Page 37 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 37
Proletari din foafe fărlle, unlfi-văl
ANGAJARE FERMA, SUCCESE DE PRESTIGIU ÎN
ÎNTRECEREA ÎNCHINATA ANIVERSĂRII REPUBLICII
Cu planul pe 11 au ridicat ponderea otelului
de calitate superioară în
luni realizat condiţiile obţinerii unei
înalte eficienţe economice.
HAŢEG. La data de 7 no Calculele încheiate la servi
iembrie a.c., colectivul coo ciul planificării din combi
peratorilor meşteşugari de nat arată că în sectorul o-
Ia cooperativa „Retezatul“ ţeiării s-au realizat în 9 luni
din Haţeg a raportat înde peste 17 800 000 lei economii
plinirea planului de produc la cheltuielile materiale pla
ţie pe 11 luni la următorii nificate, depăşindu-se cu
ORGAN Af COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. 51 Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN indicatori principali: valoa mult angajamentul anual a-
rea producţiei marfă, pres sumat în cinstea celei de-a
tări de servicii pentru popu 25-a aniversări a proclamării
laţie, livrări de mărfuri către Republicii.
iondul pieţei şi desfaceri de I
ANUL XXIV Nr. 5 549 SIMBÄTÄ 11 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI mărfuri cu amănuntul. Prin Importante stocuri
depăşirea in proporţie de
149 la sută a planului la in 1947- de materiale atrase
dicatorul desfaceri de măr
A A furi cu amănuntul, coopera în circuitul economic
INTIMA TOVARĂŞULUI UAL CEAUŞESCU tiva şi-a realizat şi depăşit siderurgişti pentru înfăptui teritoriale de aprovizionare
Colectivul
întreprinderii
planul la acest indicator, pe
lui, a întregului colectiv de
întreg anul.
Producţie sporită
Deva, răspunzînd sarcinilor
NICU SBUCHEA
corespondent rea obiectivelor stabilite de trasate de Conferinţa Naţio
a spori producţia de oţeluri nală a partidului, privind
aliate şi de calitate superioa
Cil PARTICIPANŢII IA CONSFĂTUIREA PL [ARĂ de energie S-a îmbogăţit gama constructoare beneficiare. In ţilor economice, a iniţiat şi
gospodărirea raţională, cu
ră in scopul reducerii con
eficienţă sporită, a fonduri
sumului de metal Ia uzinele
oţelurilor de calitate
lor puse la dispoziţia unită
electrică
superioară
perioada care a trecut de la
începutul anului muncitorii, desfăşoară largi acţiuni pen
tru atragerea şi valorifica
Topitorii de la oţelăria e-
tehnicienii şi inginerii care
rea in circuitul economic
A CADRELOR DIDACTICE CADE PREDAU ŞTIINŢELE ruire şi pasiune pentru loctrică a Combinatului side deservesc cuptoarele Martin tente în stocuri supranorma-
DEVA. Muncind cu dă
a valorilor materiale exis
şi electrice au produs peste
rurgic Hunedoara au asimi
sporirea continuă a pro
sarcinile de plan o cantitate
lat tehnologia de elaborare
tive sau cu mişcare lentă.
ducţiei şi eficienţei econo
In cadrul acestei acţiuni, au
mice, muncitorii, tehnicie a unei noi mărci de otel de otel aliat echivalentă cu fost preluate de la unităţile
metalul necesar pentru fa
aliat cu caracteristici calita
nii şj inginerii din unităţi tive superioare. Din acest bricarea a peste 2 000 de deţinătoare de stocuri supra-
le aparţinătoare întreprin sortiment de metal, destinat tractoare. Producţia de ast normative materiale în va
derii electrocentrale Deva Uzinei de tractoare de la fel de oţeluri elaborate la loare de peste 45 milioane
se mîndresc cu un bilanţ Braşov. pentru fabricarea combinatul hunedorean in lei. Din acestea au fost re
bogat de realizări. In pe unor piese, s-au şi produs cele 10 luni încheiate a distribuite unităţilor econo
rioada celor 10 luni înche primele 100 tone. La combi crescut cu aproape 25 Ia su mice spre valorificare mate
iate ei au produs peste natul hunedorean s-au rea tă faţă de cea realizată în riale şi produse în valoare
prevederile de plan mai lizat de la începutul anului perioada corespunzătoare a
In prezenta tovarăşului căldură şi bucurie pe secreta le de închidere a consfătuirii din învâţămînt de a se angaja mult de 48 milioane kWh e- anului precedent. de 32 milioane lei. Acţiunea
Nicolae Ceauşescu, secretar rul general al partidului. a constituit o nouă expresie plenar, cu toate forţele, pen nergie electrică. Succesul e- 13 mărci noi de oţeluri alia continuă pentru a se asigu
general al Partidului Comunist Sosirea în sală a tovarăşu a înaltei griji, a atenţiei deo tru aplicarea în viată a hot-i- nergeticienilor este cu atît te cu proprietăţi calitative Nu este lipsit de impor ra pînă la finele anului o
ridicate.
Român, preşedintele Consiliu lui Nicolae Ceauşescu este sa sebite pe care conducerea rîrilor partidului, recomandă mai semnificativ cu cît spo tanţă să subliniem şi un alt substanţială diminuare a
lui de Stat al Republicii So lutată cu vii aplauze, cu în partidului şi statului nostru le rilor tovarăşului Nicolae rul de producţie s-a obţi Rezultatele de pînă acum merit preţios al oţeiarilor stocurilor supranormative ca
cialiste România, a avut loc, delungi urale şi ovaţii. Parti acordă învătămîntului, ştiinţe Ceauşescu, pentru îmbunătăţi nut în condiţiile reducerii reflectă preocuparea susţi hunedoreni. Este tocmai fap re grevează activitatea fi
vineri dimineaţa, în aula U- cipanţii la consfătuire scan lor sociale, rolului lor impor rea conţinutului, predării şi consumurilor specifice şi nută a cadrelor tehnice de tul că ei au asigurat creşte nanciară a unor întreprin
niversităţii Bucureşti, şedinţa dează cu înflăcărare, minute tant în edificarea societăţii cercetării în ştiinţele sociale, cheltuielilor planificate. Se specialitate ale combinatu- rea producţiei de metal şi deri.
de închidere a Consfătuirii pe în şir, „Ceauşescu-P.C.R.", socialiste multilateral dezvol perfecţionarea şi legarea de poate afirma aşadar că fău
tară a cadrelor didactice care „Ceauşescu-P.C.R.“. tate, în educarea tineretului, viată a întregii munci instruc- ritorii de milioane kilowaţi
predau ştiinţele sociale în în- In această atmosferă de pu în formarea omului nou, cu tiv-educatîve. furnizaţi în plus sistemului j
vătămîntul superior. ternic entuziasm a luat cu- o înaltă conştiinţă revoluţio Participanţii şi-au manifestat energetic naţional, pot fi
La şedinţă au participat, de vîntul, în încheierea lucrări nară. cu înflăcărare dragostea şi numiţi pe drept cuvînt şi
asemenea, tovarăşii Emil Bod- lor consfătuirii, tovarăşul In atmosfera de vibrantă în ataşamentul fată de par făuritorii de milioane lei
naraş, Paul Niculescu-Mizil, Nicolae Ceauşescu. sufleţire, în care au luat sfîr- tid, fată de tovarăşul Nicolae economii.
Gheorghe Pană, Dumitru Po- Cuvîntarea secretarului ge şit lucrările consfătuirii, şi-au Ceauşescu, hotărîrea de a mi Un exemplu concludent
pescu. Leonte Răutu, Iosi neral al partidului — docu găsit expresia sentimentele de lita neabătut pentru înfăptui îl oferă în această privin Învăfămîntul de parfid — ancorat plenar în
F
Banc, Cornel Burtică, Miron ment programatic de o deo profundă mulţumire ale parti rea politicii interne şi exter ţă colectivul tinerei ter
Constantinescu. sebită însemnălae, a fost ur cipanţilor pentru indicaţiile şi ne a partidului, de a-şi aduce mocentrale electrice Mintia.
mărită cu viu interes şi sub orientările de deosebită în problematica actuală a activităţii colectivelor
In faţa sediului rectoratu liniată, în repetate rînduri, cu contribuţia la progresul ne Aici. s-au economisit în ulti
lui universităţii, un mare nu puternice aplauze. semnătate ale secretarului ge întrerupt al patriei noastre ma lună 1 317 tone com
neral al partidului, voinţa fer
măr de cadre didactice, stu Participarea t o v a r ă ş u l u i mă a organizaţiilor de partid, socialiste, la înflorirea ştiin bustibil convenţional şi de muncă
denţi au întimpinat cu multă Nicolae Ceauşescu la lucrări- a tuturor cadrelor didactice ţei şi culturii româneşti. 6 700 000 lei kWh energie e-
lectrică la consumul tehno Organizare exemplară, eforturi stăruitoare
logic de producţie pentru finalizarea însămînţărilor
CUVÎNTAREA tovarăşului
NICOLAE CEAUŞESCU în fiecare întreprindere, secţie şi brigadă,
)
Dragi tovarăşi, idei, îmbunătăţirea activităţii toşre care se desfăşoară în a aduna cît mai multe date acţiuni susţinute şî organizate pentru
organizaţiilor de partid din diferitele compartimente ale şi dovezi despre trecutul po
Doresc să încep prin a vă
adresa dumneavoastră, parti şcoli şi facultăţi, creşterea ro societăţii, în predarea ' ştiinţe porului nostru. Dar, trebuie
să avem în vedere că oricîte
cipanţilor la consfătuirea ca lului acestora în educarea co lor sociale în universităţi, nu date vom obţine, fără inter
drelor didactice care predau munistă a tinerelului, în pre se oglindesc suficient realită pretarea justă, materialist-is-
ştiinţele sociale în învătămîn- gătirea lui ideologică şi po- ţile noastre sociale, munca torică a acestora, se poate a- E C O N O M I A
!
tul superior, un călduros sa l tică, în crearea unui spirit creatoare şi preocupările cla luneca uşor în concluzii gre
lut din partea Comitetului de muncă sănătos în şcoli, a sei muncitoare, alo ţărănimii şite, aşa cum se şi întîmplă,
unei atmosfere de emulaţie
1
Central al partidului comu ş intelectualităţii, ale între dealtfel, uneori — şi dum
nist, a Consiliului de Stat şi între tineri în efortul pentru gului popor, activitatea parti neavoastră cunoaşteţi acest
-a guvernului Republicii So însuşirea unor cunoştinţe cît dului pentru soluţionarea lucru — ceea ce aduce daune
cialiste România. (Aplauze mai vaste. Dispunem astăzi pioblemelor fundamentale ale dezvoltării ştiinţei istorice din de timp, muncă, materiale, fonduri băneşti
în institutele de învătămînt
puternice, prelungite). superior de organizaţii de programului de făuiire a so România.
Timp de două zile consfă partid puternice, care cuprind cietăţii socialiste multilateral In ce priveşte ştiinţele e-
tuirea dumneavoastră a dez dezvoliate in România. conomice, se face încă abuz
bătut problemele fundamenta peste 60 la sută din totalul O altă latură negativă în de teorii generale, de noţiuni
cadrelor didactice universita
le ale învătămîntului ideolo re — elementele cele mai ac predarea ştiinţelor sociale es şi categorii, din care unele Prin generalizarea schim neşti oameni cîti vrei, în Lupta împotriva risipei —
te faptul că aceasta are un
gic, politic şi social, ale acti tive, mai dinamice şi mai insuficient spirit militant. Se sînt depăşite, valabile în alte bului II şi extinderea schim schimbul II şi mai ales în
vităţii ‘ catedrelor de ştiinţe înaintate ale corpului nostru manifestă o combativitate perioade istorice, ignorîndu-se bului III se are în vedere al treilea uzina pare mai
sociale, ale muncii generale studiul realităţii economice creşterea coeficientului de mult pustie. Dar să vedem temă majoră pentru acti
de pregătire şi educare a ti profesoral —, precum şi peste slabă fată de concepţiile şi concrete actuale, fenomenele schimburi, asigurarea unor care este optica conducerii
curentele de idei reacţionare,
12 500 de studenţi. Aceste or
neretului, a studentimii din ce se produc în dezvoltarea condiţii organizatorice opti uzinei în această direcţie.
patria noastră. ganizaţii constituie o impor fată ne teoriile şi mentalită economiei contemporane. me, în aşa fel ca realizările — Nu vizăm o cifră anu vitatea gazetelor satirice
tantă forţă politică, capabilă ţile perimate, antiştiinţifice, me — (coeficient de schim
Este cunoscută preocuparea să asigure ridicarea continuă idealiste. Toate aceste lipsuri reduc din aceste schimburi să fie buri — n.n.), cum greşit fac
conducerii de partid şi de a nivelului activităţii politico- Am mai avut prilejul să eficienţa predării ştiinţelor comparabile cu cele din Se ştie că gazetele de perete şi cele satirice sînt
stat pentru dezvoltarea şi educative din institutele de mă refer la aceste deficiente, sociale, diminuează rolul dis schimbul I. alţii — ni s-a spus de către mijloace eficiente de educaţie a maselor. Ele nu tre
tovarăşul Iuliu Vernichescu,
perfecţionarea întregului sis învătămînt superior. de aceea nu voi insista acum ciplinelor respective în for Aşa ar trebui să fie, de- buie doar să reflecte .,1a zi" evenimentele ce au loc
tem de învătâmînt, pentru or Alături de organizaţiile de asupra lor. Multora dintre marea gîndirii ideologice şi într-o unitate, să zicem, industrială, ci să adopte o
ganizarea lui în concordantă partid, un rol important au dumneavoastră le sînt cunos politice a tinerilor, în dezvol atitudine combativă faţă de lipsurile ce se manifestă
cu cuceririle noi ale ştiinţei asociaţiile studenţeşti — or cute neajunsurile manifesta tarea capacităţii lor de a se la unii membri ai colectivităţii respective.
şi tehnicii, cu cerinţele ope ganizaţii comuniste ale stu te atît în domeniul filozofiei, orienta în complexitatea fe Extinderea schimbului II şi generalizarea Un exemplu pozitiv în această privinţă l-am găsit,
rei de construcţie socialistă denţilor — care desfăşoară o cît şi al istoriei, al economiei nomenelor vieţii sociale. recent, la gazeta satirică a întreprinderii de construc
din România, pentru asigura activitate intensă pentru sti politice şi al socialismului şti Deşi nu mi-am propus să ţii siderurgice Hunedoara. Gazeta se numeşte suges
rea celor mai bune conditiuni mularea hotărîrii tineretului inţific. Mai cu seamă în abor vorbesc pe larg despre activi schimbului III la U. M. M. R . Simeria tiv „Eu te văd!“, iar ca subtitlu poartă o întrebare:
în vederea pregătirii specia de a-şi însuşi cele mai înain darea unor probleme ale is tatea de partid, nu aş putea „Ce fac ei cînd noi muncim?“. De aici, se observă
liştilor necesari diferitelor tate cuceriri ale ştiinţei, de toriei filozofiei, în înfăţişarea să nu menţionez că lipsurile lesne că gazeta satirică şi-a propus să militeze ferm
noastre domenii de activitate, a-şi îmbogăţi' cunoştinţele unor curente filozofice din ce se manifestă în domeniul se fac cu încetinitorul pe o temă de mare actualitate pentru toate colecti
în scopul formării temeinice marxist-leniniste, pentru edu România şi a exponenţilor lor predării ştiinţelor sociale sînt vele unităţilor industriale:» ECONOMIA! De timp, do
pentru viată şi muncă a ti carea tinerilor în spiritul con se idealizează, se estompea nemijlocit legate şi de unele materiale, de bani etc. Caricaturile şi explicaţiile ce
nerei generaţii. cepţiei noastre Comuniste. ză lipsurile şi limitele. Se cu deficiente ale organizaţiilor le însoţeau, publicate în ultimul număr redacţional,
de partid din învătămîntul su
Ca urmare a măsurilor a- Cu toate rezultatele bune nosc cazuri, inclusiv la Uni perior, de faptul că ele nu Sint argurnenie prea slabe se înscriau pe această linie. Iată rezumatul cîtorva
doptate în ultimii ani, a fost obţinute în acest domeniu — versitatea din Bucureşti, cînd îşi îndeplinesc în suficientă din ele...
lărgită reţeaua învătămîntului de care putem fi, în general, s-a făcut apologia unor cu măsură rolul ce le revine în ...M. Manda, L. Bogăteanu şi M. Brebenită — din
de toate gradele, s-a asigurat mulţumiţi — nu putem trece rente şi personalităţi cu anu îndrumarea unitară a învătă cadrul staţiei de calcul a I.C.S.H. — au întîrzial de
ridicarea nivelului teoretic şi cu vederea peste faptul că în mite merite limitate, prezen mîntului, în exercitarea con la serviciu, risipind în acest fel minute utile de mun
modernizarea procesului de învătămîntul'nostru şi, în ca tate ca exponente ale filozo trolului de partid, conform sau inerţia prea putemică ? că. Explicaţia dată caricaturii : „Fiindcă prelucrează
învăţămînt, s-a realizat o mai zul de fată în învăţămîntul fiei româneşti celei mai avan prevederilor statutului nostru ? diverse date la statia de calcul, dumnealor îşi „pre
strînsă legare a învătămîntu social-politic, in activitatea sate. Este de înţeles că aseme — asupra activităţii din sfe lucrează" şi... pontajul ?“.
lui cu practica, cu activitatea de predare şi însuşjre a dis nea tendinţe negative nu pot ra în care îşi desfăşoară mun ...Maistrul principal Marin Predeşteanu, de la sec
concretă a construcţiei socia ciplinelor sociale, îndeosebi fi tolerate, că ele trebuie în ca. Sînt organizaţii de partid ţia exploatare utilaje, l-a trimis pe M. Smadici să
liste, proces care este în con în învătămîntul superior, con lăturate o dată pentru totdea care nu iau atitudine împo sigur, în orice întreprinde inginerul şef al uzinei. Spe ducă un excavator de la Hunedoara la Teliuc. Aces
tinuă perfecţionare. In mo tinuă să se manifeste încă una din învătămîntul nostru. triva neajunsurilor ce se con re. Dar, practic, lucrurile la cificul muncii în reparaţia ta nu avea nici o calificare, nu ştia să conducă un
dernizarea învătămîntului, în numeroase neajunsuri şi de Neajunsuri serioase se ma stată în domeniul sau în co U.M.M.R. Simeria — aici de vagoane nu permite ex asemenea utilaj pe drumurile publice. Ca urmare,
era cît pe-aci să se răstoarne în apa Cernei... „No
pregătirea tot mai temeinică ficiente. Este vorba — aşa nifestă, după cum am spus, lectivul în care activează. ne-am oprit cu investigaţia tinderea lucrului pe 3 schim roc" că excavatorul s-a proptit doar în Dealul Sîn-
a tineretului, mai ales în ca cum au arătat, dealtfel, mai şi în ştiinţele istorice. Se pu Am mai spus şi cu alt pri în acest sens acum cîteva buri. petru, suferind, desigur, unele stricăciuni. O lipsă de
drul învătămîntului superior, multi tovarăşi în cursul dis ne accent prea mare pe date lej, dar doresc să menţionez zile — nu stau tocmai aşa. Putem să vă dăm în une grijă flagrantă fată de utilajele întreprinderii!
un rol deosebit de important cuţiilor purtate în aceste zile şi evenimente istorice mai şi de această dată că numărul Coeficientul de schimburi le cazuri dreptate, tovarăşe ...loan Oprea şi şeful de tură loan Florea, de la
îl au catedrele de ştiinţe so în cadrul consfătuirii — de o mult sau mai puţin importan mic de comunişti pe care îi este de la începutul anului inginer-şef. Dar ne punem în secţia exploatare auto, au scos benzină din rezer
ciale, cadrele didactice ce lu serie de lipsuri în organizarea te, în dauna unei interpretări aveam în ilegalitate, era în- numai de 1,30. Mai mult, trebarea : oare nu cumva e- vorul microbuzului 31-HD-236 pentru a o folosi... nu
crează în acest domeniu, ca şi desfăşurarea propriu-zisă a materialist-dialectice şi istori tr-o măsură foarte mare com realizările din schimburile II xistă posibilităţi mari de ex se ştie în ce scop. Microbuzul a plecat în interes de
re contribuie la însuşirea de activităţii catedrelor de ştiin ce a legităţilor care guvernea pensat de poziţia lor comba şi III nu pot fi comparate tindere a lucrului pe 3 serviciu la Reşiţa Aşadar, fapta celor doi a fost des
către tineri a concepţiei noas ţe sociale, dar mai ales de ză dezvoltarea societăţii, a tivă împotriva oricăror con cu cele din schimbul I, de schimburi în celelalte secţii? coperită cînd maşina a rămas în pană de benzină.
tre ştiinţifice despre lume şi lipsuri în conţinutul cursuri rolului maselor populare în cepţii străine, în propagarea oarece în primul ..opt" al Aşa de exemplu în schim Combustibilul, ca şi alte materiale, trebuie econo
viată — materialismul dialec lor, în modul de tratare a făurirea istoriei, a raporturi concentiei materîalist-dialecti- unei zile de lucru muncesc bul II funcţionează doar 65 misit.
tic şi istoric —, la dezvolta problemelor actuale esenţia lor dintre factorii obiectivi şi ce. Nu exista problemă fată 81 la sută din totalul mun C. DUMITRU MARIN NEGOIŢA
rea gîndirii ideologice şi so- le ale dezvoltării sociale, atît subiectivi în desfăşurarea e- de care comuniştii — membri citorilor uzinei. Deci, dacă
cial-politice a tinerilor, la în pe plan naţional, cît şi pe venimentelor istorice. Desigur, de partid sau membri ai or- în schimbul I în secţii întîl- (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 3-a)
ţelegerea justă de către a- plan international. Lipsa prin nu vreau să se înţeleagă că
ceştia a realităţilor noi ale cipală este predarea în con subapreciem preocuparea me
vieţii sociale, la angajarea lor tinuare de la catedră în spe ritorie a istoricilor noştri de (Continuore in pag. a 2-a)
tot mai fermă în bătălia pen cial a unor teze, idei şi no
tru transformarea revoluţio ţiuni cu caracter general,
nară a societăţii. abstract, a unor principii şi tru participanţii hunedo- Deva — in spaţiul fostu autobuzele, care se fac pî
In pregătirea ideologică şi definiţii arhicunoscute. De COLECTIVE DE MUNCĂ PENTRU SEXUL reni. Din 11 judeţe parti lui atelier de bijuterie — nă la 31 decembrie a.c., VREMEA
politică a tinerilor din şcoli sigur, şi asemenea cunoştinţe Şl EDUCAJIE SOCIALISTĂ FRUMOS cipante, judeţul Hunedoara s-a deschis o nouă secţie elevii beneficiază de o re Pentru 24 ore
Afişe
mu
şi universităţi, ca, dealtfel, au valabilitatea lor, dar ele Comitelui U.T.C. de la nicipiul răsplndite în popu a ocupat locurile I şi II. de depanare radio. ducere a taxelor de trans
port de 50 la sută, iar a-
Simion
prin
la
bucătari,
Petroşani
în întreaga viată ideologică permit doar înţelegerea legi întreprinderea minieră larizează o iniţiativă a ca Luca, de la restaurantul MAGAZIN UNIVERSAL dulţii de o reducere de 30 Vremea se menţine in
eu
general
la
a
din patria noastră, s-au obţi tăţilor generale ale vieţii so Barza — trecut rindul consti sei de cultură a sindica „Baclius“ Deva şi Iuliana CU BUFET LA CIRNEŞTI la sută. mai mult frumoasă, Vintul cerul
tuirea
tine
din
va
senin.
in
nut în ultimii ani — cu deose ciale — şi numai repetarea rilor ce lucrează în subte telor, de apreciată frumos: primul Kendi, de la restaurantul INVITAŢIE LA sufla slab din nord-est.
ini
din
„Cina“
sexul
locu
Lupeni,
rînd
bire după Congresul al X-lea lor nu-i ajută pe tineri să-şi ran şi din atelierele de la ţierea, in această toamnă, rile 1 şi II la cofetari, prin In salul Cirncşti, comu „LUMEA COPIILOR" Temperatura minimă va fi
şi după plenara Comitetului dezvolte gîndirea creatoare, suprafaţă — a unor colec a unui curs de gimnastică losif Dcmeter, de la labo na Toteşli, s-a dat in fo cuprinsă intre minus 2 şi
un
losinţă
univer
magazin
tive
muncă
de
şi
educaţie
estetică
Central al partidului din no independentă, capacitatea de socialistă. Avind drept medicală. In şi curind, acesta pentru ratorul de cofetărie Lu sal cu bufet. La construc Zilele acestea, la maga 2 grade, iar maxima intre
peni şi Doina Popa, de Ia
Îşi
femei.
iembrie anul trecut — o se a judeca cu capul propriu, de scop crearea unor formaţii va Începe activitatea, con laboratorul Deva; locul II ţia acestei noi şi moderne zinul „Lumea copiilor“, din 9 şi 13 grade. Dimineaţa,
ceaţă.
comerciale
Deva, a fost completat sto
rie de rezultate pozitive. Mă pe poziţiile teoriei noastre re de lucru ale căror atribute tribuind astfel la menţine la ospătari prin Petru Po unităţi contribuţia toţi şi-au locui a- cul de paltoane, tricotaje
dus
să
cinstea,
fie
abnegaţia,
restaurantul
surile luate în acest domeniu voluţionare, fenomenele noi corectitudinea — înalta rea sănătăţii şi frumuseţii pa, do la Deva şi torii satului. şi alte articole de Îmbră Pentru următoarele
„Transilvania“
femeilor Văii Jiului.
au determinat un nou avînt care se produc în societate, conştiinţă socialistă —, pri Ana Maltezan, de la res căminte pentru iarnă. Ast
cumpără
în studiul ştiinţelor sociale schimbările profunde care au mele colective au fost for REZULTATE EXCELENTE taurantul „Corvinul“ Hu LA SÎRSIT fel, pentru micii prezent o două zile
există
tori
în
orizontul
—250,
mate
la
din învătămînt, au făcut să loc în viata tării noastre şi Brusturi, Valea Morii Ve LA CONCURSUL nedoara. DE SĂPTĂMINÂ bogată gamă de paltoane, Vremea se menţine la
crească ponderea acestor dis în lumea întreagă. che, atelierul mecanic şi DE ARTA CULINARĂ O NOUĂ SECŢIE Oficiul judeţean de tu de toate mărimile, taliile, început frumoasă. Cerul se
şi
cipline în pregătirea multila Datorită faptului că multe linia de notaţie a uzinei S-a încheiat faza zonală DE DEPANARE RADIO rism organizează, la sfîrşit culorile artificiale, modelele, blă va înnoura treptat şi spre
nuri
de
căciuli
artă
săptămînă,
excursii
de
terală a viitorilor specialişti, de preparare. Noile colec a concursului de calitate cu şi o zi şi jumătate la Poia de blană, căciuli de lină, pu sfîrşitul intervalului vor fi
pentru
linară
în întregul [noces de educare cadre didactice nu au legă tive şi-au luat drept devi bună servire, desfăşurată In cadrul complexului de na Braşov, Băile Ilercula- lovere, jadíete, mănuşi, posibile ploi slabe. Vint
şosete
a tinerei generaţii. turi strînse cu activitatea ză de conduită: demnita la Timişoara. S-a încheiat deservire al cooperativei ne şi Drobeta Turnu Se- fulare, pentru băieţi, şi cît altele, slab pină la potrivit din
şi
atît
tea profesional*. şi morală. cu rezultate excelente pen „Mureşul“ din municipiul V.
Trebuie subliniată, de ase practică de construire a so verin. La excursiile cu pentru fetiţe. nord-est.
menea, în această ordine de cialismului, cu viaţa clocoti- V*.