Page 42 - Drumul_socialismului_1972_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 550 © DUMINICA 12 NOIEMBRIE 1972

Autovehiculele

(Urmare din pag. 1)

susţine că lipsa pieselor de
schimb şi a anvelopelor con­
Potrivit hotărîrii conduce­ tile. Intre elementele poziti­ însă faptul că partidul nos­ stituie a doua mare cauză a
rii partidului nostru, acest ve se cuvine să subliniez tru concepe învăţămîntul i- nerealizării c.u.p. O bascu­
an şcolar, in întregul sistem că din cei aproape 20 de deologic ca un instrument lantă staţionează de peste o
al învăţământului de partid, studenţi care au discutat, de stimulare a gîndirii poli­ săptămînă pentru că nu se
a început cu dezbaterea do­ mulţi dintre ei, ca de exem­ tice a oamenilor, de dezvol­ găseşte nicăieri un rulment.
cumentelor Conferinţei Na­ plu tovarăşii Ioan Stăncg- tare a capacităţii lor de a Din lipsa acestei piese care
tionale a Partidului Comu­ lescu, Stan Chiţimia, Petru interpreta din punct de ve­ costă 24 lei s-au pierdut
nist Român din iulie a.c. In Ungureanu, Vaier Ungu- dere partinic orice fenomen deja cîteva mii de lei, ne
acest scop, după cum se ştie, reanu, Alexandru Bojard şi sau proces din viaţa socia­ spune şeful adjunct al auto­ a satisfacţie -
pe baza indicaţiilor date de alţii, referindu-se la proble­ lă, trebuie să spunem că, bazei, adăugind că aprovi­
biroul Comitetului judeţean mele privind dezvoltarea e- din acest punct de vedere, zionarea cu piese de schimb
de partid, organele şi orga­ conomico-socială a României sînt unii studenţi de la uni­ decurge mai anevoios decît
nizaţiile de partid au luat în următorii ani şi in per- versitatea serală care, după oricînd.
măsuri pentru ca studierea părerea mea, le interpretea­ — S-a ajuns în situaţia
acestor documente, de ex­ ză schematic, ceea ce este cu totul nefirească ca la în­ ubirea oamenilor
cepţională însemnătate pen­ ln îiivăfămînfu! inadmisibil la nivelul uni­ treţineri şi reparaţii capita­
tru activitatea teoretică şi versităţii unde peste 90 la le, factori de cdre depind di­
practică, să se facă la un de parfid sută din cei încadraţi la a- rect viaţa maşinilor, sigu­ In adunarea generală pen­ „Dacă stau să mă gîndesc ne sînt adesea potrivnice.
nivel superior. ceastă formă de învătămînt ranţa circulaţiei, să înregis­ tru dare de seamă şi ale­ bine ce a însemnat venirea Dar noi avem o meserie pe
Deşi sîntem la primele au studii superioare şi sînt trăm economii nedorite de geri de la lotul Petrila al mea în urmă cu 16 ani în care o iubim, avem nişte
dezbateri, tinînd seama de cu munci de conducere în aproape 2 milioane lei, pe T.C.M.M. Petroşani, comu­ Valea Jiului, îmi dau sea­ sarcini de îndeplinit, avem
exigentele sporite ce se pun spectivă, au subliniat rolul întreprinderi şi instituţii, cînd la carburanţi, unde ar niştii au dezbătut cu maxi­ ma că a însemnat totul. o datorie faţă de societate,
în fata învătămîntului ca in­ determinant al industriei, Documentele Conferinţei fi trebuit să realizăm eco­ mă exigenţă activitatea bi­ Adică: învăţarea unei me­ fată de noi. Să nu mi-o
strument de înarmare a ma­ sarcinile ce revin judeţului Naţionale a partidului se ca­ nomii, consumurile au fost roului organizaţiei de bază serii pe care nu aş părăsi-o luaţi în nume de râu, dar
selor cu ideologia şi politica Hunedoara în producţia de racterizează printr-o înaltă depăşite cu 12 000 litri la şi au concluzionat că ea nu pentru nimic în lume, un nouă ne place să ne numim
marxist-leninistă a partidu­ oţel şi cărbune, au adus im­ valoare teoretică şi practică. benzină şi 1 000 litri la ulei s-a ridicat la un nivel satis­ cămin fericit, doi copii dră­ a treia mină a minerilor. Nu
lui, un tur de orizont asupra portante argumente asupra Minunatele perspective pe tocmai din cauza neutilizării făcător. In fruntea organiza­ gălaşi, prieteni devotaţi, o cred că greşim...".
acestei importante activităţi necesităţii dezvoltării forţe­ care le deschide poporului la întreaga capacitate a par­ ţiei trebuia ales un comu­ viaţă demnă, cinstită. In­ Comunistul Dumitru Cos­
mi se pare fără îndoială u- lor de producţie, a reparti­ nostru programul adoptat cului I nist destoinic, bun meseriaş, tr-un cuvînt: satisfacţii. tică nu poate fi acuzat de
til, pentru a ne da posibili­ zării lor în mod raţional, trebuie să fie bine cunos­ Declarîndu-ne de acord cu ataşat de oameni, autoritar, Dar cea mai mare satisfac­ lipsă de modestie. Pentru
tatea să marcăm modul cum ştiinţific pe teritoriul ţării. cute de toti comuniştii, de aceste critici, trebuie, totuşi, bine pregătit politic. L-au ţie mi’se pare a fi iubirea că mai bine decît vorbele,
sînt studiate şi însuşite a- Au fost discutate, şi aş zice toţi oamenii muncii. De a- să subliniem că accentul nu ales pe lăcătuşul-montor oamenilor, faptul că ne în­ oricît de frumoase ar fi ele, promotor
ceste documente de valoare într-o notă de înaltă com­ ceea, este necesar să facem trebuie pus în primul rînd Dumitru Costică, la adresa ţelegem şi ne ajutăm re­ îl caracterizează faptele de
inestimabilă pentru poporul bativitate, cu referiri con­ un studiu profund, să evităm pe raparaţii ci pe exploata­ căruia toti au spus numai ciproc, că ne stimăm, că muncă, prezente de la un
nostru, cît şi unele neîmpli- crete, probleme în legătură tratarea abstractă a unor te­ rea cît mai chibzuită a ma­ vorbe frumoase. „Le merită muncim în deplină armonie, capăt la altul al Văii Jiului,
niri, spre a căror înlăturare cu folosirea capacităţilor de ze, aprecierea şi formularea şinilor. Cu alte cuvinte, este cu prisosinţă" — apreciau ca într-o familie". încorporate în sute de lu­
trebuie îndreptate eforturile. producţie, aprovizionarea simplistă. Studiul şi discuţi­ necesară O susţinută activi­ şi tovarăşii Teodor Balaş, Spusele interlocutorului crări miniere Ia care a par­
Aşa, de pildă, din modul în tehnico-materială, calitatea ile din învăţămîntul de par­ tate de prevenire a defecţiu­ secretarul comitetului de au confirmare concretă: în ticipat activ în cei 15 ani
care s-au desfăşurat dezba­ produselor, reducerea chel­ tid să se caracterizeze prin- nilor. Se constată că unii partid şi ing. Ioan Lăsat, di­ echipa de lăcătuşi-montori de cînd este s a l a r i a t u l
terile privind „Conţinutul, tuielilor materiale. tr-o înaltă ţinută, să scoată şoferi nu pun mare preţ pe rectorul T.C.M.M. Petroşani. pe care o conduce, lucrează T.C.M.M. Petroşani.
trăsăturile şi direcţiile prin­ Discuţiile purtate de mulţi în evidenţă elementul nou, maşinile cu care lucrează, „Harnic, modest, conştiin­ şi fratele său mai mic Petru, „Eu prin muncă am deve­
cipale ale făuririi societăţii tovarăşi au conferit dimen­ contribuţia creatoare a par­ nu acordă o atenţie cuveni­ cios, priceput, înţelegător, si cumnatul său Ilie Ştiucă, nit om, munca mi-a înlesnit
socialiste multilateral dez­ siuni noi nivelului la care se tă întreţinerii lor. Cele mai profil moral integru" — iată alţi cîţiva consăteni. Lu­ căsătoria (soţia sa este Aurel A. Toma este maistru
voltate, coordonatele prin­ desfăşoară învăţămîntul de tidului , nostru în rezolvarea frecvente defecţiuni se pro­ alte atribute prin care a crează şi se înţeleg cu ade­ o sudorită nu mai puţin la sectorul energetic al
cipale ale dezvoltării e- partid, au scos, în evidenţă unor importante probleme duc din această cauză. Cu fost caracterizat tînărul vărat ca într-o familie. pricepută şi harnică decît C.S. Hunedoara, secţia aer-
conomico-sociale a României că în majoritatea lor cursan­ legate de teoria şi practica puţine excepţii pregătirea lăcătuş-montor Dumitru Cos­ Indisciplină, nemotivate, soţul — n.n.), munca mi-a gaz. Un om de o rară mo­
în perioada 1970—1990, sta­ ţii studiază responsabil do­ edificării societăţii socialiste profesională a conducători­ tică, noul secretar al or­ neînţelegeri nu se întîmplă oferit cele mai mari satis­ destie şi conştiinciozitate,
bilite de Congresul al X-lea cumentele de partid, cunosc multilateral dezvoltate în ta­ lor auto este, de aseme­ ganizaţiei de bază a lotului în echipa mea. Sîntem oa­ facţii, intre care, pe prim- un comunist destoinic.
şi Conferinţa Naţională a politica partidului, manifes­ nea, necorespunzătoare. Dacă Petrila al T.C.M.M. Petroşani. meni serioşi, sîntem comu­ plan situez iubirea oameni­ Venit la Hunedoara cu
P.G.R. din iulie 1972“ la anii tă voinţă pentru traducerea ra noastră. corelăm acest aspect şi cu Stăm de vorbă cu el de­ nişti. Ori să nu ne realizăm lor". ani in urmă, a urmat şcoa­
II şi III, secţia economie din In viată a măsurilor stabili­ lipsa de experienţă a unora, spre el şi despre meseria planul pe vreo lună ? Nu e- Meseria deci — oricare ar la profesională, apoi liceul
cadrul universităţii serale I. CUIBAC avem, în mare, explicaţia sa, despre muncă' în gene­ xistă. Şi să nu credeţi că e fi ea — devine cu adevărat seral, şcoala de maiştri, iar
de marxism-leninism din De­ te de partidul şi statul nos­ lector, Cabinetul judeţean stării necorespunzătoare de ral, despre oameni. Cîntă- prea uşor să montezi maşini brăţară de aur numai atunci in prezent este student la
va, se desprind concluzii u- tru. Dacă avem în vedere de partid astăzi. rcşle bine vorbele. Nu se de extracţie, ventilatoare, cînd o faci cu pasiune, cînd institutul de subingineri.
compresoare, funiculare, alte nu te-ai despărţi de ea Deci, o caracterizare minu­
avîntă în declaraţii pompoa­ nată a ceea ce oieră Hune­
instalaţii miniere. Ba, de „pentru nimic în lume".
se. Vorbeşte simplu, cursiv, multe ori este chiar foarte DUMITRU GHEONEA doara pentru toti ca tinerii:
afirmarea
deplină
om,
sincer.
greu, condiţiile atmosferice
reocupări cîştigarea prin de muncă a
unui
prestigiu
netăgă­
duit.
îmbinarea muncii practi­
ce din combinai cu stu­
Aurel A.
diul a şi tăcut pasional inova­
din
Hunedoara tor. Pînă în prezent are pe­
un
Toma
raţionali­
şi
ste
inovaţii
15
zări, care au adus combina­
tului Însemnate economii.
— Dintre toate acestea
Colectivul întreprinderii de cele mai multe dintre ramu­ scutit de multe ori de aştep­ In întreprindere, la fiecare pe care o consideraţi ca
gospodărie comunală şi loca­ rile sau subramurile la care tarea prelungită. secţie există posibilităţi încă fiind mai importantă ? —
tiva Hunedoara trebuie să s-au înregistrat nerealizări Concretizate astfel lucrurile, nefolosite, care ar putea asi­ 1- am întrebai.
asigure buna gospodărire a sînt destinate a răspunde la se văd foarte bine punctele în gura diminuarea minusurilor — Ţin mult la toate. Ele
fondului locativ de stat, căl­ trebuinţe de prim ordin ale care puteau şi trebuiau să in­ ia calitatea serviciilor pe care sînt rodul muncii mele de
dura şi apa în apartamente, populaţiei Hunedoarei. Pen­ tervină organizaţiile de par­ I.G.C.L. le face locuitorilor creaţie, să zic aşa,, o. „mun­
transportul în comun, prospe­ tru unele ramuri, cum e apa tid. Au intervenit ? Comunis­ Hunedoarei. că deslăşurată de-a lungul
ţimea zonelor verzi şi curăţe­ distribuită şi termoficarea, e- tul Ion Bărăgan cerea să se S-au făcut în conferinţă a multe zile, săplămîni,
nia străzilor pentru un muni­ xistă explicaţii, greutăţi obiec­ imprime ca mod de muncă o- sublinieri privind conţinutul luni şi ani. Dar dintre toa­
cipiu a cărui populaţie a de­ tive: faptul că debitul puţuri­ rientarea către problemele învătămîntului de partid, anu­ te, „Mecanizarea funcţio­
păşit 80 000 de oameni şi în lor de captare a apei a scă­ concrete ale întreprinderii, me ca el să fie mai mult le­ nării vanelor de aer suilal
care se produc permanent mu­ zut, că în iarna trecută nu a către calitatea serviciilor fă­ gat de problemele concrete de la sullantelc turnatelor
taţii şi înnoiri. Sarcina nu-i fost nevoie de atîta căldură cute populaţiei. din întreprindere, .sublinieri 2— 6" este cea mai impor­
deloc uşoară. Cu toate aces­ cîtă s-a planificat etc. Comu­ Inconsecvenţa urmăririi în­ privind o mai bună coordona­ tantă.
tea, după trei trimestre de ac­ niştii din I.G.C.L. Hunedoara făptuirii măsurilor propuse, re de către organizaţiile de — Un om îndrăgostit de
tivitate, colectivul respectiv însă nu s-au mulţumit nici de carenţă care s-a făcut simţi­ partid, de către comitet, a ac­ meserie, un apreciat mais­
se poate mîndri cu acest bi­ tivităţii organizaţiilor de ti­ tru, neobosit promotor al
lanţ: o depăşire de 9 la sută neret şi de masă din între­ noului, un bun student în
a producţiei globale rezultate prindere. anul II la secţia electrome­
din gospodărie comunală, de Organul nou ales să condu­ canică metalurgică a insti­
5 la sulă pe seama activităţii că munca politică în între­ tutului de subingineri. Au­
de gospodărie locativă şi de prindere, va trebui să ţină loan Baştea, unul dintre pri m-topltoril de prestigiu ai marii oţelftrii Martin nr. 2, de la Hu- rel A. Toma împlineşte
22 la sută la cea- de prestări această dată să accepte că tă în munca biroului organi­ sseama de aceste realităţi, de nedoara. Foto: v. ONOIU toate caracteristicile mun­
în construcţii. Pe ansamblu; nerealizările respective s-ar zaţiei de partid de la secţia rezervele ce există în unita­ citorului comunist de astăzi,
cifrele reflectă o activitate datora în exclusivitate cauze­ apă-canal-gaz-termoficare şi te. Activităţile la care nu s-a
bună. lor obiective, că ele nu s-ar în munca comitetului de par­ realizat planul au ca bază o pătruns de înaltele Îndato­
Conferinţa de dare do sea­ fi putut diminua în condiţiile tid pe întreprindere o sublinia insuficientă folosire a condi­ • e riri pe care partidul Ie pu­
mă şi alegeri a comuniştilor unei munci politice concrete. Vasile Keteles. ţiilor existente. Timpul de lu­ munca io slyjiia apărării ne în fata noastră, a tutu­
din această întreprindere, în­ Darea de seamă critica fap­ —• Problemele secţiei noas­ cru poate şi trebuie să fie
să, nu s-a mulţumit să pri­ tul că la greutăţile obiective tre se discută de mult atît in mai bine utilizat. Comitetul ror — spuneau Cornel Sicoe,
vească şi să admiro „ansam­ ale alimentării cu apă a mu­ organizaţia de bază, cît şi in nou ales va trebui să înfăp­ secretarul organizaţiei de
blul" edificat prin munca oa­ nicipiului s-au mai adăugat şi comitetul oamenilor muncii. tuiască cu şi mai multă con­ partid din secţia aer-gaz,
menilor, ci a detaliat, proiec- desele întreruperi în funcţio­ Se discută dar nu se rezolvă. secvenţă rolul de conducător şl ing. Fiocian Stoian, şe­
tînd apoi lumina unei critici narea pompelor la puţuri, de­ In adunarea de alegeri noi al organizaţiilor de partid în sanatatii
constructive asupra minusu­ fecţiunile la instalaţii, indisci­ am adoptat un nou plan de întreprindere. La acest dezi­ fii/ secţiei.
rilor din unele detalii. Care plina unor salariaţi. Legat de măsuri. Să fim sprijiniţi să-l derat se va putea ajunge cu O caracterizare care a-
or fi aceste minusuri 7 Le-a aceasta, comunistul Constan­ realizăm. atît mai repede cu cît va In urmă cu 20 de ani Ia zilele de sărbătoare nu lip­ hilar". Distincţie pe care o- duce laude lui Aurel A.
relevat în mare parte însăşi tin Tudor arăta : Dealtfel, despre inconsec­ spori mai mult gradul de res­ uşa primăriei comunei Sarmi- sea de la hore, de la nunti. mul-medic Artur Gavriş, de Toma şi colectivului din
darea de seamă. Pe ramuri de — La noi se manifestă ca­ venta urmăririi îndeplinirii ponsabilitate al fiecărui co­ Acolo avea prilejui sd le
activitate, s-au înregistrat mi­ renţe în organizarea repara­ măsurilor propuse au mai vor­ munist. Iar comuniştii din zegetusa bătea un tinăr încclt, Ia circumscripţia sanitară ri­ care iace parte.
sătenilor
despre
nusuri la apă distribuită şi ţiilor şi întreţinerilor nu nu­ bit şi alţi delegaţi la confe­ I.G.C.L. Hunedoara au poten­ bine legat. vorbească unor boii. Apăra­ mând Sarmizegelusa, o me­
—
Sini noul medic — a
prevenirea
termoficare, la lucrări de pro­ mai la secţia apă. Aşteptăm rinţă. Noul organ ales va ţialul necesar realizării aces­ rită cu prisosinţă. ION VLAD
mult după piese de schimb, trebui să vadă în aceste in­ spus el prezentîndu-se. Am rea şi ocrotirea sănătăţii corespondent voluntar
x
iectare, la transport de măr­ dar nu am căutat să punem tervenţii repetate un semnal tui spor, al acestui deziderat. lost repartizat de Ia Iacuitate populaţiei' sini telurile În­ N. PANAITESCU
furi pentru populaţie şi la ta­ accentul pe recondiţionarea de atenţie privind stilul său să lucrez in comuna dum­ tregii activităţi a medicului
ximetre. Dacă observăm bine, celor vechi. Faptul ne-ar fi de muncă. TH. MARCUŞ neavoastră... A. Gavriş.
Firea Iui comunicativă, mo­
In aceeaşi zi, I s-a găsit o
l l l l I III lll II III ■UIMI II INII III I I II III i i destia, dragostea lată de oa­
cameră mobilată modest.
meni, ambiţia de a preveni
— Să iie intr-un ceas bun
bolile l-au apropiat de local­
doc­
dumneavoastră,
venirea
TOATE FORŢELE EA iNSĂMlNTĂRI Aprovizionarea tehnico-materială tore I aveţi nevoie. O să vă nirea in comună medicul
nici. După un an de Ia ve­
Să
ne
ce
de
spuneţi
mai
i i sprijinim cu tot ce putem s-a căsătorii. Şi-a adus sofia Ioan Cosma e de-o vîrstă cu noua noastră ţară,
Sarmizegelusa.
la
a-
Lucrul
— l-a asigurat primarul co­ cea pe care o cunoaştem de-un .sfert de veac încoa­
(Urmare din pag. 1) gricolă, care ne verifică acte­ munei. cesta l-a bucurai pe oameni. ce. N-are o biografie spectaculoasă. N-a urcat nici
le, spunea inginerul şef Ni- ireproşabilă să concure eficient Era garanţia că medicului li treptele unor şcoli superioare. Şi, totuşi, Ioan Cos­
că se seamănă mecanic cu colae Secrieru. Nu am avut De cite nu aveam nevoie place comuna. ma, la vîrsta lui, e posesorul unei diplome de o in­
un tractor, cu altul se admi­ timp să trec pe Ia tractoare“. atunci ? — ne relata medicul Astăzi nu e om care să estimabilă valoare : diploma muncii. A unei munci
nistrează îngrăşăminte, cu Şi interlocutorul ne-a spus Gavriş Artur. Nu era un ca­ nu bată la uşa cabinetului. înfrăţite cu abnegaţia, cu dăruirea, cu patosul pentru
patru se discuie şi cu două că, cu aceleaşi probleme a binet ca lumea, lipseau in­ Vin Ia el şi cei care nu sint meserie, cu dragostea pentru ea. A cîştigat-o în cei
se ară. In drum spre semănă­ fost ocupat şl preşedintele la pregătirea temeinică a strumentele, medicamentele. sulerinzi, să ceară o părere, peste zece ani de muncă. Da I Zece ani. Pentru că
toare am trecut şi pe la sec­ Vasile Neagu". Dînsul a fost Nu aveam un mijloc de trans­ Ioan Cosma lucrează de la vîrsta de 14 ani şi jumă­
ţia de mecanizare. Aici sta­ toată ziua pe drumuri: „cînd port la indemină pentru a un sfat. Cînd cineva are ne­ tate.
ţionau nici mai mult, nici la Vaidei, cînd la Romos, să mă deplasa in sale, ca să-mi voie de ei, pentru un caz — Eram copil, locuiam aici în vecini de secţia
mai puţin decît'-5 tractoare. facă rost de adeverinţe pen­ . producţiei anului viitor fac o părere despre starea grav 11 caută acasă. Medicul blănărie. Cînd nu eram acasă, numai aici puteam fi
Mecanizatorul Cornel Dragó­ tru 2 000 bucăţi cărămizi, ce sănătăţii localnicilor. Medi­ Gavriş răspunde cu prompti­ găsit. Mi-a plăcut foarte mult. Am făcut ucenicia la
la şi Cornel Mihai îşi cură­ le-am dat împrumut şî nu le cul care lucrase inaintea Timişoara şi la Oradea, ca argăsitor — mărturiseşte
ţau, motoarele tractoarelor în putem justifica inspectorului mea nu a mai avut răbdarea tudine oriclnd este solicitat, I. Cosma.
plină zi de lucru (ceasul a- de la bancă, care ne-a ame­ (Urmare din pag. 1) sionînd emiterea contractelor. să-mi spună cum se prezintă ziua, sau in puterea nopţii. — Dar e o muncă deloc uşoară...
răta abia ora 15,00). ninţat că ni le impută. Briga­ Vreau să menţionez că la lucrurile in circumscripţie. Apropierea de oameni, — Ştiu. Dar ori pentru mine ori pentru altul, tot
— Nu mai avem unde să diera de cîmp e ocupată cu ca la baza activităţii I.T.A. să îmbunătăţirea procesului de „Te descurci tu" — mi-a munca medicală perseveren­ grea era. De ce să n-o fi învăţat eu ? I
lucrăm — ne-au spus ei. o nuntă". stea relaţiile cantitative şi ca­ aprovizionare contribuie şi — Am aflat că la vîrsta de 19 ani aţi cerut să in­
— Cum să nu aveţi — i-au In cîmp insă din 5 tractoa­ litative prevăzute prin con­ crearea noii baze a I.T.A. Aici spus el aproape in lugă... tă antiepidemică, de profi­ traţi în rîndul membrilor de partid.
contrazis brigadierii Ion Gro­ re lucrau numai 3. Unul ple­ tracte, să se înlăture practicile asigurăm folosirea unor meto­ Si medicul Artur Gavriş laxie, de igienă i-au adus — Nu puteam altfel. Toti din familia mea sînt
zav şi Ştefan ^dănileşti. case să are într-o tarla care furnizorilor de a stabili ter­ de avansate de depozitare, s-a descurcat. A luat cu răb­ multiple salislactii. Morbidi­ membri ai partidului.
Din discuţiile în contradic­ după spusele inginerului şef mene de livrare spre sfîrşitul manipulare şi transport. In dare şi calm lotul de la ca­ tatea iniantilă s-a redus la — Ati recunoscut singur că argâsltorla e o mun­
toriu pe care le purtau bri­ nu era a cooperativei agrico­ perioadelor de plan. S-a ce­ prezent, dispunem de peste că grea. Cum se face că în cei zece ani de cînd mun­
gadierii cu mecanizatorii se le din Pişchinţi. Un alt trac­ rut, de asemenea, să se rea­ 1 500 palete ladă de uz gene­ păt. Şi-a organizat un cabi­ zero. In comună de mai ciţi aici n-aţi încercat să găsiţi o meserie mai uşoa­
vedea că nu cunoşteau situa­ tor sta în incinta secţiei de lizeze condiţii de transport, ral pe care le putem livra în­ net mai primitor. A schim­ mult de 10 ani nu s-a sesi­ ră ?
ţia din teren. Să nu mai spu­ mecanizare. Nimeni nu ştia ambalare şi recepţie mai eco­ treprinderilor. Pentru a asigu­ bat instrumentarul necores- zat nici o boală infectocon­ — Am învăţat-o ca s-o profesez. E branşa mea.
nem de inginerul şef, care, unde dispăruse mecanizato­ nomicoase, iar întreprinderea ra mai bine nevoile beneficia­ punzălor, a procurat medi­ Şi-apoi sîntem aici un colectiv închegat, ne ajutăm,
confruntat cu realitatea, n-a rul care lucrează cu el, Ma­ noastră să-şi constituie o va­ rilor avem legături permanen­ tagioasă. Strădania medicului, ne înţelegem, sîntem' Împreună şi la bucurii şi la
mai avut ce spune. Nu se rin Borza. riantă proprie de stocuri de te cu Inspectoratul teritorial camentele necesare. După a- comportarea sa demnă i-au greutăţi. Cum să mă despart de el? De ce aş face-o
semăna cum afirmase dinsul •Ar intervenţie sau rezervă, din de control al capacităţilor şi ceea a Început cu ceea ce determinat pe comuniştii din cînd în el îmi aflu satisfacţiile muncii ?
şi nici nu se discuia. renunţări ale unor beneficiari, direcţiile de specialitate din era mal greu — depistarea comună să-l primească in Despre Ioan Cosma, flăcăul acela harnic şi chi­
La C.A.P. Pişchinti, lntr-o Iată deci cum se pre­ disponibilităţi temporare sau ministerul tutelar, în vederea peş, ce conduce echipa de argăsitorl de la secţia blă­
tarla situată în apropierea a- zintă situaţia însămîntări- resurse apărute în stocuri su- verificării capacităţilor pro­ focarelor de infecţie. Sătenii rlndurile lor. nărie a cooperativei meşteşugăreşti „Viaţă nouă" din
dăposturilor de animale, două lor văzută din birou şi pranormative pe reţea. ductive la acei furnizori care la care se ducea insă nu prea Comunistul Gavriş desfă­ Orăştie, toti cei care-1 cunosc nu numai vorbe de
tractoare arau şi unul discuia. în teren. Dacă activita­ Propunerile făcute de bene­ invocă această cauză, refuzând aveau Încredere in el. Li se şoară astăzi o bogată activi­ laudă Ia adresa muncii şi conduitei lui. Şeful secţiei
— Nu e nimeni cu dum­ tea privind arăturile, pregă­ ficiari le rezolvăm cu străda­ contractarea. părea prea tinăr. Unii dintre tate obştească. Este deputat, blănărie il trece pe locul prim cînd vorbeşte despre
neavoastră de la C.A.P. ? — tirea terenului şi însămînţă- nii şi insistente la factorii de Relevînd o parte din preo­ oamenii de nădejde ai colectivului, iar Elena Cozian,
l-am întrebat pe mecanizato­ rile în cele patru cooperative răspundere. Astfel, necesarul cupările colectivului nostru ei preferau să se vindece cu membru in biroul comitetu­ de la centrul de primire^predare, nu poate vorbi de­
rul Gheorghe Ştefan. agricole de pe raza comunei şi comenzile depuse la furni­ pentru buna aprovizionare a leacuri băbeşti, decit să vi­ lui comunal de partid. Dar, spre I. Cosma fără a-i reliefa conduita-i ireproşabilă
— Pînă acum nu au ajuns Romos se desfăşoară în mod zori au fost încadrate în ter­ unităţilor economice din ju­ nă la cabinetul medical. Me­ mai presus de toate, este o- în tînăra lui familie.
la noi. Or fi avînd alte tre­ nesatisfăcător, faptul se dato- mene, peste 50 la sută din deţ, precizez că depunem în dicul nu s-a descurajat. A mul care se bucură poate de Cînd îl vezi pe Ioan Cosma la locul de muncă,
buri. reşte lipsei de îndrumare şi materialele coordonate şi 70 prezent toate strădaniile pen­ cînd auzi pe oamenii în mijlocul cărora lucrează vor­
Iată însă cu ce treburi se control din partea factorilor la sută din cele libere la con­ tru a determina în cel de-al bătut cu curaj ia uşa fiecă­ cea mai mare stimă in sat. bind despre el, te simţi îndemnat să recunoşti cît de
ocupau inginerul şef, preşe­ de răspundere. Inginerii şefi tractare fiind solicitate pînă treilea an al cincinalului o rui gospodar. $i in vreme ce Pentru activitatea fructuoasă mult şi ce frumos şi adevărat au crescut tinerii noş­
dintele şi brigadierul de cîmp şi preşedinţii unităţilor res­ la finele lunii mai. Personalul îmbunătăţire considerabilă a sta de vorbă cu oamenii ca depusă de-a lungul anilor in tri, şi cît de trainic s-au sădit in ei valorile noii con­
de la C.A.P. Pişchinti. ..Eu am pective se ocupă cu proble­ compartimentului comercial s-a intre săteni, mai pansa o ra­ ştiinţe cultivate de partid.
stat la sediu să dau lămuriri me total străine de sarcinile deplasat de cel puţin 2 ori procesului de aprovizionare slujba vieţii, i s-a acordat LUCIA LICIU
inspectorului dc la Banca a- pe care le au. la principalii furnizori, impul- tehnico-materială. nă, mai depista o boaiă. In recent „Ordinul meritul sa-