Page 45 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 45
Proletari din foaie tarile, unîfi-vă I
r?
Âgerpres reiateaza
Mărfurile româneşti —
t
cerute în tot mai multe
tari ale lumii
Extinderea schimburilor co derile planului de export, pe
merciale, lărgirea gamei sor perioada ianuarie-octombrie,
timentale, ridicarea parame motoare electrice cu o pute
trilor tehnici ai produselor, re totală de 140 000 kV.
precum şi satisfacerea prom Preocupată să-şi întăreas
ptă a solicitărilor parteneri că prestigiul de care se bucu
lor externi au făcut ca ră pe piaţa internaţională,
mărfurile româneşti să fie Uzina „Electromotor" a asi
cerute in tot mai multe ţări milat în producţie o nouă
ale lumii. Ca urmare, nu gamă de motoare electrice
meroase întreprinderi îşi monofazate de puteri mici,
sporesc volumul de desface în mai multe tipo-dimensiuni.
re către beneficiarii de pe
ANUL XXIV Nr. 5 551 MARŢ! 14 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI ste hotare.
întreprinderea de comerţ
E35S exterior pentru maşini agri Prezentînd produse de ca
cole „Imagrox" a exportat, litate superioară, cunoscute
în acest an un volum de le combinate de la Tirgu
produse cu 70 la sută mai Mureş, Arad, Suceava, Satu
mare decît în 1971. Gama de Mare, Braşov şi Cluj, între
Materializare exemplară a sarcinilor trasate de produse, printre care se nu prinderile de comerţ exterior
mără maşinile pentru pre „Tehnoforestexport" şi „Ex-
porllemn" au depăşit de la
Conferinţa Naţională a P.C.R, gătirea terenului, pentru se începutul anului pînă acum
mănat, întreţinerea culturi
lor, recoltat, tratamentul se cu peste 55 milioane lei va
lută sarcinile de export pe
minţelor, precum şi utilaje zece luni. Odată cu sporirea
le de morărit şi silozurile
MAI IUTE, MÂI BINE, MAI sînt exportate în peste 30 de volumului exportului de mo
ţări ale lumii. bilă pe unele pieţe tradiţio
nale Cum sînt cele ale Olan
dei, Uniunii Sovietice, R.F.
a Germaniei şi Franţei, pro
Pe lîngă strunguri univer dusele din lemn au fost so
1947-1972 ü sale şi Carusel, maşini-unel- licitate şi pe alte numeroa
te, pe care le exportă în 70 se pieţe. Astfel, s-a livrat
de ţări, întreprinderea de mobilă în Libia, Cipru, Zair
comerţ exterior „Maşinex- şi Kuweit, plăci fibrolem-
port" care şi-a sporit volu noase în Abu Dhabi, Dhubaî,
mul de afaceri cu 57 la su Pakistan, Somalia şi Ghana,
ANGAJARE FERMĂ, SUCCESE DE PRESTIGIU ÎN tă faţă de anul trecut, a in plăci aglomerate din lemn —
trodus în acest an în cir în Libia şi Luxemburg, iar
cuitul economic internaţio celuloză şi diferite sorturi
nal maşinile de rectificat u- de hârtie în Austria, Italia,
niversale RU-350, maşinile
ÎNTRECEREA ÎNCHINATĂ ANIVERSĂRII REPUBLICII de alezat şi frezat AFM-150, Egipt, Tunisia, Afganistan,
Sudan, Singapore şi Austra
frezele de danturat roţi din lia. Calitatea şi competitivi
ţate, maşinile de găurit uni tatea acestor produse sînt
versale GU-25 si strunguri reliefate şi de numeroase
le universale SMA-710, so publicaţii străine: Revista
licitate pe pieţele Italiei, franceză „Revue et l’Ameu-
Japoniei, Franţei, Spaniei, bloment”, de exemplu, scrie,
10 000 tone fonta randamente superioare la săparea noilor Noul traseu de cale ferată electrificată Mexicului ele. Pentru prima în unul din numerele sale
lucrări miniere subterane. pus sub tensiune este primul de acest dată au fost exportate în a- recente, următoarele: ..Or
cu cocs economisit Brigada lui Radu Boşneag, de exem gen din judeţul nostru. Peste cîteva zile, cest an în Franţa strunguri namentaţia mobilei româ
plu, a depăşit planul de săpare la suito prima locomotivă electrică va putea deja
HUNEDOARA. Furnaliştii hunedoreni rul unde lucrează în prezent cu 8 ml, să circule, asigurînd astfel sporirea vi Carusel de 3 200 şi 1 600 mm. neşti este frumoasă, sculptu
obţin în aceste zile succese deosebite pe randamentul ţiind întrecut în acest caz tezelor de transport al cărbunelui din rile fine, îar execuţia foarte
linia îndeplinirii exemplare a sarcinilor cu aproape 0,4 mc pe post. De asemenea, Valea Jiului la Termocentrala Mintia. De îngrijită, ceea ce demon
de plan şi a angajamentelor asumate în minerii din brigada lui Adalbert Balint, asemenea, se va îmbunătăţi în continua La cererea beneficiarilor strează îndemînarea şi rafi
întrecere. în numai 6 zile, au săpat 22 ml de sui re transportul celorlalte mărfuri, precum săi din U.R.S.S., R.P. Chine namentul decoratorilor ro
Pai alei cu aceasta — se desfăşoară cu tor, planul zilnic fiind astfel depăşit în şi cel de călători.
bune rezultate acţiunea de economisire medie cu 10 la sută. Pentru realizarea acestui obiectiv me ză şi R.D. Germană, Uzina mâni, care, fucrînd în fa
a materiilor prime şi a materialelor. Ast rită felicitări atît constructorii feroviari „Electromotor” din Timi brici mari, realizează o ga
fel, de la începutul anului în secţia f A fost pusă sub tensiune cît şi celelalte colective de muncă care şoara a livrat, peste preve mă variată de produse".
furnale, consumul de cocs pe tona de au pregătit cu atenţie şi răspundere mo
fontă a fost redus cu 10 kilograme, ceea secţiunea de cale ferată mentul inaugural.
ce a dus Ia realizarea unei economii de electrificată Băieţi—Mintia C. AOANEI
peste 8 000 tone cocs, care poate fi fo corespondent voluntar
losit la obţinerea unei cantităţi de 10 000 Acţiune patriotică
tone fontă. DEVA. Duminică a fost pusă sub lon- Pagina a IIl-a
şiune linia de contact a tronsonului do
‘cale ferată electrificată Băieşti — Sub- Mai mulţi tineri utecişti de la mina Pe-
Sporesc vitezele cetate — Deva — Mintia. Această lucra Irila au întreprins zilele trecute, în afa
de avansare re face parte din ampla acţiune fie mo ra orelor de lucru, o acţiune patriotică
dernizare a căii ferate de profil greu Fi- soldată cu rezultate deosebit de bune. Dotarea tehnicii (lc prim rang şi personalul cu înaltă calificare
LUPENl. Pregătind producţia anului liaşi — Ta. Jiu — Deva — Mintia — Sub conducerea secretarului organizaţiei conferă strungăriei de cilindri de la Hunedoara atributele unei uni-
taţi constructoare de utilaj sideru
rgic modem.
viitor, minerii de la Lupeni obţin în fie fiind al doilea tronson de pe acest tra U.T.C. pe mină, tovarăşul Aurel Colda, Foto: V. ONOIU
tinerii au . recuperat din lucrări vechi,
care zi succese deosebite. In sectorul III seu realizat de harnicii constructori fero importante cantităţi de armături metalice
al minei, realizările sînt elocvente-în a- viari ai şantierului nr. 843 al I.E.C.C.F. care, după recondiţionam, vor putea fi
cest sens, fiecare brigadă înregistrînd 'Bucureşti. refolosite.
Pentru încheierea însămînţărilor
Unităţi-
modernizate
A
in fiecare întreprindere, secţie şi da, manifestă o preocupare TOATE MAŞINILE AGRICOLE SA FIE
PETROŞANI. Condu
cerea T.A.P.L. Peiroşani
permanentă pentru mo
acţiuni susţinute şi organizate pentru dernizarea unităţilor de
alimentaţie publică din
reţeaua ce o coordonea
ză. Asliel, numai în ul
tima perioadă au fost f
- E C O N O M I A extinse, modernizate, do
tate cu mobilier nou
din
„Crişul"
buietele
Lupeni, „Jiul“ din Pe
La C.A.P. Bretea Mureşană
Terminarea semănatului pe
troşani, „Tîrnave" şi toate suprafeţele planificate — ne spunea tovarăşul Ioan pe care o conduce a însămîn-
ţat în plus 3 ha cu grîu.
„Victoria" din Vulcan
de timp, muncă, materiale, fonduri băneşti şi altele. — lucrare de importanţă ho- Hui, preşedintele cooperati propie de sfîrşit în toate u-
Insămînţarea griului se a-
tărîtoare
asigurarea
pentru
vei, unitate care face parte
In curînd va intra în
reparaţie restaurantul recoltei anului viitor — con tot din comuna Ilia, mecani nitâţile agricole socialiste din
„Minerul", din Petro stituie şi în aceste zile pre zatorii Visalon Popovici, Ni- raza noastră de activitate —
şani, care va îi moder ocuparea de căpetenie a or cuşor Tănase, Cornel Ungur, ne spunea ing. Valentin Cru-
ganelor locale de partid şi ,de
nizat şi intiniizat, cu a- stat, a mecanizatorilor, ţăra Pascu Cărmăzan, şeful secţiei ceru, directorul S.M.A. Ilia.
Mecanizatorii noştri mai au
Brigada de reporteri în raid ceastă ocazie. nilor cooperatori, lucrătorilor de semănat cu grîu o supra
faţă de 110 ha, din cele
din I.A.S. şi a specialiştilor.
In acest scop, s-au luat mă
1 572 planificate. La coopera
a ziarului suri pentru recoltarea produ © COOPERATIVELE AGRI- tivele agricole din Burjuc şi
selor, tăierea şi transportul COLE DIN COMUNA ILIA Leşnic mai sînt de semănat
AU TERMINAT SEMĂNATUL
Drumul socialismului" a Simeria-triaj Fundaţia cocenilor, asigurîndu-se front GRIULUI 20 şi respectiv 10 ha. Coope
de lucru corespunzător pen
rativa din Veţel mai are de
93 tru executarea arăturilor, pre semănat 8 ha cu grîu în tere
unui nou gătirea terenului şi semănat. ® SE INSÄMINJEAZÄ SU- nuri unde nu se poate lucra
Datorită finalizării aceslor PRAFEŢE SUPLIMENTARE CU mecanizat. Conducerea coope
măsuri, numeroase unităţi a- GRIU rativei a luat măsuri şi se
cămin culhiral gricoie socialiste au reuşit să lucrează la însâmînţarea ma
Nu daţi „cale iii riorsriior satului Căsfău, mobili încheie semănatul pe toate • ASIGURAŢI FRONT DE nuală a suprafeţei respective.
suprafeţele planificate şi să
In cîteva zile se va termina
Locuitorii
LUCRU PENTRU MECANI-
CĂSTĂU.
însămînţeze suplimentar în
semănatul în toate unităţile
zaţi de consiliul popu tre 5—20 ha cu grîu. ZATORI ! deservite de S.M.A. Ilia.
lar comunal, au început In ziua de 13 noiembrie a.c., In multe cooperative agrfr
lucrările de turnare a s-a terminat semănatul griului role în care s-a încheiat însă-
fundaţiei la noul cămin în cooperativele agricole din Romulus Osoianu, precum şi minţarea griului pe toate su
cultural. In ziua de 12 comuna Ilia, pe întreaga su cooperatorii Ion Olaru, Ilie prafeţele nlanificate şi exis
noiembrie au fost pre prafaţă care însumează mai Căci, Petru Rusu, Petru Cri- tă posibilităţi, se ară, se pre
zenţi la muncă peste 60 bine de 500 ha. Tovarăşul Ti- şan, Simion Sonoc, Gheorghe găteşte şi se însămînţează su
de cetăţeni, care au beriu Valea, secretarul comi Tomuţa şi Petru Rău sînt cei plimentar grîu pe suprafeţe
turnat în fundaţia cămi tetului comunal de partid, ca care, sub conducerea şi în însemnate. Aşa, de exemplu,
O adevărată poartă feroviară a judeţului, un loc în care această dată, brigada de reporteri, în raidul întreprins zilele nului 42 mc beton. S-au re ne-a transmis această ves drumarea inginerului şef, Pe cooperativele agricole din
se intersectează milioane de tone de materii prime, materiale trecute, a avut în obiectiv nu laturile pozitive ale activităţii evidenţiat prin munca te, a ţinut să evidenţieze con tru Puia, au muncit fără istov
şi produse încărcate în vagoane, o oglindă fidelă a forţei şi din staţie, ci o largă investigare a modului în care se mane tribuţia deosebită a mecaniza la arat, pregătirea terenului Dobra şi Lăpuşnic au însă-
dinamismului industrial al economiei hunedorene — aşa poate vrează, manipulează şi se gospodăresc miile de vagoane în depusă Ilie Turdăşan, torilor Gheorghe Sorea, Ro şi semănat. Terminarea însă- mînţat suplimentar cîte 10 ha
fi caracterizată pe scurt staţia Simeria-triaj. cărcate cu produse ce vin şi pleacă zilnic de aici. Adică, bri deputat, cetăţenii Ale man Dănilă, Ion Joldca, Ion mînţării griului pe întreaga cu grîu. De asemenea, o su
Pentru dezvoltarea şi modernizarea acestui important nod gada a căutat şi a găsit — din păcate prea abundente — căi xandru Rusu, Ioan Sibi- Dlmperiu, a şefului secţiei suprafaţă de 190 ha şi a or prafaţă de 10 ha a fost însă-
de cale ferată s-au investit zeci de milioane de lei.^ Colecti prin care la Simeria-triaj se irosesc, sub cele mai diverse for şan, Viorel Drăgoi, Pe Alexandru Vădan, a mecani zului pe 38 ha prevăzute în mînţată suplimentar şi la
vul de aici, conştient de îndatoririle ce-i revin, desfăşoară o me, importanle valori materiale. Mai precis timpul, munca, ma tru Moldovan şi alţii. cului Emil Sonoc, precum şi a planul de producţie consti C.A.P. din Toteşti. Asemenea
rodnică activitate pentru a asigura în bune condiţiuni circu terialele şi banii societăţii. inginerului şef al C.A.P., Va tuie un succes al activităţii
laţia normală — cu rapiditate, eficienţă şi în cea mai deplină Concluziile raidului, publicate în pagina a Il-a a ziarului ALEXANDRU MUREŞAN lentin Ciobanu, de la Ilia, Ro pe care au depus-o mecani suprafeţe au fost însămînţa-
siguranţă — a bunurilor materiale pe arterele economiei na nostru de astăzi, le supunem judecăţii opiniei publice, a orga din colectivul postului de man Olaru, Ion Stănilă, Aron zatorii şi cooDeratoriî pentru te sau sînt în curs de însă-
ţionale. nizaţiilor de partid şi colectivelor de ceferişti; le ridicăm spre corespondenţi voluntari - Lazăr, de la Sîrbi, Ion Nele- mînţat la C.A.P. Hărău, Ban-
Succesele ceferiştilor de la Simeria-triaj sînt numeroase. soluţionare în faţa factorilor de răspundere din domeniul trans încheierea cu succes a semă
Ziarul nostru le-a consemnat pe larg de nenumărate ori. De porturilor feroviare din judeţ. comuna Beriu ga şl Ion Lăchescu de la natului. Interlocutorul a ţinut
Brîznic. să sublinieze că în unitatea (Continuare in pag. a 2-a)
REDUCERI DE PREŢURI zilele acestea au fost re precum şi bucătărie, ma lui din Petroşani să nu O RECEPJIONARE VREMEA
desfăşoare
de
Rezumate frumoase în orele partizaţi să-şi unităţile a- gazie pentru alimente şi cunoască afluenţă frecvenţi pu RAPIDĂ A
vi
Cei
blic.
mai
în
activitatea
Pentru satisfacerea ne spălător. Pentru 24 ore
voilor populaţiei cu îm cestei reţele, 6 medici, o zitatori sînt elevii din şco DERANJAMENTELOR
brăcăminte de sezon, farmacistă şi o biochimis- „TINERE TALENTE lile Văii Jiului care, în
de muncă pafrsofică O.C.L. produse industriale tă, cadre care au terminat HUNEDORENE" grupuri compacte, iau cu Centrele de distribuţie a Vreme rece, cu cerul va
a pus in vinzare, începind de curînd studiile. Ele vor noştinţă de istoria colbuită energiei electrice au orga riabil. Local sc vor sem
de ieri, 13 noiembrie a.c., lucra la circumscripţiile In holul clubului „Sid de vreme a acestui colţ de nizat înlăturarea deranja
cantităţi importante de sanitare ale ceferiştilor din rurgistul“, din Huncdoarr ţară, a mineritului româ mentelor prin echipe spe nala precipitaţii slabe. Vin-
Organizaţia orăşenească s-au angajat să îndeplineas stofe, costume, paltoane, Petroşani şi Simeria şi la s-a deschis expoziţia d< nesc. In colaborare cu ciale care lucrează în trei tul va sufla potrivit din
Spitalul C.F.R. Simeria.
de tineret Călău deţine de că planul anual la acţiuni de pardesie pentru bărbaţi şi artă plastică, intitulai consiliul municipal al or schimburi. Pentru ca în nord-vest. Temperatura mi
o
cu
reducere
femei
de
III,
şi
doi ani consecutiv titlul de muncă patriotică finanţate preţuri pînă la 30 la sută. CABANĂ „Tinere talente hunedore ganizaţiei pionierilor şi cu schimburile II plecate in cirul nimă va fi cuprinsă între
te
echipele sînt
organizaţie fruntaşă pe judeţ pînă la data de 1 noiem Toate aceste produse se ne“. Expun membrii cer consiliul municipal al ren, cetăţeanul să poată minus 4 şi 1 grad, iar ma
cului de artă plastică di
în acţiunea de muncă patrio brie. Dînd dovadă de multă găsesc la magazinele de PENTRU FORESTIER! municipiu, condus de E U.T.C., conducerea muzeu anunţa totuşi deranjamen xima între 4 şi 8 grade.
tică. Nici rezultatele obţinu hărnicie, ei au realizat şi de ţesături din judeţ. Tn parchetul Iazuri — pi milian Moţescu. In mod lui organizează frecvent o tele, s-a luat măsura bi să
Cu aceeaşi dată s-au pus
nemeritată
acestea
ca
te în aceste 10 luni şi jumă păşit planul care cuprindea în vinzare frigidere clin nul Sălătrucului, din ca deosebit se remarcă lucră serie de manifestări — a- poată fi anunţate şi la cea
rile semnate de Constau
tate ale acestui an nu sînt cifra de 90 000 lei. S-au rea producţie internă, cu pla drul sectorului de exploatare tin Oprean, Angela Cosles devărate lecţii de istorie mai apropiată staţie de Pentru următoarele
ta in rate. a . lemnului Dobra, s-a ter •cu, Lucreţia Rusu, Sofia locală şi patriotism — ca transformare de centrul de
mai prejos. In cinstea mă lizat 127 000 lei. Pînă la sfîr- minat şi dat în folosinţă Tăbuş şi alţii. re se bucură de o partici reţele, unde se află sediul două zile
de
intervenţie.
reţului eveniment de la 30 şitul anului, uteciştii sînt lio- CADRE MEDICALE o cabană forestieră cu o pare numeroasă. De la în echipelor fel, echipele pol Vreme schimbătoare, cu
In
acest
PENTRU REŢEAUA C.F.R. suprafaţă locuibilă de 125 VIZITATORI LA ceputul anului, prin sălile
Decembrie — aniversarea a tăriţî să realizeze planul fi mai bine dirijate, deran cerul temporar noros. Vor
mp. Noua cabană are 2 MUZEUL MINERITULUI Muzeului mineritului din jamentele pot fi recepţio
25 de ani de la proclamarea propus în proporţie de 150 Pentru îmbunătăţirea a- dormitoare dotate cu tot căilea precipitaţii locale.
sistenţei sanitare a munci Aproape că nu trece zi Petroşani s-au perindat nate Ia orice oră şi înlă Vin tul va sufla potrivit din
Republicii — uteciştii de aici la sută. , torilor ceferişti din judeţ, cazarmamentul necesar, în care Muzeul mineritu peste 14 000 dc vizitatori. turate mai repede. nord-vest.
J