Page 39 - Drumul_socialismului_1972_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 549 ® SIMBÄTÄ 11 NOIEMBRIE 1972 3

în aceste zile ogoare
Învăţămîntui de partid-ancorat plenar fn proble­

matica actuală a activităţii colectivelor de muncă

DEZBATERI III, Cil ADRESĂ PRECISĂ
învătămîntul de partid în
oraşul Orăştie a fost orga­
nizat în 6 forme şi 96 de
cursuri, în care au fost cu­
Pe raza oraşului Brad, pale ale dezvoltării econo­ ne intereseze pe fiecare. prinşi 3 760 cursanţi, mem­
cursurile învătămîntului de mice în perioada 1971—1990, Pentru că şi aici, la noi, pro­ bri de partid, din activul renului şi semănat. In prezent
încheierea înşămînţăfii griu­
partid s-au deschis în toate stabilite de Congresul al X- blema folosirii în toate trei U.T.C. şi alţi oameni ai lui este acţiunea care captea­ ® SCHIMBURILE PRELUNGITE SINT GENERALI­ acţiunea de eliberare a tere­
organizaţiile de bază. Au lea al partidului şi Conferin­ schimburile a utilajelor exis­ muncii din raza de activi­ ză în aceste zile toate forţe­ ZATE nului s-a intensificat. Trebuie
avut loc şl primele dezba­ ţa Naţională din iulie 1972". tente în secţie trebuie să ne tate a organizaţiilor de ba­ le şi energiile mecanizatorilor, @ TRACTOARELE Şl MAŞINILE AGRICOLE SĂ LU­ să se acţioneze cu fermitate
teri. Iar acolo unde proble­ — Problemele au fost mai preocupe mai mult, iar eco­ ză. ţăranilor cooperatori şi lucră­ CREZE GRUPAT, IAR CELE UNDE S-A ÎNCHEIAT ca în cîteva zile, asigurîn-
melor teoretice li s-a creat bine înţelese pentru că dez- nomia de materiale să stea In primele dezbateri s-a torilor din I.A.S. Ei acţionea­ SEMĂNATUL SĂ FIE DIRIJATE LA UNITĂŢILE du-so front de lucru pentru
un suport practic, acolo un­ baterile\ au făcut referiri la în atenţia fiecărui comunist. pus 'un accent deosebit pe mecanizatori, să se poată în­
de oamenii şi-au argumentat munca noastră de zi cu zi Eu cred că numai cînd vom aprofundarea studierii do­ ză cu fermitate — lucrînd ziua UNDE SINT DE INSĂMINŢAT SUPRAFEŢE MAI cheia şi în această unitate în­
părerile cu fapte de la locu­ — precizează Ştefan Falk, da dovada practică a hărni­ cumentelor Conferinţei Na­ şi noaptea — pentru finali­ MARI
rile de muncă, dezbaterile care de 18 ani îşi îndepli­ ciei noastre, a grijii fată de ţionale a P.C.R. din iulie zarea acestei lucrări.. Asigura­ ® MECANIZATORILOR SĂ LI SE ASIGURE FRONT sămîntarea griului pe toate
au fost vii, .captînd interesul neşte cu competentă şi res­ utilaje, a folosirii timpului rea recoltei anului viitor in­ DE LUCRU PENTRU ARAT Şl PREGĂTIREA TE­ suprafeţele planificate.
şi atenţia tuturor participan­ ponsabilitate munca obşteas­ de lucru, vom putea vorb ; cumbă o mare răspundere pa­ N. BADIU
ţilor. că de propagandist. Şeful de despre eficienţa acestor triotică şi cetăţenească tutu-! RENULUI
— In majoritatea cursu­ schimb Mihai Simedrea, in- cursuri ale învăţămîntului Cerinţe cărora ii ror lucrătorilor de pe ogoa­ Sntîrzierile — grabnic
rilor, primele dezbateri s-au sistînd asupra coordonatelor de partid". Dorin Nistora, » re. Conştienţi de răspunderi­ Se lucrează de zor la Schimburi prelungite
referit la probleme ale făuri­ principale ale dezvoltării e- Nicolae Mărcuş, Iosif Far- se va da curs le şi sarcinile ce le revin, oa­ recuperate!
rii societăţii socialiste mul­ conomice în viitorii ani, a caş, Ioan Benea şi alţi comu­ menii muncii de pe ogoare nu înrămMarea grîu2ui
tilateral dezvoltate. La Ex­ subliniat preocuparea parti­ nişti au făcut din partici­ precupeţesc nici un efort pen­ Pentru ca lucrările de ară­ Pînă vineri, Ia cooperativa
ploatarea minieră Ţebea, în­ dului pentru creşterea între­ parea activă la prima temă tru a se achita cu cinste de pe ultimele 140 turi, pregătirea terenului si agricolă din satul Aurel Vlai-
treprinderea de industrie lo­ gii activităţi. „In aceste zile a cursului de studiere a pro­ a.c. şi a cuvîntărilor tova­ îndatoririle ce le revin, răs­ semănat să se desfăşoare în- cu grîul s-a însămîntat pe 120
cală Brad, întreprinderea mi­ răşului Nicolae Ceauşescu. pund cu noi fapte de muncă tr-un ritm mai susţinut, ne spu­ hectare din cele 170 planifi­
nieră Barza, filiala Brad a — spunea Mihai Simedrea — blemelor făuririi societăţii Dezbătînd aceste documen­ chemărilor adresate cu prile­ hectare nea tovarăşul Ioan Fulea, pre­ cate. Inginerul şef al coope­
Băncii Naţionale — relata cînd economia noastră na­ socialiste multilateral dez­ te atît propagandiştii cît jul „Zilei recoltei", de către şedintele C.A.P. Boşorod, lu­ rativei, ioan Fâgădaru, s-a de­
tovarăşul Ştefan Şerban, se­ ţională pune în centrul a- voltate o dezbatere vie, cu şi cursanţii s-au refe­ secretarul general al partidu­ In cooperativele agricole de crăm în schimburi prelungite. clarat mulţumit de aportul
cretar al comitetului orăşe­ tenţiei, oa sarcină de prim adresă la aspectele muncii rit la sarcinile concrete lui nostru, tovarăşul Nicolae producţie care fac parte din Mecanizatorii Lazăr Tămăşoi, mecanizatorilor Sabin Tocaci,
nesc de partid — dezbaterile ce stau în fata lor, a co­ Ceauşescu. consiliul intercooperatist De­ Lndislau Rozoti, Petru Torno- Ionel Iosif, Vaier Bota, Tra-
primelor teme au fost deo­ ordin, lupta îmipotriva risi­ de fiecare zi, aducînd argu­ lectivelor de muncă. De Organele şi organizaţiile de va, ne spunea ing. Liviu Gîr- taş, Lazăr Dosa, Alexandru ian Popa, Iosif Herţa, Gheor-
sebit de antrenante. La or­ pei, folosirea judicioasă a mente viabile care dau vigu- pildă, la I.I.L. şi F.C.O. dez­ partid, de stat şi conducerile bea, preşedintele acestui con­ Rozoti şi Isidor Crăciunescu, ghe Suciu şi Ion Mureşan,
ganizaţia de partid T.A. de maşinilor, a timpului de lu­ rozitate liantului dintre teo­ baterile s-au axat pe rezer­ unităţilor agricole socialiste, siliu, lucrăm la însămîntarea de la S.M.A. Călan, lucrează precum şi al cooperatorilor
la E.M. Ţebea, de exemplu, cru, a materialelor — acest rie şi practică. vele de îndeplinire a an­ specialiştii au luat o serie de griului pe ultimele 145 hecta­ aproape în fiecare zi în Ion Oantă şi Mihalache Do-
cînd inginerul Virgil Nită. L. LICIU gajamentelor asumate, la măsuri pentru intensificarea re. In afară de Hărău şi Ban- schimburi care se prelungesc brişor la grăbirea însămîntă-
s-a referit la politica econo­ aspect al muncii trebuie să „Vidra" pe aspecte ale ca­ ritmului de lucru la arături, potoc, au mai terminat semă­ pînă la orele 22—23. Au fost rilor. Spre final însă s-a ivit
mică a partidului privind au- lităţii produselor, în - şcoli pregătirea terenului şi semă­ natul în zilele de 10 şi 11 no­ zile în care ei au arat şi pre­
todotarea şi autou-tilarea, a pe legarea învătămîntului nat. Organizarea muncii, fo­ iembrie cooperativele din gătit suprafeţe de peste 20 ha. un obstacol care tpebuie grab­
stăruit asupra cerinţei ca a- de practică. losirea din plin a capacităţii Cristur, Arhia şi Popeşti. La In această unitate însămîn- nic înlăturat. Este vorba de­
ceastă importantă problemă Mai mulţi cursanţi au ri­ tractoarelor şi maşinilor agri­ C.A.P. Deva, Bejan, Bîrsău şi tările puteau fj mult mai a- spre eliberarea urgentă a ulti­
să-şi găsească mai mult loc Recomandări dicat problema materialului cole, generalizarea schimburi­ Bîrcea Mică mai sînt de se­ vansate dacă în toate brigăzi­ melor 20 de hectare ocupate
în activitatea comitetului de de studiu pentru pregătirea lor prelungite, grunarea uti­ mănat suprafeţe cuprinse în­ le se asigura front de lucru cu coceni, după care urmează
partid şi a comitetului oa­ 'lor. Li s-a comunicat că o lajelor, dirijarea operativă a tre 15 30 ha. Numai la C.A.P. suficient pentru mecanizatori. să fie însămîntat grîu.
menilor muncii. Tehnicianul bibliografice să apară pentru fiecare for­ tractoarelor şi maşinilor de se­ Şoimuş este de semănat o su­ La brigăzile III şi IV din sa­ In acelaşi timp, prin efor­
Ioan Trifan s-a referit, în mă de învătămînt un ma­ prafaţă mai mare (60 ha). Aici, tul Chitid, brigadieri de cîtup turi susţinute, este posibil ca
dezbaterile primei teme, la nual pe care să-l procure şi mănat de la unităţile care dacă exista mai multă preocu­ Cornelia Feniş şi Lazăr Pe- şi ştiuletii de pe cele 20 de
aspecte privind aproviziona­ Au apărut şi ajuns în librării următoarele ma­ după care să studieze. nu terminat semănatul, la cele pare pentru eliberarea terenu­ tric, s-au însămîntat numai 60 hectare şi varza de pe circa
rea locurilor de muncă, pro­ nuale (culegeri de lecţii) pentru învătămîntul de Propunerile cursanţilor care au de însSmîntat suprafeţe ' lui, mecanizatorii aveau front din cele 120 ha prevăzute în 8 hectare să fie strînse şi în­
blemă care creează greutăţi partid : s-au mai referit la îmbună­ mai mari sânt o parte cliri mă­ de lucru şi puleau să avanse­ plan, mai ales din cauză că nu magazinate fără pierderi. Fac­
ce duc la nerealizarea ritmi­ tăţirea metodelor de pre­ surile luate şi care îşi arată ze mai repede cu semănatul. a existat teren eliberat de torii de răspundere de la
că a sarcinilor de plan. — PRINCIPII ŞI NORME ALE ACTIVITĂŢII ŞI zentare a temelor de către coceni. Eforturile pe care le C.A.P. ne-au asigurat că pînă
ORGANIZĂRII PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN; lectori şi propagandişti şi, din plin roadele. De aseme­ Acum, se munceşte mai intens Ia sfîrşitul acestei săptămîni
La cursul de studiere a — ETICA ŞI ECHITATE SOCIALISTĂ; anume, să se expună în şi în cîteva zile se va încheia depun mecanizatorii trebuie se va încheia însămîntatul, iar
problemelor făuririi societă­ — ŞTIINŢĂ, RELIGIE, SOCIETATE. mod liber şi nu citit ca o nea, s-a intensificat, în ulti-; semănatul pe toate suprafeţe­ să fie susţinute mai mult şi recoltatul se va termina în
ţii socialiste multilateral conferinţă, iar în cadrul mele zile, acţiunea de elibera­ le şi în această cooperativă, de către cooperatori. Ei tre­ primele zile ale săptămînii
Se recomandă, de asemenea, a fi studiate din re­ re a terenului pentru a se a- buie să le asigure condiţii
dezvoltate, de la organizaţia vista „Munca de partid", nr. 10, 11, 12 şi 13, consul­ cursurilor să se folosească precum şi pe întregul consi­ pentru a putea lucra cu toate viitoare. Aşteptăm ca promi­
de partid secţia tîmplărie a taţiile şi planurile tematice: Naţiunea şi socialismul; mai mult metoda dezbate­ sigura front de lucru cores­ liu intercooperatist. forţele la arat, pregătirea te­ siunea să devină faptă împli­
rilor.
nită 1
I.I.L. Brad, prima dezbatere Funcţiile statului şi evoluţia lor în societatea socia­ Comitetul nostru orăşe­ punzător pentru mecanizatori. EKSO&ifttSfl
listă multilateral dezvoltată; Ritmurile înalte — ca­ Datorită acestor măsuri în
a avut ca temă „Conţinutul, nesc de partid va da curs
racteristică a dezvoltării economice a României so­ acestor cerinţe. multe unităţi s-a reuşit să se
trăsăturile şi 'direcţiile prin­
cialiste ; Integrarea tot mai organică a Partidului Co­ termine însămîntarea griului
IOAN PĂSTRĂV
cipale ale făuririi societăţii munist Român în procesul construcţiei societăţii so­ secretarul Comitetului E C O N O M I A
socialiste multilateral dez­ cialiste multilateral dezvoltate. pe toate suprafeţele planifica­
orăşenesc de partid Orăştie
voltate. Coordonatele princi­ te şi să se semene în plus fa­
tă de plan.
de timp munca, mate­
f
PROGRAMUL ¡¡»J V - riale, fonduri băneşti
t\ '#*% mWÊ
♦ * * #
Universităţii serale de % ' , - ...............................li
Sirtf argumentele prea slabe
marxism-leninism Deva m ■ ' ' • ;
sau inerţia prea puternică?
'■ ■ ■ % M (Urmare din pag. 1) muncă de circa 150 de oa­ că. Cu toate acestea, se du
LUNI, 13 NOIEMBRIE 1972 :
— Economie, anul I — la Cabinetul judeţean de partid; meni, care, dacă nu ar exis­ ce lipsă de forţă de muncă
— Filozofie, anul II — Ia Cabinetul judeţean de partid; M la sută din numărul total al ta, treaba ar merge mult Desigur, sînt şi condiţii o
— Construcţie de partid, anul II — la Cabinetul judeţean strungurilor din secţia me­ mai bine. biective, dar pentru înlătu
de partid; canică. In schimbul III, a- In discuţia pe care am a- rarea celor subiective s-
— Istorie, anul I — la Cabinetul judeţean de partid; ceste utilaje stau aproape vut-o cu tovarăşul Florian făcut încă prea puţin. Ni
— Etică, anul II — în sălile Şcolii generale Dr, P. Groza; în totalitate. Oare nu este Urican, secretarul comitetu­ este vorba numai de o in
prea mic indicele de utili­ lui de partid, dînsul ne-a tegrare profesională şi d
MARŢI, 14 NOIEMBRIE 1972: zare a maşinilor şi utilaje­ justificat această tendinţă de învăţarea meseriei de cătr
lor în secţiile de bază, care supraaglomerare a schimbu­
— Economie, anul III Ia Cabinetul judeţean de partid; este în prezent de numai lui I prin faptul că atît per­ tinerii muncitori, ci de cui
— Construcţie de partid, anul II —■ la Cabinetul judeţean 71,29 la sută, iar în cele au­ sonalul tehnic cît şi cel di­ tivarea acelor trăsături ah
de partid; xiliare de 53 la sută ? La rect productiv este refractar disciplinei stricte pe care i
— Etică, anul I — la Cabinetul judeţean de partid; strunguri paralele, de exem­ atunci cînd se pune proble­ impune .munca în uzină. In
— Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I — la Ca­ plu, indicele de utilizare pe ma lucrului în schimburile II cepînd de la director şi pî
binetul judeţean de partid; trimestrul III a fost de 72,5 şi III. Uzina are în majori­ nă la maistru, la muncitori
— Istorie, anul II — în sălile Şcolii generale Dr. P. Groza; la sută. De asemenea, din tate lucrători navetişti, care mai vechi, trebuie imprima
cele 50 de strunguri, cîte nu pot fi aduşi în schimbu­ tă o atitudine atenlă fată di
MIERCURI, 15 NOIEMBRIE 1972: nevoile celor mai tineri
are uzina, din cauza între­ rile de noapte. Dacă nu se pentru ca atunci cînd eşti
— Economie, anul II — în sălile Şcolii generale Dr. P. ruperilor accidentale în respectă acest lucru, unii îşi necesar aceştia să fie re
Groza; schimbul I, unele au staţio­ caută de lucru în altă parte. ceptivi la sarcinile care b
— Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul I — nat în total 32 de ore. Evident, după cum se poa­ primesc. A te mulţumi si
la Cabinetul judeţean de partid; După cum ne spunea ing. te observa, întregul lanţ de afirmi că nu poţi „sili" oa
— Sociologia religiei, anul I — la Cabinetul judeţean de Inochente June, şeful servi­ motivări formulate în sen­ menii să lucreze aşa cun
partid. ciului organizarea muncii, sul justificării situaţiei de cer normele noastre gene
în prezent se lucrează şi la fapt, privind generalizarea
DEZBATERE LA TEMA: Dezvoltarea proporţională şi echi­ reparaţii pe schimbul fi. Dar schimbului II şi extinderea râie de dezvoltare a indus
triei, nu este suficient. Tot
librată — caracteristică a economiei socialiste. Plani­ mmm: încă foarte puţin. Se execu­ schimbului III converg spre salariaţii uzinei trebuie si
tă doar operaţii de vopsito-
ficarea economiei naţionale — atribut esenţial al sta­ rie şi unele pregătitoare. o singură cauză: instabilita­ urmeze pilda comuniştilor
tului socialist. Conferinţa Naţională a P.C.R. din iulie tea forţei de muncă. a oamenilor de nădejde, ca
1972, despre perfecţionarea organizării, conducerii şi Cauza, spunea dînsul, ar fi Uzina are o şcoală profe­ re nu se dau înapoi atunc
datorată lipsei maiştrilor din
planificării economiei naţionale. sională care pregăteşte mun­ cînd li se cere ca, prin e
NOTĂ: Tema de dezbatere este valabilă pentru, toate sec­ uzină, deci a celor datori a citori calificaţi. De aseme­ xeniiplul lor, să dovedeasc,
Mecanizarea lucrărilor de exploatare a minereului de fler din cariera minei Teline asigură ob­ supraveghea şi coordona
ţiile şi toţi anii de studiu. ţinerea unor randamente înalte. munca. De asemenea, se nea, o altă parte sînt cali­ că se poate munci mai bine
Programul începe la ora 18,00. _ Foto: V. ONOIU
spune, uzina are la ora ac­ ficaţi prin cursuri de scurtă cu o productivitate superi
tuală un deficit de forţă de durată la locurile de mun­ oară în toate schimburile.
r
Peste pasarela care face de oraş medicul Cornel lupte împotriva risipei
legătura între gara din Si- Stoica o face adîncind „di­
meria şi oraş trec grăbit pe secţia" realităţilor.
lingă oameni la fel de gră­ — Şi-l iubesc, sigur că
biţi. Gîndul meu aleargă pe­ şi-l iubesc. In 1970, după i- (Urmare din pag. 1)
ste ani la o discuţie. „Ai fost nundaţii, oamenii Simeriei
vreodată în Simeria ?". ori. Deceniul '60—'70 a fost au spălat cu mîna frunzele Mai sînt şi alte asemenea exemple. Meritoriu este
„N-am fost". „Acolo poţi să rea căilor au dus-o la dis­ mai mare pe care l-a făcut — Vă iubiţi meseria ? dinamic, deceniul '70—"80 arborilor din parcul den- faptul că se acţionează în acest mod, al criticii con­
— Da.
uzina dumneavoastră în • cei
bei oricîtă apă că tot nu te pariţie. peste 25 de ani de cînd lu­ — De ce ? tinde, tot prin raportare, drologic. structive. Referitor la critică, în expunerea la con­
saturi. Toate fîntînile au apă Patru elemente dispersate, — îmi place. îmi place, să-i depăşească dimensiunile Simerienii sînt legaţi de sfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul
sălcie". patru note definitorii pentru craţi aici ? pentru că istoria ei vine de dinamismului. Produsele oraşul lor. Intelectualitatea ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educa­
Oamenii trec grăbiţi pe un portret al oraşului, cînd- — S-a modernizat ca do­ departe, din epoca pietrei „Marmurei" intersectează azi lui îi e dăruită. Multor in­ tive, din 9 iulie 1971, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
pasarelă, pe una nouă, din va al fîntînilor cu apă săl­ tare tehnică şi condiţii de cioplite. în drumul lor multe meri­ telectuali Ii s-a oferit ocazia arăta: „Unii tovarăşi consideră că dacă nu vor su­
păra pe nimeni, vor dovedi că ştiu să lucreze cu oa­
muncă, şi-a creat un colec­
beton, mai înaltă, mai spa­ cie, azi — al unei puternice tiv unit de oameni cu o — Un strungar ar fi pu­ diane şi paralele ale lumii. de a lucra în oraşe mai mari. menii şi nu vor fi criticat), nu vor fi acuzaţi de nu
ţioasă, mai arătoasă. Con­ infuzii a noului, în care 25 conştiinţă politică înaintată. tut spune acelaşi lucru dacă — In oraşul dumneavoas­ Au rămas aici să-şi ducă pî­ ştiu ce fel de atitudine dogmatică sau rigidă, şi că e
strucţia ei au impus-o lu­ de ani de republică au pro­ epocile civilizaţiei ar fi avut tră sînt multe case noi şi nă la capăt misiunile. mai bine să umblăm cu duhul blîndetii. Dar noi nu
crările de modernizare a căii dus mutaţii de dimensiunile Elementele acestea au rea­ o altă ordine decît cea cu­ frumoase. — Din ce credeţi că s-a sîntem predicatori, tovarăşi, noi sîntem comunişti !
ferate. In faţă — un parc. obişnuitului. Şi obişnuitul la lizat cel mai mare pas din noscută ? 1 născut această legătură or­ Noi nu trebuie să umblăm cu duhul blîndetii, noi
In stingă — o şcoală, în noi se numeşte ritm alert. istoria uzinei — trecerea de — Da, pentru că foarte ganică a intelectualităţii cu trebuie să criticăm principial, să nu jignim pe ni­
dreapta — case noi. Şcoala Simeria nu era, pînă în mulţi oameni veniţi din altă oraşul? meni, dar a pune lucrurile clar în faţa oamenilor nu
parte au găsit aici condiţii
dă tenul de albastru ultrama­ 1952, mai mult decît o co­ OAMENI Şt AŞEZĂRI iN ANII REPUBLICII — In afara unor „rădă­ înseamnă a jigni". Acesta este spiritul în care tre­
rin. Casele nu-s încă finisa­ mună a lucrătorilor de la să se împămîntenească. Mai cini", care-i legau pe unii buie să se acţioneze cu fermitate- de către toţi şi în
te. Sînt în roşu cărămiziu. calea ferată. Azi e un oraş bine de 500 de familii s-au pe cale naturală de oraş, toate unităţile noastre economice.
Ai să' găseşti insă în Sime­ al ceferiştilor, al cioplitori­ la numele do atelier la a- — Poate. Eu mi-o iubesc legat de oraş prin sentimen­ s-au legat prin profesie.
ria sule de case individuale lor în piatră şi marmură, al cela de uzină constructoare şi pentru altceva; pentru tul casei. Străzi întregi din Mulţi dintre ei reprezintă
noi, finisate, Cît despre ver­ constructorilor sau „reani- de material rulant. că dragostea de muncă face Simeria sînt alcătuite din evoluţii împlinite, care au
dele palid — toamna n-a matorilor" de vagoane şi de Tiberiu Pleşa nu s-a năs­ din orice meserie o artă. gospodării individuale, mul­ străbătut drumul muncitor-
reuşit să răpună clorofila locomotive. Era o comună cut simerian ; a devenit. Nu Nu-i greu de ghicit pro­ te construite cu credite de inginer, niuncitor-profesor,
din parc. Pastel ? O, cu cită cu ceva mai mult de 7 000 s-a născut dintr-o familie fesia interlocutorului. E cio­ la stat. muncitor-medic.
dragoste au amestecat oame­ de locuitori. A devenit un . de muncitori, dar a intrat plitor în piatră şi marmură, Pentru extinderea şi siste­ Toţi oamenii aceştia, cei
nii Simeriei culorile paste­ oraş cu peste 12 000. La care într-o astfel de familie. S-a maistrul Vasile Voinea, de matizarea alimentării cu apă peste 12 000 de simerieni
lului 1 dintre cei peste 12 000 de născut om cu suflet mare şi la întreprinderea „Marmu­ a oraşului se cheltuiesc în care au băut cîndva apa săl­
„Ce vă atrage cel mai simerieni să te opreşti ca să cu dragoste de muncă. Le-a ra", Nu e de multă vreme trei ani nouă milioane de cie din fîntînile oraşului au
mult atenţia în calitate de schimbi o impresie, două fructificat bine în înfruntă­ maistru. Urcuşul lui pe sca­ lei. Asta în oraşul fîntînilor băut odată cu ea şi „apa
lucrător de peste 25 de ani despre oameni şi aşezări, de­ rile pentru construcţia so­ ra socială a muncii a înce­ cu apă sălcie. vie" a dragostei de locul în
la calea ferată?". „Dispariţia spre mutaţii ? cietăţii noi şi de mulţi ani put din 1963, de la absolvi­ — Ce ziceţi, îşi iubesc si­ care ai găsit condiţiile să
aproape în întregime a func­ Tiberiu Plcşa e un munci­ s-a înnobilat cu calitatea de rea liceului seral. merienii oraşul? să te împlineşti.
ţiei de arar". Omul cu şapcă tor la Uzina de material ru­ comunist, pe care nu o — Ce spuneţi despre evo­ întrebarea laitmotiv e a- O funcţie pe cale de dis­
roşie e ceferist, impiegat de lant. E şi el simerian prin dezminte nici în gînd, nici luţia întreprinderii „Marmu­ dresată tovarăşului Iuliu pariţie, fîntîni cu apă sălcie
mişcare în gară, are un nu­ adopţiune de 26 de ani. în faptă. ra" ? Bîrţan, vicepreşedinte al care vor intra în amintire,
me comun — Angliei Mor- — Credeţi că simerienii Am amintit de statornicia consiliului popular orăşe­ un tablou în albastru ultra-
— S-a dezvoltat cam de
covescu şi o simerian „prin îşi iubesc oraşul ier? simerienilor. Din 1960 pînă 20—30 de ori, raportat la ca­ nesc. marin şi roşu cărămiziu şi
adopţiune". Are simţul ob­ — Da, şi-l iubesc. Şi ca în 1972 sporul migratoriu al pacitatea ei din 1948, cînd — Da. Oamenii oraşului între ele oameni care a-
servaţiei în timp. Meseria de dovadă, cei mai mulţi dintre populaţiei a rămas la ordi­ era un atelier. acestuia se întrec în a fi a- leargă spre împlinirea unor
acar n-a dispărut deodată în ei s-au stabilit în oraş în nul sutelor. Cel natural s-a ' Oamenii se raportează Ia preciati ca buni gospodari, visuri mai noi, gîndind cu
gara Simeria. Avea o vechi­ ultimii 20—25 de ani. Nu-s ridicat' de la ordinul zeci­ timp. La timpul pe care ei pe care nu numai curtea şi trudă şi trudind după gîndi-
re chibzuită — elemente de
me de aproape o sută de născuţi aici. Dacă nu-1 iu­ lor la al sutelor. Statornicia l-au „bătut" cu zile, una mai casa lor îi interesează, ci recomandare pentru oraşul
ani. Nu putea să dispară beau, nu rămîneau aici, ală­ din ultimul deceniu mai are plină în fapte ca alta. Din în acelaşi grad îi preocupă — cîndva o comună a lu­
turi de localnici să-l facă aşa un nume: dragostea de lo­ frumuseţea străzii, a cartie­
dintr-o dată. Centralizarea 1960 pînă în 1972 producţia crătorilor de la calea fera­
cum arată acum. cul pe care l-ai sfinţit cu globală industrială a oraşu­ rului, a oraşului lor.
electrodinámica, el-ectrifica- — Care a fost pasul cel truda ta. lui a crescut de peste 3,7 Motivaţia afecţiunii faţă tă. ION CIOCLE1