, reprezentind plata dusă de maistrul Ioan Do-
forturilor deosebite depuse de şi pregătit 10 ha, iar marţi, La C.A.P. Leşnic mai sînt in plus cu grîu. Din informa­ cuit şi arat. Inginerul şef garu. înlocuirea silelor uzate
mecanizatorii secţiei — însă- 7 ■ noiembrie, mecanizatorii de semănat 25 din cele 85 0 dovadă a înaltei ţiile pe care le-am primit de ne spunea că pînă la pentru muncile efectuate de de la ciururile de sortare cu
mîntarea griului şi orzului Gheorghe Sorea, Ion Dinipe- hectare prevăzute în plan. la David Grişan, preşedintele 8 noiembrie (n.n) se va S.M.A., contribuţia la fon­ altele confecţionate în cadrul
s-a încheiat cu o zi în urmă riu, Ion Joldea şi Roman Dă- Luni, în loc să lucrăm numai conştiinţe consiliului intercooperatist Si­ încheia semănatul pe în­ dul de întrajutorare al atelierului, confecţionarea u-
pe întreaga suprafaţă. Merite nilă au arat 5 ha. Noi — ne la arat şi pregătirea terenului, meria, am reţinut că C.A.P. treaga suprafaţă planifi­ C.A.P. şi Ia fabrica de nu­ nor piese de schimb pentru
deosebite revin mecanizatori­ spunea Emil Sonoc, mecani­ a trebuit ca mai întîi să mer­ Pricaz va semăna peste pre­ cată, urmînd ca, în conti­ grupul propulsor scholtel al
lor Simion Biriş şi Crăciun cul de întreţinere al secţiei gem cu remorcile şi să elibe­ Cooperativele agricole de vederi grîu pe 20 ha, cea din nuare, să se însămînţeze treţuri combinate. navelor de transport — pieso
Morar. Acum, Traian Todea de mecanizare, mergem cu re­ răm de coceni o suprafaţă de producţie din Pricaz, Turdaş, Turdaş pe 10 ha, Bobîlna pe suprafeţe suplimentare. care pînă acum se importau
tăvălugeşte ultimele suprafe­ morcile şi aşteptăm după coo­ 15 ha. Apoi, Achim Schiau şi Bobîlna, Foit, Simeria, Băcia, 15 ha, Simeria pe 20 ha, Băcia — crearea unei instalaţii de
ţe care au fost semănate cu peratori să taie şi să încarce Laurenţiu Goia au arat 4 hec­ Petreni şi Sîntandrei au ter­ pe 10 ha, Petreni pe 10 ha, recunerare a nisipului lin din
grîu. cocenii, pentru a elibera te­ tare. Marti s-au discuit 4 ha, minat * însămîntatul griu­ Sîntandrei pe 10 ha şi Foit apa provenită prin spălarea
renul. Facem tot ce putem iar Achim Schiau, care dimi­ lui pe suprafeţele planificate. pe 5 ha. Salariaiil de la F.C. Orăşfle
Faptul că sămînta de grîu
soli­
La Brîznic s-a ter­ pentru a avea front de lucru. neaţa a lucrat la eliberarea din care vom coace pîinea a- lărîrea cooperatorilor ce şi-au sorturilor, produs foarte repre­
Cum am putea aprecia ho-
terenului, a trecut după-amia-
de
constructori,
citat
Prin eforturi comune — atît
minat însămmţaful. noi, cit şi cooperatorii — vom ză şi a însămîntat cele 4 ha nului viitor a fost. însămînţa- stabilit să însâmînteze supra­ au recoltat porumbul de pe 55 ha zintă doar cîteva din succese­
tă în condiţii bune, cu toate
de teren. Lucrările la aceas­
reuşi să încheiem pînă sîmbă-
feţe în plus cu grîu în aceas­
meseriaşii
ba­
Timp de 4 zile, sute de salariaţi de la Fabrica
La lila nu este sufi­ tă semănatul. tă unitate avansează încet. capriciile naturii, îi bucură tă toamnă decît ca un fapt chimică din Orăştie au lucrat la culesul porumbului le obţinute In de cinstea măreţei
deopotrivă pe cooperatori, pe
Aici trebuie intensificate e-
lastierei.
al înaltei conştiinţe de care
de pe ogoarele fermei din Orăştie a I.A.S. Simeria.
cient front de lucru Dacă am fi avut forturile pentru eliberarea te­ mecanizatori, pe toţi cei care dă că oamenii ogoarelor sînţ Ei au strîns recolta de pe 55 ha. Dintre salariaţii sărbători a al secţiei nu va
sînt stăpîniti şi animaţi, dova­
harni­
Republicii,
intr-un fel sau altul şi-au a-
renului de coceni şi asigura­
colectiv
cul
Pînă in seara zilei de 6 no­ teren eliberat... rea frontului de lucru penlru dus modesta contribuţie la fi­ capabili de fapte mari, sînt care s-au remarcat în muncă la culesul porumbului, precupeţi nici un eiorl pen­
ing. Gheorghe Vaier, directorul F.C.O., a amintit pe
mecanizatori.
nalizarea acestei lucrări. Me­
iembrie — ne relatau tovarăşii In celelalte cooperative din canizatorii, cooperatorii au gata oricînd să-şi aducă pri­ cei de la atelierele conduse de maiştrii Dumitru Dom- tru a-şi înscrie activitatea la
Eugen Iuga, preşedintele Lucrările de semănat erau cadrul consiliului intercoope- depus strădanii demne de lau­ nosul lor modest la înfăptui­ naru. Stelian Drăgan, Ion Petrica, Pavel Hanciu şi cote lo‘ mai înalte.
rea prevederilor partidului :
C.A.P. Brîznic, Sergiu Beretchi, terminate în cele două coope­ ratist Ilia, o situaţie bună e- dă, pe care le vom înscrie cu creşterea bunăstării materia­ Ion Susan. La transportul porumbului şi-au adus con­
inginer-şef, Traian Iorgovan, rative pe care le deserveşte xistă şi la C.A.P. din Burjuc. majuscule în cartea de aur a tribuţia şoferii de ia serviciul de transport al fabri­ GHEORGHE BATANEANŢU
secretarul organizaţiei de par­ secţia noastră de mecanizare Aici. din cele 173 hectare muncii. „Dacă mi-ar cere ci­ le şi a avutului obştesc 1 cii, condus de Gheorghe Munteanu. marinar
tid, şi Alexandru Vădan, şe- — ne spunea tovarăşul Liviu grîu, mai sînt de semănat 47 neva să vorbesc despre trac­ N. PANAITESCU la balastiera Suuleşti