Page 34 - Drumul_socialismului_1972_11

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 548 VINERI'

Prin forţa si întărirea unanimă a colectivului, la E C O N O M I A

E.M. Dilja se pun baze solide succeselor viitoare de timp, muncă, materiale, fonduri băneşv

(Urmare din pag. 1) lor (printre altele «minţim
Dificultăţile de ordin obiec­ tru dare de seamă şl alegeri, Vass, Constantin Scutaru. Al­ vom pregăti mai temeinic pen­ Imobilizările în că în actualul trimestru, la
dispoziţia minerilor va fl pus
tiv s-au acumulat cu fiecare reprezentanţii comuniştilor de ţii — Gheorghe Tănase, Va- tru muncă şi prin muncă pen­ Ilie Vişa, secretarul comite­ un cămin cu 210 locuri).
an ; nimeni nu a avut cura­ la E. M Dîlja au criticat cu sile Sidorov, Victor Ghioan- tru viată — a spus tînârul tului de partid pe exploata­
jul să le pronunţe cu tărie, asprime aceste stări de lu­ că, Elena Drăgoi, Petru Scră- Virgil Ciornei, secretarul co­ re. S-au fixat formaţii de Vorbind despre succesele
să ia măsuri la vreme pentru cruri, au făcut propuneri con­ deanu, Dumitru Enache, Ioan mitetului U.T.C pe exploatare. stocuri supranormative deservire în funcţie de spe­ şi preocupările lor, minerii
înlăturarea lor. Astfel, s-a a- crete pentru eliminarea lor, Billek — au relevat perspec­ — Vreau să spun din capul cificul fiecărui loc de mun­ de la Ţebea îşi manifestă
juns ca, în ultimii doi ani, pentru îmbunătăţirea activită­ tivele de dezvoltare a minei locului că comitetul de partid că, care sînt retribuite în a- însă şi un sentiment de in­
planul la extracţia de cărbu­ ţii de viitor sub toate aspec­ Dîlja, eforturile considerabile şi conducerea minei nu ne-au (Urmare din pag. 1) cord. Aceasta permite o u- satisfacţie. El provine din
ne să nu fie realizat iar cîş- tele. Deşi discuţiile au fost ne care partidul şi statul nos­ sprijinit îndeajuns în muncă ; tilizare mai raţională a forţei convingerea că angajamen­
tigurile minerilor să fie dimi­ străbătute, în general, de spi­ tru le fac. în această direc­ ba uneori ne-au dezorganizat în blocuri de marmură necorespunzătoare calitativ, de muncă, aprovizionarea tul la unul din indicatorii
nuate. Paralel s-au acumulat rit critic şi analitic, unii i-au ţie, prin sumele mari pe care prin transferarea cu uşurinţă constatate de către organele Inspectoratului General promptă şi ritmică a forma- calitativi nu va putea fi ono-
şi lipsuri subiective izvorîte criticat pe alţii, uitînd voit de le acordă în fiecare an, grija a unor mineri dintr-o brigadă de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor şi a că­
din nivelul redus de conştiin­ propriile lipsuri. Inginerii i-au permanentă pe care o mani­ în alta, dintr-o organizaţie de ror valoare este de peste 2,1 milioane lei, precum şi
ţă al unor salariaţi, începînd învinovăţit — dealtfel pe bu­ festă pentru asigurarea unor bază în alta — a relevat şe­ în produse finite (placaje de marmură), fără desfa­
de la miner şi pînă la condu­ nă dreptate — pe maiştri şi condiţii tot mai bune de mun­ ful do brigadă Nagy Emeric. cerea asigurată, în valoare de 2,1 milioane lei. Ponderea muncitorilor
cerea exploatării. Deservirea pe unii şefi de echipă pentru că şi de viaţă minerilor. Prin­ Avem oameni buni, muncim ' Sînt unele unităţi ca, de exemplu, întreprinderea
defectuoasă a locurilor de neorganizarea atentă şi com­ tre ultimele rezultate ale a- cu tragere de inimă. Mă anga­ de transporturi auto Deva, care s-a aprovizionat cu
muncă, slaba calitate a lucră­ petentă a producţiei, pentru cestei griji: intrarea în func­ jez ca împreună cu ortacii piese de schimb care nu sînt specifice mijloacelor direct productivi
rilor de întreţinere, revizii şi nefolosirea judicioasă a maşi­ ţiune a complexului puţului mei să realizăm sarcinile de fixe pe care le are în dotare şi a căror valoare este
reparaţii, depozitarea şi gos­ nilor şi utilajelor din dotare, cu skip şi separaţie şi a pu­ plan pe trimestrul IV şi pe în­ de aproape 2 milioane lei. Oare, conducerea aces­
podărirea proastă a materia­ pentru starea de indisciplină. ţului orb nr. 4, darea în fo­ treg anul, să dovedim — aşa tei întreprinderi ar face astfel de lucruri dacă ar tre­ fiilor de lucru cu materiale­ rat. Sînt nevoiţi să facă fa­
lelor, lipsa unor piese de La rîndul lor, unii maiştri şi losinţă a complexului social, cum spunea secretarul gene­ bui să-şi cheltuiască banii proprii ? Cred că nu 1 Dar le necesare, creşterea vizi­ tă unei situaţii stranii i căr­
schimb atît de necesare, utili­ şefi de echipă au adus critici a cantinei şi a noului cămin ral al partidului nostru, tova­ fiind vorba de banii statului, nu le poartă aceeaşi bilă a randamentelor. Acţiu­ bunele pe care îl extrag es­
zarea neraţională a maşinilor la adresa unor ingineri — de pentru nefamilişti. Participan­ răşul Nicolae Ceauşescu — că grijă, cu tonte că sînt acte normative precise cu pri­ nea se va extinde la marea te livrat tocmai... termocen­
şi agregatelor miniere, diver­ asemenea îndreptăţite — pen­ ţii la discuţii au adus critici minerii ştiu să-şi respecte cu­ vire Ia atenţia ce trebuie să o manifeste fiecare con­ majoritate a muncitorilor tralei de la Ovidiu, lîngă
sele manifestări de indiscipli­ tru comoditatea de care au justificate la adresa comitetu­ vîntul dat. ducător de întreprindere în gospodărirea fondurilor din regie. Constanţa 1 Datorită cheltu­
nă — în prim-plan situîndu-se dat dovadă, pentru lipsa a- lui de partid pe exploatare — Au fost, într-adevăr, pe care statul le-a pus la dispoziţie. Străine de astfel Cei doi interlocutori ne-au ielilor de transport foarte ri­
absenţele nemotivate de la sistentei tehnice pe care tre­ care nu a îndrumat cu destu­ multe lipsuri la mina Dîlja şi de lucruri în administrarea fondurilor statului nu vorbit apoi despre o altă dicate, preţul de cost este
serviciu şi nefolosirea inte­ buiau s-o acorde la locurile lă responsabilitate activitatea mai sînt încă destule — a ţi­ sînt nici conducerile întreprinderilor de industrie lo­ măsură care a dat roade: atît de umflat încît benefi­
grală a timpului de lucru —, nut să adauge inginerul Ioan cală Brad. Hunedoara şi Haţeg, precum şi a între­
insuficienta preocupare a maiş­ ta " v 'sA-V'-. -A' ■ . ; ■ - A Sabău, noul director al ex­ prinderii de prefabricate din beton Bîrcea şi altele. normarea muncitorilor de la ciile preconizate nu vor fi
trilor, tehnicienilor, ingineri­ ADUNARI DE DĂRI DE SEAMA ploatării. Dar noi, comuniştii, Ar fi greşit dacă am atribui toată răspunderea a- suprafaţă. Numai în acest fel realizate cu toate strădaniile
lor privind acordarea asisten­ toti salariaţii avem datoria să cestei stări de lucruri numai conducerilor întreprin­ se explică de ce, în primele depuse (cheltuielile de pro­
tei tehnice corespunzătoare la Şl ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID le eliminăm, să' ne facem un derilor în care se găsesec imobilizări în stocuri su­ 10 luni, productivitatea pla­ ducţie au depăşit mult, în­
locurile de muncă — iată cî­ proces de conştiinţă, să vedem pranormative. Situaţia se datoreşte şi faptului că nificată a fost depăşită cu că de pe acum, nivelul pla­
teva din cauzele principale de muncă, pentru faptul că productivă, nu a acţionat cu dacă am fost întotdeauna la nici forurile tutelare ale acestor întreprinderi, cen­ 3 267 lei pe salariat fată de nificat). Nu se poate găsi un
care au impietat conside­ nu-şi pun mai mult în eviden­ mai multă hotărîre pentru în­ înălţime, să muncim în aşa fel tralele industriale, ministerele de resort sau orga­ 500 lei pe salariat cît este consumator prin apropiere?'
rabil activitatea productivă la ţă pregătirea acolo, în subte­ tărirea rolului organizaţiilor încît şă ne mîndrim cu mun­ nele administraţiei locale nu au luat măsurile cores­ angajamentul. Minerii răspund că el ar pu­
mina Dîlja. ran, de unde se extrage căr­ de partid, nu a militat mai ca noastră. Sînt multe lucruri punzătoare pentru traducerea în fapt a prevederilor In paralel, a precizat se­ tea fi găsit la Oradea. Rămî-
ne ca cei în drept să anali­
Aceste cauze, altele pe ca­ bunele. consecvent pentru rezolvarea de pus la punct. In primul legii privind gospodărirea fondurilor întreprinderilor. cretarul comitetului de par­ zeze soluţia, să adopte mă­
re >le vom aminti în conti­ — Fosta conducere a minei unor doleanţe ale oamenilor rînd — creşterea gradului de Fată de astfel de stări de lucruri la întreprinde­ tid, se depun eforturi pen­ surile care se impun. Mine­
nuare au făcut ca la această — sublinia maistrul Petru muncii, a îndrumat în insufi­ conştiinţă şi eliminarea stări­ rile cu imobilizări în stocuri supranormative, în ve­ tru completarea efectivului rii de la Ţebea susţin că
mină să se înregistreze, în Marcu — nu avea cele mai cientă măsură munca organi­ lor disciplinare, creşterea ro­ derea redării în circuitul economic a acestora, pre- (exploatarea mai are nevoie clacă n-ar fi nevoiţi să plim-
1971, o nerealizare a planului bune metode de lucru cu oa­ zaţiilor de sindicat şi ale lului organizaţiilor de bază în .cum şi pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare, tre­ de cel puţin 200 muncitori)
de extracţie de 55 478 tone de menii. Cînd producţia de căr­ U.T.C. Ei au recomandat noului conducerea întregii activităţi buie să se facă uz cu fermitate de prevederile le­ şi stabilizarea cadrelor, con­ me cărbunele pe o distantă
cărbune şi de 82 468 tone în bune nu mergea, arunca, în­ organ să acţioneze mai ener­ economice; apoi organizarea gislaţiei economice în vigoare. Este necesar ca fie­ diţie indispensabilă pentru « atît de mare ar putea obţine
cele trei trimestre din acest totdeauna, întreaga vină asu­ gic în aceste direcţii. Din cu­ şi calitatea muncii, aprovizio­ care conducător de întreprindere să analizeze cu co­ ridicarea calificării profesio­ anual economii la preţul de
an. De .asemenea, indicatorul pra sectorului electromecanic. vîntul tuturor s-a desprins în­ narea cu materiale şi piese de lectivul întreprinderii, cu simţ de răspundere, struc­ nale. Atentie deosebită se a- cost în valoare de cel puţin
de bază al economiei noastre Iată un caz de-a dreptul ciu­ să entuziasmul robust, realist schimb şi deservirea locurilor tura acestor stocuri şi să ia astfel de măsuri ca aces­ cordâ, în acest sens, îmbu­ 2 milioane lei 1 Să recunoaş­
— productivitatea muncii — dat : înlr-una din zile, fostul cu care se lucrează acum la de muncă, asigurarea unei a- tea să fie redate în cel mai scurt timp circuitului nătăţirii condiţiilor de mun­ tem, este o cifră pentru ca­
se menţine la un nivel redus, inginer şei a întrebat pe ci­ mina Dîlja, generat de măsu­ sistenţe tehnice corespunză­ economic. că şi de viată ale snlariati- re merită să te zbaţi.
dovadă a insuficientei moder­ neva cum stă cu planul la zi. rile aplicate în urma vizitei toare, accelerarea ritmului de
nizări şi mecanizări a proce­ ,,Nu-l facem, tovarăşe inginer tovarăşului Nicolae Ceauşescu mecanizare şi automatizare a V
r
sului de extracţie şi trans­ şef. Nu avem producţie, nu în Valea Jiului, s-a desprins proceselor tehnologice, pre­
port în subteran. Slaba orga­ avem goale, avem multe greu­ hotărîrea unanimă de a munci gătirea tuturor condiţiilor pen­
nizare a producţiei şi a mun­ tăţi". ,.Defecţiuni mecanice nu cu forţe- sporite, de a răspun­ tru a putea folosi cu maximă
cii a condus la depăşirea con­ aveţi?". „Nu". „Păi de ce nu de prin fapte de muncă deo­ eficientă maşinile şi agregate­
sumurilor specifice la mate­ aveţi ?”. sebite grijii partidului şi sta­ le miniere din dotare, spori­ £u forţe sporite la arat, pregătirea terenului şi semănat
rialele principale — lemn de — Şi ar mai fi ceva — a tului nostru, de a transpune rea exigenţei şi autoexigen-
mină şi armături metalice —, continuat vorbitorul. Să fie în viaţă prevederile Congre­ ţei, alte probleme care au fost
a cheltuielilor la 1 000 lei puşi oamenii potriviţi la lo­ sului al X-lea şi ale Conferin­ amintite aici. Să ne mobilizăm
producţie marfă, în vreme ce curile potrivite. Aproviziona­ ţei Naţionale a partidului. cu totii mai mult, să ne spo­ (Urmare din pag. 1)______ fost deplasate la unităţile un­
lucrările de pregătiri şi des­ rea cu piese de schimb e sla­ — Pentru minusul de pro­ rim răspunderea, să aplicăm de sînt suprafeţe mai mari
chidere au rămas mult în ur­ bă. Nu primim piese de ducţie înregistrat ne facem consecvent în întreaga noastră cu grîu pînă la data de 9 no­ pentru semănat.
mă, maşinile şi utilajele mi­ schimb pentru că nu cerem. vinovaţi cu toţii — a apreciat activitate politica partidului iembrie 230 ^in cele 340 pla­ Inşâmînţările în cele 5 coo­ Au terminat semănatul griului
niere nu au fost utilizate la Şi nu cerem pentru că cei ca­ maistrul principal Ion Dănet. şi statului, să nu uităm gri­ nificate. Traian Birlârescu, perative din comuna noastră
randamentul optim, multe ne- re trebuie să facă acest lu­ Acum atmosfera de lucru e ja pe care o manifestă con­ Siminic Stoia, Viorel Bugariu, —■ ne spunea tovarăşul TitUs
fiind folosite deloc. Aşa se cru nu se prea pricep. Eu mă bună, sarcinile sînl pe deplin ducerea de partid pentru Liviu Lăzăroni şi Ioan Suciu Marinoiu, secretarul Comi­ (Urmare din pag. 1) parte din tractoare au fost
prezintă situaţia cu 10 maşini angajez ca pînă în 15 decem­ realizabile, oamenii muncesc munca şi viaţa minerilor. A- — lucrînd pînă noaptea tîrziu tetului comunal de partid deplasate să sprijine finali­
de încărcat, 239 stîlpi hidrau­ brie să punem în funcţiune cu mai multă dăruire şi răs­ vem toate motivele să cre­ — au însămîntat în ziua de 9 Bretea Română, se desfă­ rii. Primele pe comună au zarea semănatului la Spini.
lici, 365 grinzi metalice care compresorul L100 pentru îm­ pundere. Să se dea mai mul­ dem în îmbunătăţirea consi­ noiembrie 12 ha. In aceste zile şoară acum în condiţii terminat semănatul coopera­
stau în magazii şi dejfozite, bunătăţirea aprovizionării cu tă atenţie, din partea tutu­ derabilă a muncii noastre, în şi aici activitatea de pregăti­ mai bune. Avem semănate tivele agricole din Turdaş şi O contribuţie meritorie la
iar maşina de curăţat vago- aer comprimat a abatajelor.^ ror, organizării muncii, apro­ care rolul organizaţiei de re a terenului şi semănat s-a 536 ha din cele 775 prevăzute Pricaz, unităţi unde s-au realizarea planului de însă-
nele şi cea de recondiţionat Asupra metodelor de mun­ vizionării tehnico-materiale şi partid trebuie să domine cu intensificat. Sînt condiţii să în plan. La C.A.P. Gînţaga se­ mînţări şi-au adus-o tracto
grinzi metalice stau nefolosi­ că defectuoase şi a slabei cu piese de schimb, disciplinei autoritate. se avanseze mai repede pen- mănatul s-n terminat, iar la realizat suplimentar încă 15 riştii Dumitru Orăşan, ilie
te zile în şir. Nerespectarea preocupări a unor cadre din de producţie. Să militeze mai La mina Dîlja există aşadar , tru finalizarea acţiunii. Bretea Streiului, -Ruşi;--Vîlce- hectare. Planul la însămîn- Stama, Simion Morar, Ni­
cu stricteţe a tehnologiilor de fosta conducere a exploatării mult în aceste direcţii şi noul asigurate condiţii reale — u- Directorul S.M.A. Cîrneşti, le şi Bretea Română se înre­ ţările de toamnă va fi însă colae Stanciu. Nicolae Mi-
lucru a favorizat unele ava­ privind organizarea muncii, comitet de partid. Sectorul mane şi materiale — pentru îng. Ion Bogdan, ne spunea gistrează în aceste zile rit­ substanţial depăşit, deoare­ hăilă, Nicolae Nasta, Dumi­
rii electromecanice şi surpări conlucrarea cu salariaţii, re­ nostru (III) se angajează să ca activitatea productivă să că în ziua de 8 noiembrie, muri mai intense de lucru la ce în aceste zile se va în­ tru Popescu, Petru Mezel
în abataje care au perturbat zolvarea doleanţelor acestora, depăşească planul pe luna no­ cunoască apreciabile îmbună­ cînd s-a lucrat pînă la ora semănat, In ziua de 9 noiem­ cheia lucrarea amintită şi la Ion Gorea şi alţii din sec
procesul de producţie. Numai precum şi asupra climatului să­ iembrie cu 500 tone de căr­ tăţiri. Există un climat sănă­ 23,00, s-au arat 68 ha, s-au brie, de exemplu, s-au însă­ C.A.P. Spini, iar în continua­ ţiile conduse de Ion Udrea
în acest an s-a pierdut o pro­ nătos ce domneşte acum la E.M. bune. tos de muncă, există şi ho­ pregătit 82 şi s-au însămîntat mîntat 60 ha cu grîu. Menţi­ re se fac însămînţări în toate şi Ilie Mogoşan, precum şi
ducţie de cărbune de 12 000 Dîlja, asupra posibilităţilor de — Asigurăm conferinţa că tărîrea unanimă a comunişti­ 65 ha. In aceste zile se va a- nerea acestei viteze zilnice va cele trei cooperative agrico­ inginerii şefi din cooperati­
tone datorită celor peste 4 500 realizare a sarcinilor de plan tinerii de la mina noastră lor de a aduce întreprinderea junge la o viteză zilnică de- da posibilitatea ca în cel mult le. De Ia C.A.P. Turdaş, o vele agricole.
de absente nemotivate şi mai pe acest ultim trimestru al a- nu-şi vor precupeţi eforturile’ lor la nivelul celor fruntaşe. 100 ha la semănat. Cooperati­ 4 zile însămîntările să fie în­
mult de 6 000 de absenţe mo­ nului, au luat cuvîntul nume­ şi timpul pentru realizarea e- Cuvîntul se cere respectat vele care sînt deservite de cheiate pe întreaga comună.
tivate, fluctuaţia menţinîn- roşi comunişti, printre care: xemplară a sarcinilor de plan, prin fapte. Iar minerii şi-au S.M.A. Cîrneşti mai au de
du-se încă destul de ridicată. Gheorghe Himeniuc, Octavian că vom fi ajutoare de nădej­ respectat întotdeauna cuvîntul. semănat 567 ha cu grîu. Toa­
In cadrul conferinţei pen­ Ştefan, Ioan Toporan, Moise de ale comuniştilor, că ne DUMITRU GHEONEA te utilajele de la unităţile un­ O mobilizare mai susţinută la
de s-a încheiat semănatul au
transportul cocenilor din câmp !

Lucrînd zi de zi, în schim­ nii se transportă la adăpostu­ lucreze în schimburi prelun­
buri prelungite cu maximum rile fermei zootehnice cu ate­ gite atît la arat cît şi la eli­
de randament, membrii coo­ lajele de care dispune coope­ beratul terenului de coceni.
peratori, mecanizatorii şi rativa şi cu mijloacele me­ In ritm nesatisfăcător se
specialiştii de la C.A.P. Do- canizate ale instituţiilor din lucrează însă la C. A. P.
bra trăiesc azi satisfacţia da­ comună, care i-au sprijinit în Roşcani. Deşi aici tre­
toriei împlinite : vor termina mod efectiv pe membrii coo­ buie să se însămînteze grîu
însămîntarea griului pe cele peratori din localitate la ter­ după porumb pe o suprafaţă
135 ha planificate. „Mecani­ minarea grabnică a acestei de 90 ha, acţiunea de trans­
zatorii Traian Marcu, Ilie Du- lucrări. port. al cocenilor din cîmp se
Ei au avut un crez: o meserie mitraş, Ion Bogdan, Aurel ceşte şi la C.A.P. Răduleşti. desfăşoară cînd şi cum. Mo­
Cu forte sporite se mun­
Cîmpurean, Silviu Olaru şi
tivul ? Nu au mijloace de
Iacob Popa, care au partici­
pat efectiv la aratul, pregăti­ In ajutorul cooperatorilor de transport 1 Cît a fost vara de
mare, nimeni nu s-a învred­
aici au venit şi mecanizatorii
pe care au cinstit-o tul terenului şi însămînţatul de la C.A.P. Lăpuşnic, astfel nicit să le repare pe cele stri­
griului, merită toată lauda
cate, In brigada de la Mihă-
că de cîteva zile se lucrează
pentru lucrările de bună cali­
ieşti şi Roşcani sînt numai
cu 6 tractoare. Pe suprafeţele
tate executate" — ne spunea la arat şi pregătitul terenului două atelaje bune pentru a
Intilnlm numeroase şl sugestive mărturii despre dimen­ inginerul şef al cooperativei, unde din cauza terenului ac­ fi folosite la transport. Să re­
siunile individuale ale dăruirii in muncă. Cunoaştem bio­
grafii şi destine exemplare configurate in jurul acestei ne- Mihai Cazaclncu. cidentat nu se poate executa cunoaştem, sînt cam puţine
sMrşite coloane a muncii. Şi, poate, portretele cele mai Cu forţe sporite se lucrea­ mecanic semănatul, însămîn- pentru o cooperativă agrico­
bine conturate ni Ie o-feră acele biografii profesionale care ză în cadrul unităţii agrico­ tatul se face manual de că­ lă aşa de mare! Penlru că
se îngemănează cu bărbăţia. Am desprins din uriaşul ta­
blou al meseriilor bărbăteşti două chipuri de sondori — oa­ le din Dobra şi la recoltatul tre membrii cooperatori. Bu­ timpul este mult avansat, este
meni despre cşre in judeţul nostru vorbim destul de rar. porumbului. De la tovarăşul na organizare a muncii a fă­ imperios necesar să se utili­
Deşi U-ar trebui. Pentru că sute şi sute de sondori înfrun­ Ion Zaharia, secretarul Comi­ cut ca în timp de numai 3 zeze la transportul cocenilor
tă, pe aceste meleaguri, in căutarea bogăţiilor subpămîn-
tene, vicisitudinile anotimpurilor. Vasile Oprişan a dăruit tetului comunal de partid Do­ zile să se însămînteze la din cîmp şi atelajele proprie­
acestei aspre munci numai pe plaiurile liunedorenc 21 de bra, am aflat că din suprafa­ C.A.P. Răduleşti grîu pe 50 tatea personală a membrilor
ani. 21 de ani s-a înfrăţit Vasile Oprişan cu codrii, cu ţa de 112 ha însămînţate cu de hectare, din cele 110 pla­ cooperatori, precum şi re­
munţii şi văile, cu vlntul şi cu soarele, cu gerul şi cu ploi­ porumb membrii cooperatori
le. Două decenii s-a dăruit Vasile Oprişan meseriei de nificate. Timpul fiind avan­ morcile de care dispune sec­
sondor, care l-a ţinut, tot atlta vreme, departe de famiiln au recoltat ştiuletii şi tăiat sat, membrii cooperatori şi ţia de mecanizare.
sa din Rudina-Mchedinţului. cocenii de pe 100 ha. Coce­ mecanizatorii au hotăr-ît să N. PANAITESCU
— Cînd simţi meseria în palmă şi în inimă, greu te
poţi dezlipi de ea — se motivează Vasile Oprişan. Am fost
departe de casă, c drept, dar de aici, din munţi, mi-am
crescut copiii. Şi n-am ce mă plînge. Cei trei feciori sînt
tehnicieni — doi proiectanţi la Cugir, unul la Drobeta Tr.
Severin; fata e măritată, ia casa ci. Colectivul în care am
muncit aici mi-a fost familia de fiecare zi. In ea am cu­
noscut şi necazurile şi bucuriile pe -care meseria ni le dă.
Să cercetezi adlncurile, să ştii să le asculţi taina şi să Un Mal or os bilanţ al cunoaşterii,isteţimii, curajului
le-o descoperi. Munca geologilor a fost înfrăţită cu a son­
dorilor, iar sondorul şef Vasile Oprişan şi ajutorul său, Ion
Murdeală — consăteni şi tovarăşi de meserie — au ştiut
să scoată la lumină taina adîncurilor. Şi-au pus viguroasă
semnătură în lucrările de cercetare a zăcăminttilui cupri­ „...Greu a fost, greu, dar lui „Turexfag" de la Şcoala Şcolii generale nr. 9 Hune­ lele de jurnal ale „Mioriţei", Criş înscriu însă cu multă copiilor. Multe dintre expo­
fer de Ia Deva, a zăcămintului de ia Muncelu Mic, au avut neimaginat de frumos. Am generală nr. 1 Pplrila, fanio­ doara, e la fel de greu de echipajul Şcolii generale nr.
o contribuţie de prestigiu în deschiderea noii mine de la maturitate file de istorie trăi­ natele de aici pot figura cu
G-hciar, a minei Telluc-est. cîştigat oare ceva ? Nici nu nul „Sculul dacic", echipaju­ decis. Impresionează, la pri­ 3 Hunedoara, ca şi ale echi­ tă, străbătînd traseul de re­ cinste în orice vitrină de mu­
— Vasile Oprişan şi Ion Murdeală şi-au închinat viaţa putem scrie ceea ce simţim. lui „Mioriţa", de la Şcoala ge­ mii, bogăţia insectarelor, ro­ pajului „Hai la drum", al zonante patriotice al marilor zeu. Dar şi mai de valoare
acestei meserii deloc uşoare. Doar ci ştiu cit de greu se Pentru fiecare dintre noi au nerală nr. 3 ' Hunedoara ; e- cilor, ierbarul masiv, la cei­ Casei pionierilor din Hune­ revoluţionari ardeleni trecuţi
poate lucra în munţi, în bătaia vîntului şi-a ploilor, in sînt gîndurile, sensibilitatea
arsura soarelui şi-a gerului. Dar şi-au cinstit munca pînă fost zece zile de viată". di.ţia a IlI-a 1971 — 18 echi­ lalţi te afli în fata unui veri­ doara, cuceresc de la primele pe meleaguri moţeşti, adunînd receptivitatea lâ frumos, dez­
la capăt. Au avut un crez: o meserie pe care au preţuit-o Ultimele consemnări de jur­ paje şi „Cortul de mătase" tabil colţ muzeistic, cu pro­ rînduri prin sinceritate şi folclor şi obiecte de tradiţie. văluite de notiţele sincere
ca pe cel mai scump dar. Numai aşa sc explică dărui­ nal ale secundului echipaju­ „Mugurelului" din Boşorod. nunţat specific etnografic, cu spontaneitate în redactare, Echipajul „Montana" şi-a ve­
rea lor totală, in condiţii vitrege de aprovizionare, de mun­ lui „Sargedava 2" din Orăş- surprinse de filele jurnalu
că, de viaţă chiar. Noi toţi am avut mult de învăţat de la premiul UCECOOM „Sargeda- piese pitoreşti şi rare înregis- prin copilărescul relatării, prin rificat cu succces aptitudinile lui". însemnarea din cartea de
Vasile Oprişan şi Ion Murdeală. Le mulţumesc' in numele tioara de Sus concentrează vei", o medalie de aur şi trei în alpinism, „Bucura" a stră­ onoare a expoziţiei întăreşte
tuturor acelora care au crescut şi s-au călit la flacăra edu­ sentimente comune tuturor medalii de bronz echipajului bătut trasee pitoreşti.
caţiei lor de muncă şi de viaţă. expediţionarilor. care au îm- aceste afirmaţii: „Expoziţia e
Cuvintele de apreciere ale inginerului Cornel Arsin, di­ „Ioan Corvin". La a IV-a edi­ Expoziţia expediţiilor „Cutezătorii" E aproape imposibil să cu­ echipajelor „Cutezătorii" este <
rectorul întreprinderii de prospecţiuni şi explorări geolo­ pînzit, la a 4-a ediţie a ex­ ţie, lupta a fost mai strînsă. prinzi dintr-o privire tot ce mostră elocventă a posibitifă
gice Hunedoara-Deva, erau rostite in atmosfera caldă, emo­ pediţiilor „Cutezătorii", cără­ 46 de echipaje au înscris nu­
ţionanta în care tovarăşii de muncă ai sondorilor V. Opri­ rile patriei. Filele zecilor de au realizat zecile de echipa­ tilor tineretului şcolar ele i
şan şi I. Murdeală, de la secţia Poiana Ruscăi — Teliuc a mele judeţului în competiţia je hunedorene în temerarele desfăşura în natură activităt
I.P.E.G., au ţinut să le cinstească ieşirea ia pensie. jurnale ale pionierilor hune- ..Cutezătorilor". 'Selecţia de trate în caietul cu fişe de o- ilustratiile vesele, prezente a- expediţii întreprinse vara a- în egală măsură utile şi in­
— Pe mine, tovarăşul Oprişan m-a adus aici. Vă spun doreni, bogăţia mărturiilor zi­ jurnale şi materiale, colecţii biect. Reţin tot aici albumele proape la fiecare pagină. O-
sincer mi-a fost foarte greu pînă m-am obişnuit cu munca lelor de expediţie sînt o confir­ ceasta. Bucuria cuprinsă în structive. Exponatele prezente
de sondor. Cind am venit, am crezut că stau trei zile, cel etnografice, folclorice, mine­ de fotografii, instantanee de biectele colecţionate sînt şi sute de pagini de jurnal e dovedesc aptitudini de obser
mult o lună. Şi dacă azi am 15 ani vechime aici, in aceas­ mare în plus a seriozităţii cu rale, biologice, arheologice drumeţie spontan comentate, ele autentice valori de cultu­ acea statornică bucurie a în­ vaţie şi înţelegere a naturii
tă meserie, tovarăşului Oprişan îi mulţumesc • — mărturi­ care şi-au tratat fiecare misiu­ ş.a. dovedeşte, o dată în plus. ingenios ilustrate. „Flăcări ne­ ră populară. demne de toată admiraţia".
sea sondorul Aristide Trancă. nea, fie el istoric, bucătar, seriozitatea cu care micii pio­ tâlnirii cu frumuseţile fără
Cîte cuvinte de meritată laudă nu s-au rostit la adresa stinse", echipajul Şcolii ge­ Membrii echipajului „Ma- seamăn ale ţSrii, cu bogăţia Profesor dr. -Nicolae Boş-
celor doi sondori in acea zi de predare a ştafetei muncii ! fermier ori naturalist. nieri au pornit la drum, tena­ nerale de 10. ani din Câian, ris '72", de la Şcoala gene­ de privelişti naturale ori îm­ caiu, de la filiala Cluj a A-
Lc-au adus maistrul Rădulescu, tehnicianul Ion Mărcuş, S-au adunat, în aceste zile, citatea de care au dat do­ reuneşte — ilustrat prin poze, rală „Dr. Petru Groza" din cademiei R.S.R. — Subcomi­
inginerul geolog Dionisie Doboş, tovarăşul Ion Vasile, pri­ la Deva, în localul casei pio­ vadă, învingînd vitregiile tim­ plinite de mîna omului, a ve­
marul comunei Teliuc, şi chiar pensionarul Ion Moţ, venit materiale colecţionate, albume Deva, debutanţi în ale plută- rificării cunoştinţelor aflate sia pentru ocrotirea mo­
anume de la sute de kilometri depărtare. Cit de greu e nierilor, cîteva dintre cele mai pului, reliefului neprielnic. Pe — un impresionant bilanţ, ritului pe Mureş, au amenajat din cărţi, a explorării locu­ numentelor naturii — afir­
să te desparţi de colectivul in care ai cunoscut bucuriile de valoare însemne şi dovezi un singur panou sînt adu­ distingîndu-se printre altele din impresiile de călătorie un rilor, a cunoaşterii tării. ma, în urma vizitării expo­
şi greutăţile muncii, dar cit de mulţumit o faci atunci cînd ale trecerii pionierilor din nate pitoreşti costurile naţio­ culegerea de „Folclor din colţ spectaculos de unde nu
ştii că ţi-ai îndeplinit cu cinste misiunea. V. Oprişan şi toate colturile judeţului pe Nu trebuie să fii de vîrsta ziţiei. „Am rămas- profund im­
i. Murdeală trăiesc această mulţumire. Ei au părăsit co­ nale, valoroase şi vechi icoa­ Ţara Moţilor" cu piese culese lipsesc macheta plutei, însu­ presionat de rezultatele expe­
lectivul cu privirile înnourate de regretul despărţirii, dar trasee de cutezători. Intrarea ne pe sticlă, ceramică, cusă­ şi sistematizate după criterii fleţite schite de pe traseu, o- cutezătorilor -expozanţi ca să diţiilor echipajelor „Cutezăto­
cu fruntea S'ts. „De veţi avea, vreodată, nevoie de noi, de în expoziţie e străjuită de un turi, sculpturi în lemn, obiec­ ştiinţifice, cu date detaliate biecte colecţionate, un pito­ te laşi furat de ceea ce po­
sfatul nostru, scrieţi-ne. Vom veni cu dragă inimă — pro­ memento: ediţia I 1969 — vestesc hărţile, notele, obiec­ rii". Remarc îndeosebi impor­
mitea comunistul Ion Murdeală. Că multă vreme tot aici te vechi, tradiţionale din di­ despre informatori, localităţi resc jurnal de expediţie. tele aduse de ei. Vizitînd ex­ tanţa ştiinţifică excepţională
vom fi cu gindul şi cu inima“. două echipaje, ediţia a Il-a ferite zone etnografice. Vitri­ ş.a. (Materialul este bogat şi Şi ce.i mai mici cutezători, a redescoperirii, după un se­
Doi sondori au predat ştafeta muncii. Au avut cui. Au 1970 — opt echipaje şi trei nele adăpostesc eşantioane de în mare parte necunoscut 1 echipajul „Vultur 5", din Pe- poziţia, profesor dr. Nicolae
făcut-o cu convingerea că despre cei care au preluat-o — distincţii: „Busola de aur", Toniuc, secretar şt'inţific al col, a florii de colt la 7,am, la
oameni crescuţi de ci — se vor putea scrie autentice şi ceramică romană, chirpic, —■ remarca prof. Constandin trila, la care media de vîrstă Academiei R.S.R. — Comisia' cea mai joasă altitudine în
bogate biografii profesionale, configurate viguros în jurul trofeul suprem acordat echi­ plante sau insecte fosilizate Clemente, directorul Centru­ abia se apropie de 10 ani, au tara noastră, de către echi­
nesfirşitei coloane a muncii. pajului „Sargedava" din O- în roci. lui judeţean de îndrumare a multe de spus în filele de Monumentelor Naturii — ne pajele „Flăcări nestinse" şi
LUCIA LICIU răştioara de Sus, fanionul Intre „Bios" şi ..Ioan Cor­ creaţiei populare şi a miş­ jurnal, în album. mărturisea cu reală emoţie: „Maris 72".
„Sfinxul Carpatilor" 'echipaju- vin", ambele echipaje ale cării artistice de masă). Fi- „Puii de moţi" din Baia de „Sînt uimit de inventivitatea I. L.