Page 38 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 38
¿-CSM
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 549 © SIMBÄTÄ 11 NOIEMBRIE 1972
CEAUSESCU
(Urmare din pag. 1) junsurilor care mai dăinuie, de forţele sociale ce şi-au mişcării socialiste, mişcării re principale ale partidului şi de Congresul al Xl-lea. Ele şurat, cursul nou care se dez Unite care poate şl trebuie
ridicării nivelului predării şti trăit traiul. Are putină valoa voluţionare şi antiimperialiste, statului, ale oamenilor muncii ar trebui să-şi găsească apli voltă în lume, de destindere să joace un rol mai impor
ganizatiei tineretului comu inţelor social-politice, cores re combaterea acelor teorii şi rolului pe care acestea îl joa sînt îndreptate actualmente carea în viată şi în activita şi colaborare, constituie o do tant in imprimarea noului
nist — să nu ia poziţie, ac- punzător cerinţelor dezvoltă idei care au fost demascate că in viaţa fiecărei naţiuni, spre înfăptuirea programului tea de zi cu zi. Ca să spun vadă elocventă a justeţei po curs, în realizarea colaborării
tionînd cu fermitate pentru rii ştiinţei contemporane. deja şi înfrînte la timpul lor în viaţa internaţională. de dezvoltare economică. Tre aşa, trebuie să le experimen liticii noastre. România este şi păcii In lume.
promovarea concepţiilor co Este necesar să se acţione de către clasicii marxism-le Nu aş dori să mai insist a- buie spus că atît în industrie tăm de pe acum în viată. Nu unul din participanţii activi la In acest spirit acţionează şi
muniste in universităţi. ze în mod energic pentru ninismului. Acestea aparţin supr-a acestor probleme. Aş cît şi in agricultură, progra numai să le studiem şi să fa marile schimbări progresiste vor acţiona partidul şi ţara
Iată de ce este necesar să creşterea rolului disciplinelor istoriei — ele trebuie cunos mai aborda o singură latură mul elaborat de Congresul al cem propuneri de îmbunătăţi din lumea de astăzi. (Aplauze noastră. Aceste probleme tre
atragem atenţia organizaţiilor sociale în pregătirea şi for cute în perspectiva dezvoltă a predării ştiinţelor sociale, X-lea se realizează în condi- re a for, dar să le aplicăm şi, puternice). buie să-şi găsească permanent
de partid, organizaţiilor tine marea multilaterală a tinere rii generale a istoriei filozo despre care mi se pare că în tiuni bune. Există reale po pe baza experienţei pe care o S-au creat condiţiuni pentru reflectarea în predarea ştiin
retului comunist asupra lipsu tului, în înarmarea tinerei ge fiei. Esenţial este însă ca fi consfătuire s-a vorbit mai pu sibilităţi ca angajamentele a- vom cîştiga, să putem să tra începerea, în decada a treia ţelor sociale, explicindu-se in
rilor existente în activitatea neraţii cu principiile funda lozofia marxist-leninistă să-şi ţin — şi anume, necesitatea sumate de o serie de organi gem concluziile necesare in a lunii noiembrie a acestui terdependenta dintre probleme
lor în acest domeniu. Este a- mentale ale ideologiei şi po propună spulberarea teoriilor ca, preocupîndu-ne de preda zaţii de partid, de oamenii vederc-a definitivării lor la an, a lucrărilor pregătitoare le construcţiei socialiste în pa
devărat că şedinţe de partid liticii partidului nostru, cu adverse generate de condiţi rea ştiinţelor sociale pentru muncii din întreprinderi, de a Congresul al Xl-lea al parti pentru organizarea conferin tria noastră şi problemele co
şi ale organizaţiei de tineret concepţia materialist-dialecti- ile social-istorice noi în care tineret, să nu scăpăm din ve îndeplini planul cincinal în- dului. Aceasta va fi, cred, cea ţei europene. Cunoaşteţi că laborării internaţionale, în
sînt destule, dar numai şedin că a clasei muncitoare de se găseşte lumea burgheză în dere cadrele didactice înseşi, tr-o perioadă mai scurtă, să mai eficientă contribuţie la e- România a fost printre ţările spiritul la care m-am referit.
ţele nu pot asigura — ba, du spre lume şi viată. In cen faza actuală a imperialismului. cei peste 200 000 de educatori fie traduse în viaţă. Pornind laborarea unor criterii şi nor care au militat cu toată fer Procedînd în acest fel vom
pă părerea mea, chiar împie trul activităţii educative des Totodată, însuşirea filozofiei ai tineretului, începînd cu în de la aceasta, trebuie spus, me care să constituie îndru mitatea pentru tinerea acestei face ca tineretul, cetăţenii pa
dică — ca organizaţiile de făşurate în şcoli, în mod deo materialist - dialectice trebuie văţătorii şi terminînd cu pro totodată, că ne preocupă în mar pentru fiecare membru conferinţe — şi, fără îndo triei noastre să înţeleagă mai
partid şi de tineret să-şi înde sebit în cadrul muncii catedre să contribuie la ' combaterea fesorii universitari. Trebuie să mod deosebit o serie de pro de partid şi membru al or ială, vom lua parte în conti bine complexitatea fenomene
plinească rolul în dezbaterea lor de ştiinţe sociale, trebuie oricăror manifestări străine ţinem seama de faptul că ei bleme de ordin calitativ, Rea ganizaţiei tineretului comunist, nuare atît Ia pregătirea cit şi lor lumii contemporane, rolul
problemelor fundamentale ale să stea permanent aprofunda concepţiei noastre despre via constituie, de fapt, forţa de lizarea creşterii în ritm înalt pentru fiecare cetăţean al pa la desfăşurarea ei. Vom face şi sarcinile ce revin Româ
învătămîntului, în orientarea rea teoriei socialismului şti ţă, rămase din trecut, cum care depinde educarea şi for a industriei constituie un o- triei noastre. totul pentru ca această confe niei, poporului nostru ca mi
membrilor de partid, a corpu inţific, a principiilor de bază sînt naţionalismul, misticismul marea tinerei generaţii. Ca biectiv important al poporului Trebuie să luăm atitudine rinţă să poată duce la o îm litant activ pentru socialism,
lui didactic, a întregului ti ale marxism-leninismului. şi alte mentalităţi contrare tedrele de ştiinţe sociale, ac nostru, dar nu singurul. Co ma hotărîtă împotriva feno bunătăţire radicală a relaţii în lupta împotriva imperialis
:
neret din universităţi în ac La temelia întregii activităţi concepţiei materialisţ-dialecti- tivitatea ideologică, trebuie să mitetul Central, ’guvernul a- menelor negative care se ma lor dintre statele continentu mului, pentru pace şi colabo
tivitatea ideologică. ideologice, de educare a tine ce şi istorice, ideologiei şl se preocupe şi de educarea, cordă o mare atenţie proble nifestă în viaţa noastră so lui nostru. rare Internaţională. (Aplauze
retului, trebuie să stea poli politicii partidului nostru co formarea şi înarmarea conti melor perfecţionării, conduce cială, împotriva tendinţelor de Vizita pe care am efectua puternice, prelungite).
Stimaţi tovarăşi, tica Partidului Comunist Ro munist. însuşirea filozofiei nuă cu problemele noi ce a- rii şi planificării economiei, îmbogăţire, a încercărilor de a t-o recent în Belgia şi Luxem
mân, care reprezintă marxism- marxist-leniniste trebuie să-i par în domeniul ştiinţelor so simplificării acesteia, creşte burg — ţări cu altă orîndui Stimaţi tovarăşi,
Aşa cum am mai arătat şi ciale, a tuturor cadrelor di rii operativităţii, dezvoltării trăi fără muncă, împotriva tu re socială — constituie o ex
în alte împrejurări, partidul leninismul creator în România, înarmeze pe tineri cu meto dactice din învătămîntul nos turor formelor de manifestare presie, de asemenea, elocven
şi statul nostru dau o înaltă expresia aplicării adevărurilor da dialectică de analiză şi tru, de educarea educatorilor. răspunderii cadrelor în toate a parazitismului social, care ta, a posibilităţilor reale de Acestea au fost cîteva pro
preţuire ¡rolului şcolii, consi- generale ale socialismului la cercetare a fenomenelor socia Numai astfel predarea ştiin sectoarele, la toate ni dezvoltare a unei colaborări bleme la care am dorit să mă
derînd-o principalul factor de condiţiile social-istorice con le, singura care poate oferi ţelor sociale în învătămîntul velurile. Acordăm o mare a- trebuie lichidat cu desăvârşi largi între ţări cu sisteme so refer în încheierea lucrărilor
cultură şi civilizaţie al na crete ale tării noastre. Parti posibilitatea înţelegerii juste nostru, munca de educare a tentie problemelor eficientei re în societatea noastră so ciale diferite, dacă ele sînt consfătuirii dumneavoastră.
dul nostru concepe teoria nu
După cum am fost informat,
economice şi productivităţii
ţiunii. Alături de celelalte mij ca o entitate situată deasu a proceselor ce jalonează dez tineretului, în general, va pu muncii, reducerii cheltuielilor cialistă. Trebuie să avem per animate de principiile egali în consfătuire au fost ridicate
loace şi forme educative care pra vieţii, ci ca pe un instru voltarea societăţii umane. Tre tea merge pe un drum bun. materiale, eliminării risipei manent în vedere că făurirea tăţii şi respectului, de dorin numeroase probleme, s-au fă
acţionează în cadrul societă ment activ al practicii socia buie să facem ca ştiinţele so In acest sens aş ruga să se unei societăţi înaintate, a u- ţa de a conlucra în spiritul a» cut critici, s-au formulat pro
ţii, şcoala are un rol primor le revoluţionare, ca o armă ciale, ştiinţa în general, să de stabilească măsurile corespun de mijloace materiale şi fi nui om nou, manifestarea de vantajului reciproc. Declara
dial în formarea concepţiei puternică în transformarea vină o armă revoluţionară în zătoare pentru îmbunătăţirea nanciare şi de forţă de mun plină a personalităţii umane, ţiile semnate cu aceste ţări, puneri. Consider că este nece
sar ca toate acestea să fie a-
noi despre viată şi lume a ti transformarea societăţii, în activităţii în viitor. că. Este de înţeles că, fără nu se pot realiza decît îmbi- care constituie angajamente
nerei generaţii, în educarea societăţii, în făurirea socialis făurirea orînduirii noi, socia De asemenea, aş dori să a pune ordine deplină în a- nînd armonios interesele per solemne de a acţiona, în rela nalizate în cel mai scurt timp,
mului şi comunismului. Pre
comunistă a tineretului. Şcolii liste şi comuniste. ceste domenii de activitate, nu sonale cu cele generale, pu- ţiile dintre ţările noastre şi în să fie incluse intr-un docu
îi revine înalta misiune de a darea ştiinţelor sociale tre In formarea ideologică a ti mă mai refer la o problemă vom putea asigura creşterea nînd întotdeauna mai presus relaţiile cu alte state, în spi ment unitar şi trimise tuturor
buie să se facă în acest spi
sădi în conştiinţa generaţiilor neretului, un loc important care, după cîte am fost in rapidă a venitului naţional, a interesele societăţii, ale între ritul principiilor la care m-am participanţilor la consfătuire,
noi idealurile nobile ale socia rit. are, de asemenea, predarea e- format, i-a preocupat pe par bunăstării poporului. Subliniez gii noastre comunităţi socia referit, au o semnificaţie deo arâtîndu-se şi modul în care
lismului şi comunismului, înal O condiţie sine gua non a conomiei politice. Şi aici este ticipanţii la consfătuire, şi a- aceasta, pentru că dorim ca liste. Egoismul, tendinţa unora sebită nu numai pentru ţările vor fi soluţionate.
tul spirit de responsabilitate eficientei predării ştiinţelor necesar, aşa cum am menţio nume, legătura dintre Acade ştiinţele economice să acorde de a se preocupa numai de ei. noastre, dar şi pentru rela Aţi studiat programele unor
fată de interesele supreme ale sociale, ca, dealtfel, a orică nat, să renunţăm la repetarea mia de ştiinţe social-politice o atenţie mai mare acestor părerea că dacă le este lor bi ţiile viitoare în Europa, pen discipline sociale. Ştiu că s-au
societăţii, fată de cauza feri ror alte activităţi în domeniul mecanică a unor noţiuni şi şi catedrele de ştiinţe sociale. probleme, să participe mai ac- ne le este tuturor, este un tru viaţa internaţională, deoa făcut observaţii, critici şi pro
cirii poporului şi a patriei ideologic, al teoriei marxist- formule generale, să punem Dacă tovarăşii îşi reamintesc, t v, mai direct, la soluţiona fenomen negativ ce nu trebuie rece ele subliniază că este pe puneri. Va fi necesar ca pen
noastre socialiste. Şcoala este leniniste, este legătura strîn- accentul pe analiza probleme la formarea acestei academii rea acestor probleme. Avem să-şi găsească loc în societa deplin posibil să se dezvolte tru fiecare domeniu de acti
chemată să plămădească tră să cu viaţa, cu activitatea lor actuale ale dezvoltării e- s-a avut în vedere ca ea să toate condiţiunile să realizăm tea noastră. (Vii aplauze). raporturi largi între toate sta vitate să se definitiveze pro
săturile politico-morale înain practică a constructorilor so conomico-sociale. Ştiinţele e- joace un rol deosebit de im programul elaborat de partid, tele, fără deosebire de orîn gramele, cu participarea largă
tate ale tineretului nostru, să cialismului, cu realităţile con conomice trebuie să contri portant în activitatea ideolo angajamentele luate de orga Desigur, acordăm şi vom a- duire socială. Noi vom acţio a cadrelor didactice, a repre
modeleze fizionomia omului crete ale societăţii noastre. buie la cristalizarea căilor de gică a partidului nostru, cum nizaţiile de panid din indus corda în continuare alentie na în această direcţie şi în zentanţilor studentimil, a or
nou, constructor al socialis Ştiinţele sociale sînt chemate înfăptuire a programului par am spus atunci — să fie fo trie. Sîntem convinşi că vom înfăptuirii consecvente a prin viilor 1 (Aplauze puternice). ganizaţiilor de partid, astfel
mului şi comunismului, cu un să contribuie la explicarea^ a- tidului şi statului privind mo rul principal al Comitetului obţine rezultate bune. cipiilor socialiste de retribu România, fiind membră în ca ele să corespundă cît mai
Central în dezbaterea şi în
larg orizont de gîndire, cu cestor realităţi şi, totodată, dernizarea continuă a econo Şi în agr icul ură sînt in a- ţie în raport cu cantitatea şi C.A.E.R., acţionează pentru a bine spiritului în care s-au
4
noaştere şi înţelegere, cu o să-şi aducă aportul la efortu miei naţionale, lichidarea ră- drumarea activitătM ideologi cest an rezultate bune. După calitatea muncii fiecăruia, cu înfăptui programul complex desfăşurat discuţiile, cerinţe
bogată viată spirituală, cu o rile pentru transformarea re mînerii în urmă şi ajungerea ce, inclusiv a învătămîntului, datele de pînă acum, vom gradul răspunderii sociale, cu de dezvoltare a cooperării în lor puse de partid acestui do
etică superioară. Datoria şco voluţionară a societăţii, pen ţărilor avansate din punct de a predării ştiinţelor sociale. avea cea mai bună recoltă din aportul concret la progresul producţie cu ţările din aceas meniu de activitate. In gene
lii este de a pregăti tineretul tru înfăptuirea obiectivelor vedere economic. Totodată, Nu vreau să critic aici aca istoria României. O recoltă societăţii, combătînd totodată tă organizaţie. Totodată, ea ral, consider că va fi necesar
pentru a participa activ la concrete ale construcţiei so predarea economiei trebuie să demia, aceasta va trebui s-o mai mare de cereale decît a- teoriile şi practicile egalita lărgeşte cooperarea cu toate să acordăm o atenţie mai mare
munca eroică desfăşurată de cialismului. se ocupe de fenomenele noi facem în adunarea ei genera cum un an — cînd, de aseme riste în repartiţia socială, ve ţările socialiste, cu celelalte consultării cadrelor didactice
întregul popor pentru edifica De asemenea, este necesar care se produc în ţara noas lă, care urmează să aibă loc nea, fusese cea mai mare de ghind la menţinerea unor di state ale lumii. Considerăm şi studenţilor în elaborarea
rea societăţii socialiste multi ca predarea ştiinţelor socia tră, în ţările socialiste, de în curînd. Dar pentru că aie' pînă atunci. Sperăm să putem ferenţe echitabile între veni că problemele cooperării eco programelor. Se cunoaşte că,
lateral dezvoltate şi, totodată, le în universităţi să se facă tabloul pe care îl oferă efor sînt mulţi membri ai acade spune an de an că avem cea turile diferitelor categorii de nomice între ţările socialiste, în cadrul dezvoltării demo
pentru a putea duce mai de în concordanţă strînsă cu tul de progres al ţărilor în miei, cred că n-o să mi se ia mai mare recoltă din istoria cetăţeni. Nu putem închide între toate ţările lumii con craţiei socialiste, atragem, in
parte această operă, pentru predarea generală a ştiinţei, curs de dezvoltare, de multi în nume de rău dacă voi ară României. Depunem eforturi ochii la încercările unora, că stituie un factor de o deose fabrică, oamenii muncii la e-
făurirea societăţii comuniste cu descoperirile majore ale a- plele şi complexele aspecte ta că nu se poate spune că, mari în agricultură şi avem rora li s-au asigurat în cadrul bită importanţă pentru pro laborarea măsurilor de dezvol
in România. Aceasta face ca cesteia, cu cuceririle noi ale ale, stadiului actual în care se din acest punct de vedere, a- încă rezerve pentru a spori sistemului de salarizare veni gresul economic şi social al tare a uzinelor. In universi
activitatea educativă desfăşu cunoaşterii umane. Numai pe găseşte economia ţărilor ca cademia şi-ar fi îndeplinit pe simţitor producţiile. După cum turi corespunzătoare muncii fiecărei ţări şi, totodată, un tăţi cu atît mai mult se im
rată în cadrul şcolii să aibă o această bază marxism-leninis- pitaliste dezvoltate. Numai deplin rolul şi misiunea care se ştie, în această toamnă au lor, de a-şi diferenţia venitu factor important al păcii şi pune să avem o participare
Însemnătate crucială pentru mul se poate dezvolta conti astfel ştiinţele economice vor i-au fost încredinţate. Nu e- fost condiţiuni grele, ploi, 1- rile pe alte căi. Trebuie să ve destinderii internaţionale. activă atît a profesorilor, cit
existenţa societăţii noâstre, nuu, corespunzător evoluţiei contribui la înarmarea tinere xistă astăzi o legătură sufi nundatii. Cu toate acestea re ghem cu fermitate la respec Sînt evenimente noi legale şi a tinerilor, care trebuie pî
pentru ziua de mîine a tării, vieţii şi cunoaşterii umane, se tului nostru în lupta pentru cient de strînsă între acade colta a fost strînsă aproape tarea principiilor echităţii so de iniţierea tratativelor şi pa nă la urmă să studieze după
pentru soarta însăşi a naţiu poafe îmbogăţi, poate contri făurirea bazei tehnico-mate- mie şi'catedrele de ştiinţe so complet. Mai sînt puţine pro cialiste. Acest lucru este va rafarea acordurilor intre Re aceste programe. Să nu des
nii noastre socialiste. bui la mersul înainte al so riale avansate a societăţii so ciale. Or, este de înţeles că duse de strîns — îndeosebi labil şi în sfera de activita publica Democrată Germană considerăm părerea reprezen
nu se poate împărţi în două.
te pe care o oferă ştiinţele
Este de înţeles că in reali cietăţii. cialiste şi comuniste, pentru activitatea în domeniul ştiin sfeclă de zahăr şi porumb — sociale. Se întîmplă să se şi Republica Federală a Ger tanţilor studentimii. întotdea
zarea acestei misiuni, toate Una din disciplinele sociale înţelegerea cursului dezvoltă ţelor sociale, că nu se- poate- dar şi acestea vor fi recolta plătească unele lucrări dună maniei. Fără îndoială că nor una, chiar , jn şonditiunile
(
cadrele didactice poartă răs de cea mai mare importanţă rii economice mondiale. desfăşura o cercetare abstrac te la tirhp. Am reuşit aproape numărul paginilor şi nu după malizarea relaţiilor dintre a- luptei noastre ilegale, tinerii
punderea, în mod unitar, pen pentru înţelegerea evoluţiei In ce priveşte predarea so tă, ruptă de problemele învă să terminăm însămîntările, valoarea conţinutului acesto ceste state, primirea lor în au avut păreri bune. Şi acum
tru activitatea educativă ce se societăţii omeneşti în tara cialismului ştiinţific, trebuie tămîntului. Este necesar să ne ceea ce creează premisele ra. Uneori, cu cît se scrie mai Organizaţia Naţiunilor Unite au păreri foarte bune. Con-
desfăşoară în unităţile de in- noastră, ca şi pe plan mon acordată o mai mare atenţie gîndim ca, în cel mai scurt pentru o recoltă bună şi în mult, deci cu cît se consumă şi participarea cu drepturi e- sultati-vă cu ei cu spirit de
văţămînt. Ştiinţele sociale dial, este, după cum se ştie, politicii generale a Partidului timp, să se realizeze o fuziu anul viitor. S-a putut constata, mai multă hîrtie, cu atît se gale a ambelor state la viata răspundere şi veţi găsi cele
constituie numai o parte, im istoria. Ţinînd seama de nea Comunist Român de construi ne organică între institutele în aceste împrejurări, că pînă plăteşte mai mult. (Animaţie, internaţională au o legătură mai bune căi pentru desfăşu
portantă desigur, dar numai junsurile la care m-am refe re a socialismului, programu şi secţiile academiei şi cate la urmă hotăritor este omul. aplauze prelungite). Expune strînsă cu întregul proces de rarea activităţii şi în dome
o parte a acestei activităţi. rit, este necesar să acordăm lui de făurire a societăţii so drele de ştiinţe sociale, să se In aceste săptămîni ţărănimea, rea unei idei mari nu nece normalizare a relaţiilor din niul predării ştiinţelor socia
Numai în măsura în care toa mai multă atenţie legării is cialiste multilateral dezvoltate asigure participarea activă a specialiştii, muncitorii, arma sită neapărat dimensiuni mo Europa şi din lume. După cum lei
te cadrele didactice vor fi an toriei de problemele funda în patria noastră. In acest ca tuturor cadrelor didactice la ta, tineretul au răspuns cu numentale. Dimpotrivă, tocmai am mai spus şi după cum se Sînt lucruri de îmbunătăţit
gajate plenar în activitatea mentale ale dezvoltării po dru, o mare importanţă are, cercetare, precum şi participa însufleţire chemării partidului, lipsa puterii de sinteză duce cunoaşte, la acest proces şi în ce priveşte activitatea
multilaterală de formare a ti porului român, de marile lupte desigur, studierea legităţilor rea activă a cercetătorilor la au învins greutăţile provoca adesea la amplificarea exa România şi-a adus activ con Ministerului Educaţiei şl in-
nerei generaţii, vom putea ob sociale pe care le-a dus pen generale, a legităţilor econo predarea ştiinţelor sociale. In te de ploi şi inundaţii, asigu- gerată a unor lucrări. Totoda tribuţia, inclusiv în ce priveş văţămîntului. Sper că, din cri-
ţine rezultate bune în acest tru împlinirea idealurilor sale mice, a modului cum se apli felul acesta vom realiza o îm rînd strîngerea în condiţiuni tă, trebuie să ne gîndim şi la te dezvoltarea relaţiilor cu ticile care s-au adus aici, mi
domeniu, vom putea merge pe de progres, dreptate socială că ele în condiţiile României, bunătăţire radicală atît a ac corespunzătoare a recoltei şi cititori, la timpul lor, la po Republica Federală a Germa nisterul va trage concluziile
un drum bun. Trebuie să a- şi libertate naţională, reliefă a corelaţiei, rolului şi influ tivităţii academiei, cît şi a realizarea Snsămînţărilor. A- sibilitatea lor de a parcurge niei. Nu mă mai refer aici la corespunzătoare în ce priveş
preciem că cea mai mare par rii puternice a rolului forţe entei lor in dezvoltarea vii predării ştiinţelor sociale în vem deci asigurate şi în agri lucrările ce li se oferă. Exis relaţiile noastre intense cu te îmbunătăţirea predării şti
te — aş putea spune, covîr- lor înaintate în dezvoltarea toare a ţării. Este necesar să învătămînt. Trebuie spus, de cultură premisele înfăptuirii tă riscul ca lucrările prea Republica Democrată Germa inţelor sociale şi va acţiona
şiloarea majoritate a cadrelor istorică, a legităţilor generale se pună, de asemenea, un ac asemenea, că atît în învătă programului elaborat de Con mari să rămînă necitite. Tre nă. pentru că ele sînt bine cu mai multă fermitate pen
noastre didactice — îşi înde care guvernează societatea. cent mai mare pe studierea mînt, cît şi în cercetare, le gresul al X-lea al partidului. buie să avem in vedere că cunoscute. S-au obţinut paşi tru îndeplinirea sarcinilor ce
plinesc cu cinste rolul şi în Consider că ar fi necesar să rolului partidului in viata so garea de viaţă, de practică nu In concluzie, în domeniul e- sînt discipline multe, că an de importanţi pe calea spre o- îi .revin în acest domeniu.
datoririle ce le revin în edu se acorde o mai mare atenţie cială, în perfecţionarea acti este satisfăcătoare. Trebuie a- conomic, activitatea se desfă an ştiinţele se diversifică, a- prirea războiului din Vietnam. Sarcini importante revin in
caţia tineretului. (Aplauze aprofundării perioadei moder vităţii statului, in conducerea vut permanent în vedere că şoară în condiţiuni bune. par probleme noi — iar stu Sperăm că acordurile la care această direcţie şi secţiilor
puternice). De asemenea, aş ne a dezvoltării ţării noastre generală a societăţii, a tutu predarea ştiinţelor sociale şi dentul, omul, în general, do s-a ajuns între părţile intere Comitetului Central al parti
dori să menţionez şi la aceas şi îndeosebi istoriei contem ror domeniilor de ac.tivitatP. cercetarea în acest domeniu Nu doresc să insist asupra reşte să fie la curent cu nou sate vor fi semnate în cel mai dului, şi îndeosebi Secţiei de
tă consfătuire aprerierea înal porane a României. In centrul A pune accentul pe felul în nu se pot desfăşura în bune celorlalte sectoare de activi tăţile. să înţeleagă fenomene scurt timp, creîndu-se astfel propagandă a C.C., care tre
tă pe care conducerea parti predării istoriei trebuie puse care partidul îşi îndeplineşte condiţiuni decît în mijlocul tate. Fără îndoială, că apli- le noi. Rolul profesorului, al condiţii ca toate popoarele din buie să acorde mai multă a-
dului o dă tineretului nostru problemele esenţiale ale evolu rolul de forţă conducătoare în activităţii creatoare a poporu cind măsurile stabilite de cercetătorului, este de a ţine Indochina să-şi poată soluţio tentie îndrumării întregii acti
universitar şi şcolar, întregu ţiei poporului nostru cum sînt : societate înseamnă a arăta lui. acolo unde se transformă Conferinţa Naţională din va seama de această situaţie şi na problemele fără nici un a- vităţi de predare a ştiinţelor
lui nostru tineret, care depu realizarea unităţii nationale, căile şi metodele de muncă zilnic societatea şi omul. Nu ră, definitivînd legile care au de a uşura studiul] informarea, mestec din afară, în condiţii sociale în şcoli, creşterii ro
ne eforturi susţinute, atît pen cucerirea suveranităţii de ale organizaţiilor de partid, avem neapărat nevoie de vo fost elaborate cu acest pri redînd esenţialul în mod con de pace şi libertate deplină. lului învătămîntului nostru de
tru însuşirea ştiinţei celei stat, formarea naţiunii româ ale comuniştilor, modul în ca lume mari, pot fi şi cărţi mai lej. luînd măsurile organiza centrat. Cei care predau ştiin Nu aş dori să mă refer la toate gradele în educarea co
mai înaintate, cît şi pentru ne şi rolul jucat de aceasta re aceştia acţionează în dome mici, esenţial este ca ele să torice corespunzătoare de per ţele sociale trebuie să facă e- alte evenimente ale vieţii in munistă a tineretului.
pregătirea sa pentru muncă şi în dezvoltarea progresistă a niul lor de activitate, la locul oglindească realităţile şi pre fecţionare a conducerii tutu forluri să predea scurt, să ternaţionale. Le-am analizat la Totodată, comitetele judeţe
viată. Avem ferma convinge societăţii. lor de muncă, pentru înfăptui ocupările societăţii noastre, ror laturilor activităţii eco- scrie concentrat, pe înţelesul Conferinţa Naţională. Ceea ce ne de partid trebuie să acorde
re că în ţara noastră creşte rea politicii partidului nostru. învătămîntul şi cercetarea tre nomico-sociale, vom putea în oamenilor. Atunci vor face o a urmat de atunci confirmă mai multă atenţie orientării
un tineret sănătos! Avem un Istoria trebuie să sç ocupe, Este de înţeles că întreaga e- buie să fie strîns legate de făptui sarcinile trasate încă treabă bună. Crede cineva aprecierile făcute, inclusiv în desfăşurării generale a proce
tineret minunat care va şti să de asemenea, de procesul a- volutie istorică în ţara noas uzină, de sat, de cooperativă de Conferinţa Naţională din că astăzi tinerii au mai mult r e priveşte vizita preşedinte
asigure, mîine, dezvoltarea so şezării, în decursul veacurilor, tră, după 23 August — — numai astfel vom avea un 1967 şi de Congresul al X- timp să citească ? Dimpotrivă! lui Nixon în China şi convor sului de invătămînt, activită
cialistă şi comunistă a patriei pe aceste meleaguri, alături de cît şi în toate ţările so învătămînt şi o cercetare bu lea. Desigur, asa cum am spus Sînt atîtea discipline moder birile dintre preşedintele ţii catedrelor de ştiinţe socia
le, formării conştiinţei socia
noastre! (Aplauze puternice, poporul român, a unor popu cialiste — demonstrează, fără nă în domeniul ştiinţelor so şi la Conferinţa Naţională, nu ne ! Procesul de învătămînt S.U.A., pe de o parte, şi pre
prelungite). laţii de alte naţionalităţi, de putinţă de tăgadă, că numai ciale. Inspirindu-se din viată va însemna că încheiem pre cere sintetizarea disciplinelor, şedintele Mao Tze-dun şi pre liste a tineretului studios.
munca şi lupta comună a tu
Cred că nu este necesar să turor oamenilor muncii, fără în măsura în care partidul şi generalizînd experienţa po ocuparea pentru perfecţiona uşurarea posibilităţii tînărului mierul Ciu En-laî, pe de altă Apreciez că lucrările con
demonstrez că studiul, învăţă deosebire de naţionalitate, comunist îşi îndeplineşte ro zitivă a societăţii, ştiinţele rea conducerii activităţii eco- de a-şi însuşi cunoştinţe tot parte, inclusiv în ce priveşte sfătuirii dumneavoastră au
tura nu se termină odată cu pentru libertate, dreptate si lul de forţă politică conducă sociale vor putea contribui, nomico-sociale. Acesta va fi mai vaste în condiţiile dez vizita preşedintelui Nixon în prilejuit un schimb bun de
obţinerea diplomei. Ceea ce progres social, de întărirea toare în societate se poate la rîndul lor, la îmbogăţirea un proces continuu. Dezvolta voltării vertiginoase a tutu Uniunea Sovietică şi convorbi păreri. Sper că, reîntorşi aca
se predă în şcoală, inclusiv în continuă a unităţii şi colabo asigura construirea cu succes teoriei cu teze noi, vor ajuta rea forţelor do producţie, ror ştiinţelor. rile avule cu secretarul gene să, participanţii vor acţiona cu
domeniul ştiinţelor sociale, rării lor frăţeşti, pentru pros a orînduirii noi, socialiste. mersul nostru înainte. Noi pu schimbările care vor interveni ral al CC. al P.C.U.S.. L. I.' Brej- mai multă fermitate pentru
constituie numai o bază. Nu peritatea şi înflorirea patriei Fără un partid puternic, disci nem, după cum ştiti, un ac permanent în societate vor Stimaţi tovarăşi nev, şi cu ceilalţi conducători so a-şi îndeplini răspunderile im
mai în măsura în care atît ca comune. De asemenea, istoria plinat, organizat, unit, nu este cent deosebit pe legarea în impune, fără îndoială, măsuri vietici. Acordurile care au ur portante ce le revin în învă
drele didactice de astăzi, cit trebuie să abordeze probleme posibilă nici cucerirea puterii, vătămîntului de producţie, pe noi, corespunzătoare. Va tre Pornind de Ia preocupările mat confirmă ceea ce am tămîntul superior, că vor face
şi cele de mîine — ca în ge le legate de apariţia şi parti şi cu atît mai mult făurirea crearea de ateliere-şcoală. bui să acţionăm continuu privind înfăptuirea programu spus. Noi apreciem că' acest totul pentru a transforma pre
neral, toţi oamenii muncii — cularităţile naţiunii socialiste, orînduirii noi, socialiste, con Cred că tovarăşii de la cate pentru adîncirea şi dezvolta lui de dezvoltare socialistă, curs este bun şi sperăm că darea ştiinţelor sociale în
tr-un mijloc puternic de edu
se vor preocupa de continua de misiunea ei în procesul e- struirea societăţii comuniste. drele de ştiinţe sociale nu rea democraţiei socialiste, de făurire a societăţii socialis dezvoltarea relaţiilor dintre
rea studiului, transformlnd dificării orînduirii noi. Conre- (Aplauze puternice). Iată de vor cere să li se creeze ate pentru perfecţionarea organis te multilateral dezvoltate, aceste ţâri va servi cauzei ge caţie comunistă, de formare a
învăţătura într-un proces per put în acest fel, studiul isto ce problemele legate de ro liere, ci vor merge ei în ate- , melor colective pe care le-am România acordă o atenţie deo nerale a păcii şi colaborării, omului nou, de înarmare a ti
manent, numai în această mă riei va trebui să devină în lul conducător al partidului în liere, în fabrici, pentru a cu creat — de la întreprindere şi sebită problemelor internaţio cauzei independenţei şi suve neretului cu concepţia comu
sură vom reuşi să creăm un şcoala noastră un factor esen societate trebuie să ocupe un noaşte realităţile concrete ale pînă sus — în vederea parti nale, participă activ la în ranităţii popoarelor, dreptului nistă despre viată. Să facem
om înaintat, vom putea solu ţial de educare patriotică a loc important în predarea vieţii. cipării largi a maselor popu treaga viaţă internaţională. fiecărei naţiuni de a se dez în aşa fel incit ştiinţele so
ţiona problemele complexe pe tinerelor generaţii, de dezvol ştiinţelor sociale, în întreaga Iată, tovarăşi, in ce direc lare la conducerea tuturor Cunoaşteţi principiile politicii volta liber. In acest spirit a- ciale să devină o puternică
care le ridică edificarea socia tare a sentimentului de răs activitate educativă din şcoli ţie cred că va trebui acţionat sectoarelor de activitate. Tre externe a tării noastre, nu mă preciem şi normalizarea rela forţă revoluţionară în trans
lismului, dezvoltarea ştiinţei pundere faţă de soarta naţiu şi universităţi. De asemenea, buie îmbunătăţit în continua voi mai referi la ele. Acor ţiilor între R.P. Chineză şi Ja formarea societăţii, în trans
şi culturii. Tocmai pornind de nii noastre socialiste, a hotă- trebuie abordate mai larg pro în viitor — am in vedere vii re cadrul de participare orga dăm o mare atenţie relaţiilor ponia, între R.P. Chineză şi formarea omului 1
aici, partidul nostru acordă o rîrii ferme a tuturor tineri blemele rolului statului şi al torul imediat — pentru per nizată a clasei muncitoare, a cu toate ţările socialiste, cu Republica Federală a Germa Aveţi răspunderi mari, to
atenţie deosebită desfăşurării lor de a-şi închina toată ener tor organisme ale democraţiei fecţionarea activităţii în do ţărănimii, a intelectualităţii, a ţările in curs de dezvoltare, niei. varăşi, şl nu mă îndoiesc că
neîntrerupte a învătămîntului, noastre socialiste. meniul ştiinţelor sociale, al e- tuturor oamenilor muncii la cu toate statele lumii, fără Desigur, trebuie să avem fiecare dintre dumneavoastră,
reciclării — cum se spune as gia, elanul, puterea de muncă In strînsă legătură cu apro ducaţiei comuniste a tineretu conducerea vieţii sociale, la deosebire de orînduire so permanent în vedere că reali toţi cei care lucrează in acest
şi chiar viata, dacă va fi ne
tăzi, poate impropriu, pentru fundarea propriei noastre ex elaborarea şi înfăptuirea poli cială. zarea acestui curs nou, cere domeniu, toate cadrele noas
că, în fond, nu numai în a- cesar, înfloririi şi apărării pa perienţe în domeniul con lui, a tuturor cadrelor noas- . ticii interne şi externe a par Viata internaţională, trans eforturi serioase din partea tre didactice vor face totul
triei, salvgardării libertăţii, su
tre.
nurnite perioade, la cursuri ce strucţiei socialiste, se impune tidului şi statului. Adîncirea formările din ultimii ani şi, tuturor popoarelor. Ceea ce pentru a răspunde cu cinste
se organizează, periodic, la veranităţii şi integrităţii teri să acordăm o atenţie mai Dragi tovarăşi, democraţiei socialiste consti mai cu seamă din anul aces s a încrederii pe care partidul,
' obţinut pînă acum repre
cîtiva ani, ci permanent, fie toriale, a cuceririlor revolu mare studierii experienţei ce tuie un factor de o deosebită ta, confirmă pe deplin juste zintă paşi importanţi, dar nu statul şi întregul nostru po
care cetăţean şi, mai cu sea ţionare, socialiste, ale poporu lorlalte ţări socialiste, trăgind Permiteti-mi acum să mă importanţă pentru dezvoltarea ţea politicii externe, a orien trebuie să ne facem iluzii, nu por le-o acordă I (Aplauze
mă cadrele didactice, trebuie lui. (Aplauze puternice, pre din aceasta învăţămintele ne refer la cîteva probleme ac orînduirii noastre, un element tărilor generale date de Con trebuie să uităm că mai sint puternice).
să studieze, să înveţe. In a- cesare pentru activitatea noas tuale ale activităţii partidului primordial făuririi societăţii gresul al X-lea al partidului forte reacţionare, imperialiste îndeplinind in bune condi-
cest spirit trebuie să creştem lungite). tră concretă. Trebuie să avem nostru. România s-a aflat în care nu privesc cu ochi buni ţiuni sarcinile care vă revin
studenţii de astăzi — viitorii După cum am mai menţio permanent în vedere că în ac şi statului nostru. După cum socialiste multilateral dezvol toată această perioadă în rin cursul nou, care vor să-l în în acest sector important de
intelectuali ai patriei noastre. nat, dezvoltarea filozofiei cla tivitatea fiecărei ţări socialis ştiţi, întregul popor desfăşoa tate în România, gurile forţelor celor mai îna cetinească sau chiar să-l activitate, ve(i aduce şi dum
Pornind de la înalta menire sei muncitoare a avut loc în te, a fiecărui partid comunist ră o muncă intensă pentru în La plenara din noiembrie a- intate, actionînd pentru reali schimbe. Este necesar de a- neavoastră un aport tot mai
ceea să intensificăm eforturile
ce revine şcolii, orlenttndu-ne totdeauna în înfruntarea des există o experienţă bogată, făptuirea programului adoptat nul trecut şi la Conferinţa zarea unor raporturi noi între pentru dezvoltarea colaborării însemnat la întreaga operă de
făurire a societăţii socialiste
state, pentru abolirea politicii
ferm după hotărîrile şi direc chisă cu ideologiile adverse, care cuprinde desigur şi la de Congresul al X-lea şi a Naţională s-a acordat o mare imperialiste de forţă şi dictat, internaţionale, pentru creşte multilateral dezvoltate, la fău
tivele Congresului al X-lea al cu concepţiile filozofice ale turi pozitive şi negative, iar sarcinilor şi obiectivelor noi alentie problemelor eticii şi pentru afirmarea egalităţii în rea rolului fiecărei ţări, mari rirea societăţii comuniste în
partidului, după măsurile sta burgheziei şi celorlalte cla studierea acestei experienţe a- trasate de Conferinţa Naţio echităţii socialiste. Au fost drepturi, respectului indepen sau mici, în viata internaţio România.
bilite de plenara Comitetului se exploatatoare, în lupta cu jută fiecare partid comunist să nală a partidului în vederea luate în acest sens o serie, de dentei şi suveranităţii naţio nală, pentru sporirea aportului Vă urez succes deplin în
Central din noiembrie anul teoriile şi curentele de idei elaboreze, în condiţiunile sale accelerării progresului econo- măsuri, au fost elaborate un nale, a neamestecului în tre ţărilor mici şi mijlocii în or activitatea viitoare, multă să
ganismele internaţionale, unde
trecut, precum şi de Confe reacţionare, de tot felul. Nu concrete, o politică justă, să-şi mico-social al României, spo şir de documente, printre ca burile interne, avantajului re trebuie să-şi spună cuvîntul nătate şl fericire 1 (Aplauze
rinţa Naţională din acest an, poate fi concepută predarea îndeplinească tot mai bine ro ririi avuţiei nationale, ridică re şi normele de viaţă socia ciproc, pentru renunţarea la în soluţionarea tuturor proble puternice, prelungite ; se scan
este necesar să reexaminăm filozofiei marxist-leniniste alt lul conducător în societate. rii nivelului de trai, material listă, supuse dezbaterii publi forţă sau ameninţarea cu for dează : Ceanşescu — P. C. R. I
cu cea mai mare răspundere fel decît in opoziţie netă cu Este, totodată, necesar să a- şi spiritual, al întregului po ce. Desigur, ele urmează a fi ţa în viata internaţională. Pu melor care privesc aşezarea A.sistenţa ovaţionează înde
relaţiilor viitoare intre state.
activitatea educativă şi să sta ideile retrogradei antiştiinţifi- cordăm o mai mare atenţie por. definitivate şi aplicate în via tem afirma astăzi cu toată tă Este necesar să ne preocu lung pentru partid, penlru Co
bilim măsurile corespunzătoa ce, idealiste, care circulă azi studierii activităţii partidelor Desigur, în conformitate cu tă. Dar nu trebuie aşteptat ria că viata internaţională, e- mitetul Central, pentru secre
păm mai mult de perfecţiona
tarul general al partidului, to
re în vederea lichidării nea în lume si care sînt generate comuniste şi muncitoreşti, aceste obiective, preocupările pînă cind vor fi definitivate venimentele care s-au desfă rea Organizaţiei Naţiunilor varăşul Nicolae Ceausescul.