Page 43 - Drumul_socialismului_1972_11

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 550 © DUMINICA 12 NOIEMBRIE 1972 3

r »
încălzirea centrală în Orăşele
ÜS» STILUL

,,Stilul e omul", spunea re distanţă. Marele merit al
scriitorul şi naturalistul fran­ acestor doi scriitori stă însă Instalaţiile sint pregătite... dar
cez Buffon, iar Tudor Vianu, în faptul că au rămas întot­ LITERATURA
în Estetica sa, identifică uni­ deauna el înşişi. Ei au stil şl
tatea şi originalitatea ca fiind acesta rămîne un însemn de A R T A
cele două coordonate defini­ nobleţe pe blazonul oricărui mai sint probleme nerezolvate
torii ale stilului. Pină şi ma­ scriitor. Spre deosebire de
nualele de literatură, a căror cutare debutant de azi, care
tendinţă înspre simplificare se străduieşte şl reuşeşte cu
este binecunoscută, cad de a- virtuozitate să-l Imite, să zi­ Acum, cînd mercurul din sigurare a căldurii la locuin­
cord în a defini stilul ca „mo­ cem, pe Faulkner. El nu-şi va termometre coboară tot mai ţele cetăţenilor vor fi supuse
dul propriu de exprimare al dobîndi un stil şi virtuozitatea des sub zero, reparaţiile şi testului de iarnă. Să spe­
unul scriitor". Se vede de sa merita cheltuită în scopuri amenajările la centralele ter-. răm că aceste asigurări nu
aici, precum şi din alte multe mal nobile, pentru că nici o mice sînt încheiate. Gospo­ vor dezaniăgi aşteptările ce­
definiţii, că, dincolo de fireş­ imitaţie, oricît de perfectă, nu darii care au ştiut să folo­ lor care vor beneficia de
tile deosebiri de nuanţă, per­ va reuşi să concureze origina­ sească din plin timpul căl­ căldură şi apă caldă în a-
sistă ca un element comun lul (E o axiomă banală, dar duros la remedierea şi re­ notimpul friguros.
ideea de personalitate, care care merită din cînd în cînd r pararea centralelor termice
stă la baza stilului. reamintită). MAREA SARBATOARE nu au bătaie de cap. Totuşi o carenţă în asigu­
Cu alte cuvinte, a avea cu­ In literatură ne întoarcem Zilele acestea am vizitat rarea unei călduri suficiente
rajul de a rămine tu însuţi mereu şl dăm tîrcoale iar şl ŢARA S TEJAR centralele termice care în­ a apartamentelor şi încadra­
înseamnă a-ţi dobîndi un stil. Iar solidelor bastioane ridica­ h u k a i călzesc blocurile de locuin­ rea în consumul de carbu­
Intre stilul colorat, suculent şi te de bătrîni. Ceea ce aduce . vfAs uni • Mic. MMOMÍU ţe din Orăştie. Despre re­ rant lichid conform STAS-u-
ÎR Ftlib7(W
mirific-scăpărător al lui Ma- nou fiecare generaţie este h • ffe MAREA s ă r b ă t o a r e paraţiile efectuate precum şi lui se constată la centrala
teiu Caragiale şi între cel ce­ modul el propriu de a-şl ex­ Iţi străbat anotimpurile, ţară, despre măsurile luate pen­ termică nr. 2, la care au fost
nuşiu, uscat şi uneori chiar a- prima punctul de vedere. A- De la primii paşi încercaţi tru buna funcţionare a lor racordate blocurile El şi FI.
gramat al Hortensiei Papadat- dică stilul. In pămîntul încă moale şi reavăn pe timpul iernii ne-a rela­ Datorită unei lacune de
Bengescu se interpune o ma­ RADU CIOBANUtNU ^ proiectare, precum şi fap­
Printre bolovanii abruptelor drumuri nescrise, tat tovarăşul Ilie Popa, di­
rector al I.G.C.L. Orăştie. tului că constructorul nu a
De la întiia privire pe cerul senin
— La ora actuală centra­ montat o pompă manuală —
Strălucit luminat venirii pe lume. lele termice care deservesc prevăzută în proiect — de
Mi-am asprit chipul crud blocurile de locuinţe au fost evacuare a apelor pluviale
La primele bătăi de aripi ale iernii verificate şi li s-au făcut din canalul termic care face
Şi l-am odihnit în imaculatul ei alb liniştit reparaţiile necesare. Au fost conexiune între centrala ter­
schimbate elementele uzate mică nr. 2 şi blocurile
Primul I
de la cazanele de încălzire a E 1 şi FI, acest cana!
Am tresărit, înălţîndu-mă agentului termic, s-au în­ termic este plin cu
Cu primele semne ale primăverii tale, locuit serpentinele de la boi­ apă, din care cauză pierde­
Şi mi-am ¡muiat, ţară, privirile lere, au fost reparate apara­ rile de căldură pe reţea sînt
tele de contra curent şi in-
In viorele ce de-atunci n-au mai aţipit. mari, necesitînd un consum
jectoarele de motorină, o
Glia străbună am câlcat-o importanţă mare s-a dat depăşit de carburant lichid
Frămîntînd bobul nouă sortit ireparatiilor capitale ale con­ pentru menţinerea unei tem­
peraturi
optime în aparta­
Şi urechea mi-a stat aplecată . ductelor din canalele termi­ mente.
Aşteptînd intimi venit. ce. S-au făcut izolaţii noi şi O mai bună colaborare în­
s-au curăţat canalele, s-a
Mi-am deschis sufletul făcut etanşeizarea instalaţi­ tre proiectant, constructor
Odată cu florile primei veri parfumate ilor pentru evitarea căderi­ şi I.G.C.L. ar fi putut evita
Şi l-am dăruit soarelui aprins al înălţării. lor de presiune, a pierderi­ această lacună de proiecta­
re, găsind o soluţie mai bu­
Rodul toamnelor tale l-am stivuit lor de apă şi căldură pe re­ nă de evacuare a apelor plu­
Cu grijă, la talpa pămîntului, ţea. La centrala termică nr. viale din canalul termic —
2 au fost montate două ca­
Geamăn înălţărilor noastre. zane noi pentru blocurile E 1 prin executarea unul cămin
An de an, am adăugat cununii de spice şi maci şi FI, recent date în folo­ de colectare a acestor ape,
Aburinde azime. sinţă. Putem asigura pe toţi eliminlnd astfel pierderile
locatarii din blocurile de­ de căldură pe reţea şi de­
Iernile au fost bătrînii argintaţi de înţelepciune servite de aceste centrale păşirile la consumul de com­
In care am gîndit noi şi mai mari deveniri că vor avea o temperatură
Şi am îmbrăţişat stejarul răsărit odată cu mine, optimă în apartamente pe bustibil lichid, beneficiind
Cu nou cerc. timpul iernii. din aceasta In primul rlnd
Preocupările gospodarilor locatarii celor două blocuri.
Odată cu tine, ţară,
din Orăştie pentru o cît
Am crescut mai bună şi permanentă a- AL. MODY
Şi scrutîndu-ţi azi piscul de pace
Mă simt mare şi tare, ca tine,
Ţară, pe-al cărui stejar,
îmbrăţişez cu mîndrie
Al 25-lea cerc !
L. ILEANA
LOCURI REZERVATE proape două luni de la înce­
PENTRU... CRITICA perea anului şcolar. Numai
că cele mai multe rubrici sînt
altele
„IU NU FAC SECII SĂ-I AMINTESC îl complex al agitaţiei vizuale qu „vizite la domiciliul elevi­
sint
albe,
completate
La Autobaza Brad există un
lor". (După ştiinţa pedagogiei
La loc
bine compartimentat.
„activitate
Refren ; de cinste stau panoul de o- asta se numeşte sau „ac­
metodico-didactică"
De curînd, publicul hune- cinematografic. Ştim, aţi tre­ depus, care s-a sedimentat. noare, gazeta de perete tivitatea dirigintelui").
fli
dorean a avut prilejul întîl- cut prin multe meserii. Spre Dacă iese din cînd în cînd la Braţele de vom întineri „Transportul" şi gazeta satiri­ Şi tot la această şcoală
nirii, în cadrul' „Zilelor filmu­ cea de actor v-a chemat şi iveală înseamnă că aşa tre­ Vise mari noi vom înfăptui, că „In ţepii ariciului". Cinste (unde, după cum mărturiseşte
lui românesc" la premiera de vreun aşa-zis idol ? buie. Eu, normal, nu am de Gîndul viu, partidul luminos face, însă, numai panoul de secretara şcolii, masa de
gală a filmului „Cu mîirrile — N-am visat niciodată să unde şti care trăieşte sau va înaltă steagul tău victorios. onoare, din al cărui cadran ping-pong se află închisă în
curate", cu popularul actor, devin actor. Am ajuns din în- trăi prin vremi. Ce rol îmi privesc chipurile a 14 frun­ atelierul-şcoală, cheia fiind la
'pfota'gonist al filmului, Ilarion Omplăre. Şî ărn rămas fiind­ doresc? Nu-mi .doresc decît o Refren : taşi în activitatea profesiona­ profesorul de educaţie fizică),
Ciobanu. Cu această ocazie că-:' o 'îndeletnicire interesan­ barcă cu' pînze. De ce n-o fi Patrie, pămînt"îlVfldHtor lă. La gazeta de perete în după-amiezile liniştite de
„Transportul", trei articole a-
Ilarion Ciobanu a avut ama­ tă, foarte variată. Spre deo­ un platou de filmare, un stu­ Luminat de mîndrul tricolor, duc noutăţi din luna... august, toamnă poţi remarca în curtea
bilitatea de a transmite citi­ sebire de teatru (eu nu fac dio cinematografic pe malul Biruind, în cîntec vom ura iar „In ţepii ariciului" nu se spaţioasă cinci gîşte albe şi
torilor ziarului „Drumul so­ teatru) experienţa filmului îţi mării ? De acolo nu aş mai Trăiască pacea şi Republica. află nimeni. Probabil că. locul un cal maro, care, neavînd
cialismului" cîteva gîndurj le­ oferă mereu alt decor, alle pleca. Rolul visat ? Nu. Nu e rezervat pentru cei care număr de inventar, în mod si­
gate de arta sa. fapte, alţi parteneri, altă lu­ există roluri visate şi roluri poartă responsabilitatea aces­ gur nu fac parte din materia­
— De prin '59, de cînd, pa- me, altă atmosferă. ingrate, Sînt doar cele care tui complex al agitaţiei vi­ lul didactic intuitiv...
re-se, meseria de actor v-a ţi se oferă. Unele mai bine, zuale. Iar dacă tot sîntem la ca­
răpit peregrinărilor anterioare, altele mai puţin bine scrise. pitolul „ce se află după gard",
aţi jucat în vreo douăzeci de Interviu cu Dar dacă vrei să te gîndeşti, AUREL VLAICU S-A SCURTAT TIMPUL DE hai să amintim şi de chioşcul
filme. Aţi fost ţăran, zidar, să te apleci asupra a ceea ce Í „Gogoşerie, răcoritoare, dul­
pescar, inginer, ilegalist, pre­ ILÂRION CIOBANU ai avea de făcut, din orice în­ AŞTEPTARE LA GHIŞEU ciuri" - unitatea nr. 2 din
arată î s
şedinte de colectivă, străr-.oş suşire umană care ţi se ofe­ Printre marile personalităţi Zilele de vîrf pentru elibe­ Haţeg, amplasat dibaci lingă
şi acum comisar de poliţie. ră să o întruchipezi poţi să ale ştiinţei şi tehnicii româ­ nilor cţsista la primul zbor al anul 1912, Aurel Vlaicu îşi a- rarea abonamentelor de auto­ autogara. Aici, firma
In fiecare rol n-aţi dezmin­ scoţi ceva de care să fii mul­ neşti, care au contribuit la unui avion românesc con­ firmă neta superioritate asu­ buz la autogările I.T.A. erau una, dar înăuntru e alta. A-
ţit o intensă forţă interioară — Aţi pornit în această, me­ ţumit. struit in ţară. Era primul zbor pra „aşilor" zborului din acel adesea zile de consum ner­ dică, dulciuri ar fi ele cîteva,
dominată de echilibru şi, de serie cu o bogată experienţă • — Aţi jucat într-o gamă progresul ştiinţei universale, al iui Aurel Vlaicu, care nu timp, înscriind cea mai stră­ vos şi pierdere de timp pen­ răcoritoare înseamnă sirop de
fiecare dată, rolul jucat vi s-a de viaţă. Prin ce vă foloseş­ variată ca genuri. Ce a în­ un loc de frunte îl ocupă e- a fost nici prea lung şi nici lucită pagină din istoria avia­ zmeură, iar gogoşerie este o
/ minentul inventator şi aviator tru cetăţeni. Conducerea I.T.A.
potrivit de minune. Care es­ te aceasta în ideea maximei semnat Mihai Roman, eroul nu s-a desfăşurat la înălţimi ţiei româneşti. a luat — începînd din această pură născocire a celor care
te „secretul" familiarităţii în- comunicări cu publicul ? din „Cu mîinile curate", pen­ Aurel Vlaicu. prea mari. El a confirmat în­ întors în ţară pentru cea lună — lăudabila măsură de ţin neapărat să vîndă gogoşi.
tr-o atît de largă gamă uma­ — E greu a spune că eu tru experienţa dumneavoastră Născut la 19 noiembrie să, la 4 ani după Traian Vuia mai îndrăzneaţă încercare — a mări în zilele de 24, 25, 26, Bineînţeles, chioşcul pune ia
nă pe care o străbateţi cu comunic cu publicul. Eu nu actoricească ? 1882, în comuna Binţinti, — primul pilot al unui aparat traversarea Carpaţilor la bor­ 1 şi 2 ale lunii numărul ca­ dispoziţie însetaţilor şi flămîn-
succes prin rolurile interpre­ sint decît vioara, violoncelul, — Am cunoscut oameni ca dintr-o familie de ţărani, el a de zbor mai greu decît ae-, dul vechiului său avion „Vlai* sierilor de la casele de abo­ zilor ce fac escală la Haţeg
tate ? flautul, fluierul, în contextul Mihai Roman, în anii aceia, făcut şcoala primară în satul ru'l — geniul tehnic al poporu­ cu" — tînărul inginer suferă namente. Cetăţenii care au soiuri minunate de vinul ca­
— E multă amabilitate vor- partiturii scenaristului. Cum în '44, .45, '46, în port, la natal, urmînd apoi cursurile lui român, înalta sa capaci­ tragicul accident care, în a- nevoie de abonament au în­ sei, coniac, rom şi alte alea.
bindu-mi numai de reuşită. Nu reuşesc să scot sunetele ? Constanţa. Am avut cunoştin­ liceului din Orăşlie şi Sibiu. tate de creaţie în domeniul propiere de satul Băneşti, lîn- ţeles şi ei că nu e posibilă o Afară-i vopsit gardul - înă­
cred că am realizat ceea ce Asta da, e o comunicare a ţe care, din simpli hamali, au Cu mari sacrificii materiale, aviaţiei. Deschizător de dru­ gă Cîmpina, în ziua de 13 servire bună în condiţiile cînd untru-i leopardul — aşa glă­
aş fi vrut, dar în marea ma­ mea cu publicul. trecut la munci de răspunde­ urmează cursurile politehnici­ muri într-un domeniu de pio­ toată lumea vine să-şi scoată suieşte un vechi proverb.,.
joritate a rolurilor care mi-au — De obicei fiecare artist re. Le-o cerea partidul. M-arn lor din Budapesta şi Mün­ nierat ştiinţific şi tehnic, Au­ septembrie 1913 îi curmă via­ abonamentul doar în ultimele
fost încredinţate personajele îşi doreşte cu deosebire un gîndit la ei. Despre personaj chen. rel Vlaicu a făcut cunoscut ta. In acea vreme, inventato­ zile ale lunii şi, în consecin­ ZIUA DISPARIŢIEI
nu mi-au fost străine pentru că rol anume. Unii reuşesc, alţii să nu mai vorbim. După toa­ După terminarea politehni­ numele ţării sale în întreaga rul şi pilotul Aurel Vlaicu a- ţă, cei mai prevăzători vin
pe oamenii de felul lor i-am nu. Dintre numeroasele perso­ te datele sper, cred mai ales, cii, tînărul inginer se dedică lume, înfrîngînd numeroasele vea 31 de ani. să-şi‘scoată abonamentele din ...De la o zi la alta, a tre­
întîlnit în viaţă. Şi am un de­ naje interpretate, asupra că­ că Mihai Roman va continua cu pasiune studierii, proble­ obstacole ce se ridicau în a- La împlinirea a 90 de ani timp. Şi iată cum, cu înţele­ cut un an, apoi încă unul, şl
fect sau o calitate n-am cum­ ruia v-aţi opri drept realiza­ să existe îmbrâcînd noi şi noi melor zborului. In 1909 Vlaicu cele vremuri în fata afirmării de la naşterea renumitului gere din ambele părţi, a fost sticlă ornamentată, muzlin,
părat-o, n-am furat-o — moş­ re a acestei dQrinţe ? chipuri în serialul de filme obfine primul succes, cînd, unui fiu de ţărani. Pentru ca inginer, avem prilejul să adu­ secat un izvor de nemulţumiri. mată, jivrată tot nu s-a mai
tenită de la maică-mea : nu — Nimeni nu poate spu­ poliţiste al lui Titus Popovici „gîndacul" să-şi poată lua cem un omagiu celui care adus la secţia rame-geamuri
trec prin viaţă fără să observ. ne : dacă voi juca cutare per­ şi Petre Sălcudeanu, iniţiat de după o muncă intensă şi rod­ zborul spre înălţimile albas­ prin invenţiile şi realizările O NOTA BUNA a cooperativei meşteşugăreşti
Eu am mai spus undeva : sonaj închei activitatea de in­ Sergiu Nicolaescu. nică, reuşeşte să se ridice de tre, ţăranul Dumiţru Vlaicu, remarcabile în domeniul avia­ Şl ÎNCĂ CEVA... „Mureşul" din Deva. Cetăţe­
pentru interpretarea unui rol terpret. Sau mai ştii ? Poate — Tot în persoana dumnea­ la sol, pe izlazul Binţinţului, tatăl renumitului inginer, a ţiei, înfăptuite în anii în care nii care solicită lucrări cu a-
mulţi actori se documentea­ cineva ajunge la pensie vi- voastră ? cu planorul proiectat şi con­ trebuit să-şi ipotecheze pă­ problema posibilităţii zborului Am încercat într-o zi - mai semenea sticlă sînt nemulţu­
ză ; eu nu fac decît să-mi a- sînd un Hamlet şi atunci nu — Sper. Legea serialului struit după planuri proprii. mîntul şi gospodăria. Nume­ omenesc abia se punea, ridi­ precis joi, 9 noiembrie, dimi­ miţi, lucrătorii secţiei, aseme­
mlntesc. mai merge. Fiecare rol care aşa spune. Dar mai ştii ? Dorind să-şi continue cer­ roşi săteni de pe malurile Mu­ că cu încă o treaptă presti­ neaţa, între orele 10 şi 12 — nea. Conducerea cooperativei
— Există o vîrstă la care moare naşte altă dorinţă, alt reşului au dăruit cu genero­ giul internaţional al ştiinţei aproape toate telefoanele pu­ „Mureşul" şi cea a U.J.C.M.
aproape flecare tînăr, adorînd rol. Personajele interpretate o cetările şi să-şi perfecţione­ zitate din puţinul lor pentru româneşti. Astfel, Aurel Vlai­ blice din Deva. Am vrut să pot cumva preciza cînd va
un artist, visează un viilor dată sînt un tezaur care s-a ILEANA LÂSCU ze invenţia, a plecat la Bucu­ construcţia acestui prim a- cu se situează în rîndurile vedem dacă funcţionează, veni ziua... dispariţiei acestor
nemulţumiri ?
reşti. In Capitală, a fost însă vion. creatorilor şi inventatorilor pentru că altădată ştim că
întîmpinat cu răceală de că­ Avioanele proiectate şi 'con­ din toate timpurile, ca unul dădeau dureri de cap celor NU MAI VINE IARNA?
duse de Aurel Vlaicu se deo­ ce voiau să le folosească : ba
tre mai mari! vremii; numai din temerarii cuceritori ai
sebeau de cele străine prin văzduhului. nu primeau fisa, ba nu le ve­
după multe insistente şi cu După calendarul cooperato
forma de săgeată a corpului, In semit de preţuire şi înal­ nea tonul etc. rilor din Brîznic, s-a’r părea că
sprijinul unor intelectuali pro­
i. ,J>[ §1 mm PORŢII NEGRE...“ gresişti i-au fost acordate oa­ prezenta trenului de ateriza­ tă cinstire, în casa în care ,s-a nostru raid, am făcut consta­ anului. De ce ? Aici de-abia
De astă dată însă, în micul
ne aflăm undeva la începutul
recare posibilităţi pentru con­ re cu roti independente, iar născut, a trăit şi a muncit, a tări îmbucurătoare : toate te­ în aceste zile se procură lem­
pilotul avea cîmp de vedere fost organizat muzeul memo­ lefoanele publice încercate, 20
struirea aparatului. liber In toate direcţiile. nele pentru construcţia unui
Viaţa literară a actualităţii dar Înregistrează totul cu fideli­ adevăratul sens al cuvinlului). rial, ce-I poartă numele. la număr, funcţionau. E o no­ grajd, care trebuia să fie de­
se desfăşoară sub semnul poli­ tate. Z 32 se confesează retros­ nu au nume, sau dacă au se La 17 iunie 1910 mulţimea Cîştigător la concursul in­ tă bună pentru Direcţia jude­ ja dat în folosinţă. Cum ano­
valenţei. Prozatorii cochetează pectiv, deschizind cu un soi numesc Ion A. Ion, pur şi sim­ adunată pe cîrripul Cotroce- ternaţional de la Aspern, di> ţeană de poştă şi telecomuni­ timpul friguros a sosit de
cu poezia, dramaturgii scriu de voluptate zăgazurile memo­ plu. Eroii aceştia nu participâ Prof. MIRCEA DAN LAZAR
romane, poeţii cultivă intcus riei, retrăind cu aceeaşi Încor­ la parăzlle militare, purtind pe caţii I mult, o parte din animale sînt
genurile reportericeşti şi criti­ dare, precum şi un poetic şi piept strălucitoare decoraţii, el Dar, am mai făcut o con­ adăpostite pe... unde pot. Or
ca. Nu este, deci, chiar intr-aşa pur sentiment de dragoste, năs­ nici nu sint felicitaţi de către statare: sint multe posturi în fi pierdut cooperatorii din
măsură de surprinzător faptul cut in atmosfera marilor frâ- comandanţi sub drapelul uni­ Ţara de piatră
departe, cit mai departe,
că Iv Martinovici, traducătorul mintări istorice. tăţii. Aceşti eroi poartă o lite­ VUIETUL centru (nu e rău !), însă, Brîznic noţiunea timpului, or
lui Tagore, autorul volumelor Decorul acţiunii repovestite ră şi o cifră, modeşti şi trecuţi mocnea ca pe o duhoare morfie. cum te îndepărtezi de el, se cred că în acest an n-o să
de versuri „Cercul de aur“ este orăşelul M, situat la doi neobservaţi printre multele per­ ca adîncul unui vulcan răresc şi ele. Un exemplu: de mai vină iarna ?
(1066) şi „Ca să fii stea“ (1963), paşi de linia frontului, dincolo sonaje importante. Ei sînt eroii in aşteptarea La clrma istoriei
oferă cititorilor un roman de de graniţele ţării. Intr-o clădi­ anonimi ai războiului secret, la telefonul din centru, de lin­
spionaj. Adepţii genului (dar nu re imensă, cu înfăţişare de cas­ fapt care nu înseamnă că pa­ desprinderii de păminl. îndemnuri viteze Horia rlnduia gă parc şi pină în Viile Noi UN GEST DE... CÎŢIVA LEI
numai aceştia, pentru că orici­ tel, intr-un parc înzăpezit, in­ triotismul lor înflăcărat poate Ascunsă-n păduri, treceau ca o flacără vie după datini străbune, - lîngă staţia de autobuze
ne este curios cum poate fi un tr-o lume a liniştii aparente — fi pus măcar pentru o clipă sub răzvrătirea vadurile dreptăţii, „Ion Slavici" — cale de cîţiva
roman de spionaj scris de un dincolo de limiteie căreia înain­ semnul îndoielii. Dimpotrivă, de la un om Ia altul, Ne aflam în staţia de auto­
poet !), vor lectura cu reală tează pe şenile grele, devoran­ sentimentele patriotice ale aces­ Îşi ascuţea tăişul de ia pădure la pădure, Înţelesurile adevărului, kilometri buni - nu mai întîl- buz din Baru. Frigul ne pă­
plăcere palpitanta relatare a te de drumuri paşnice, maşina tor oameni sînt cu atit mal im­ pe roşul inimilor de la munte Ia munte, ospăţul luminii. neşti nici unul. trunsese din tălpi pină-n creş­
palpitantei misiuni a agentului războiului încă neterminat — punătoare, cu cit ele pot fi de­ inlierblntate. Din munte In munte, Poate n-ar fi rău dacă s-ar tet. Apare însă autobuzul cu
Z 32. se Înfiripează o curată poveste nunţate doar in intimitatea su­ de la Criş la Arieş,
de dragoste între adolescenta fletului. Munţii Îşi despielreau glasul Iui răsuna ţine seama de remarca făcu­ numărul de circulaţie 31-CS-
Judecind cartea din perspec­ Inlremlnd puterile tiecăruia,
tiva exigenţelor literare, vom F.va şi ostaşul chemat să înde­ Viaţa lui Z 32, ca şi viaţa al­ piepturile Şi clnd cufitul a ajuns ca o sllntă poruncă, tă şi s-ar lua unele măsuri. 1763, din direcţia Petroşani.
constata lesne că „Pe sub arca­ plinească o bărbătească datorie. se tor eroi anonimi ai războiului, să ascundă neînduplecată, Nu numai în centru sînt nece­ Urcăm. O căutăm cu privirea
Evenimentele
romanului
da porţii negre...“ nu este o are puternice aspecte romanti­ pină la vremea sorocului pină In măduva oaselor neînfricată, sare şi solicitate telefoanele pe taxatoare. In sfîrşit, zărim
simplă excursie a poetului pe derulează, evident, In momentul ce. Sentimentul de afecţiune dezrădăcinată
terenul tentant al literaturii de in oare fazele războiului au pentru adolescenta cu ochi o- llacăra vie a răscoalei. din caidul inimilor ca o pavăză publice I o cetăţeancă cu un teanc de
aventuri. Poetul — care cunoaş­ părăsit teritoriul ţârii noastre, ceanici, speranţa nestrămutată Înjugaţi a Ţării de piatră, bilete în mină. De fapt, uni­ ţ
te foarte bine ponderea cuvin- precipitîndu-se in direcţia bîr- intr-o viaţă a liniştii ii conduc la carul unui destin lurtuna s-a pornit Vorba lui Horia AFARA-I VOPSIT GARDUL...
tului, potenţa sa de a evoca logului fiarei fasciste. Şl — deşi pe fiul comunistului din Lupenl ilămlndă forma e obligatorie numai în
o atmosferă, de a sintetiza o isteria a — decis de-acum fără către îndeplinirea exemplară a blestemai, de adevăr şi dreptate fulgera şi tuna propriul judeţ ! Dincolo de
echivoc
fanatismul
orb
mai
senzaţie, un sentiment intr-o continuă să creadă intr-o victo­ misiunii sale. Din ideile insu­ Molii trudeau revărslndu-se Intre ca o răzbunare amară. ...iar înăuntru-i leopardul ! graniţa lui, se poate umbla \
metaforă — se trădează aproa­ flate de către tatăl martirizat — aşa glăsuieşte un vechi pro­ cu orice.
pe la tot pasul. Homanul are rie paradoxală, presărînd teri­ işl cîştigă agentul Z 32 forţa cu frunţile aplecate-n marginile vii Vorba Iui Horia... \
biletul \
pină şi un laitmotiv liric, un toriile deja eliberate cu reţele morală de a nu cădea nici o tărină. ale Ţării de piatră verb din bătrîni, şi nu s-ar Solicităm un bilet pină la
fel de metafora-ritornella, care de spionaj naziste, avind me­ clipă pradă disperării. Vertira- Slngele La Bălgrad, zice că nu-se potriveşte une­ Pui. Dăm banii, da:
ţine in echilibru diversele pla­ nirea de a dibui călciiul — A- litatea de caracter a eroului ca o izbăvire. cu sufletul cit ori cu anumite situaţii. Să nu-l vedem. In staţia urmă­ \
al
chillc
de
trupelor
planurilor
nuri temporale ale confesiunii eliberare. este impresionantă. om Creionarea ■ se amesteca de-a valma Silrtecate o Detunată, Horia
de
integru,
profil
acestui
Plătesc, dar biletele nu le văd S
personajului principal. Vorbim cu sudoarea vieţii de ascuţişul coaselor, luăm de pildă „registrul de toare mai urcă doi călători.
de confesiune, deoarece întregul Desigfir, romanul şi-ar fi pu­ ferm, dar avind certe deschi­ a frlnt roata evidenţă a activităţii social-
roman este scris sub forma u- tut transfera centrul de greuta­ deri lirice, este, dealtfel, ele­ Împilate, de ura oamenilor cu care duşmanii culturale", aflat in cancelaria nici ei. Ajungem la destina­ S
nul dialog straniu. Există, cu te spre sfera descrierii lupte­ mentul de rezistenţă al acestei cu adevărul credinţei care-au prins puteri, Şcolii generale de 10 ani din
alte cuvinte, protagonistul căr­ lor crincene, duse pentru eli­ cărţi scrise eu căldură, cu o oamenilor cerurile obidei i-au măcinat trupul ţie. înainte de a coborî soli­
ţii, agentul Z 32, al serviciului berarea teritoriului ineâ bintuit tehnică constructivă sigură, dar despărfindu-I de viată. Pui. Te aştepţi să găseşti cităm biletul. Taxatoarea se
de contraspionaj, care poves­ de ororile fasciste. Era o solu­ mai ales cu vădita intenţie de de a Ii pe de-a-n'.regul se surpau murdare La Bălgrad, Horia consemnate aici fel de fel de îngălbeneşte. îşi dă seama că
teşte intimplările celor nouă zi­ ţie spectaculoasă, plină de e- a nu face compromisuri faţă de slăp'mii .orlii lor In apele t acţiuni şi manifestări cultura­
le de misiune din oraşul M fect. bar autorul preferă inves­ capcanele unui gen literar, cre­ şi al pămîntului Crişului şi ale Arieşului s-a nuntii ceea ce făcuse însemna un... S
nui interlocutor taciturn. Acest tigarea lumii nevăzute a coloa­ zut îndeobşte lejer. cu românescul iniinit. le iniţiate de cadrele didac­ braconaj financiar. La prima
interlocutor nu intervine nici­ nei a cincca, investigarea ace­ moştenit odată cu suiletul care le purtau tice, participări la acţiuni so- vedere, mărunt. Dar... se a- S
odată pe parcursul naraţiunii. lei lumi in care eroii (eroi in AL. COVACI de la strămoşi. cu wlnie RADU SELEJAN cial-obşteşti, că nu trecut a- dună. s
L