Page 46 - Drumul_socialismului_1972_11

'I im I MPI
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 551 MARJI 14 NOIEMBRIE 1972

A
TEIUL TUTUROR PROPUNERILOR mţrepnndere, şi briga
In flecare

acţiun[ susţinute ş[ o pentru
T

E C O N O M I A

FATA DE COLECTIVITATE !

de timp, muncă, materiale, fonduri băneşti

Importanţa deosebită a a- căminului cultural din Săcă- ţete ale activităţii cotidiene: fi îmbunătăţite continuu pres­
dunărilor şi conferinţelor pen­ rîmb şi altele. insuficienta preocupare din tările de servicii, se vor con­
tru dări de seamă şi alegeri Dar atît darea'Die seamă cît partea unor echipe şi brigăzi strui noi spaţii comerciale în
din acest an rezultă din fap­ şi cei care au luat parte la de la E.M. Certej faţă de ca­ satele Nojag şi Vărmaga şi se
tul că, desfăşurîndu-se du­ dezbateri au accentuat nu bi­ litatea lucrărilor şi a minereu­ vor executa reparaţii la dru­ Pe linia moartă
pă istorica Conferinţă Naţio­ lanţul muncii din ultimii doi lui ; reducerea numărului de murile comunale. Toate aces­
nală a partidului, sînt che­ ani, ci, învăţînd din experien­ învoiri şi absenţe nemotiva­ tea reprezintă un program
mate să reprezinte prilejuri ţa cîştigată, s-au confruntat te ; o mai bună aproviziona­ concret de lucru, care dă ga­
pentru o profundă dezbatere cu obiectivele ce le stau în re a populaţiei cu produse a- ranţia că sarcinile ce stau în
a activităţii organelor şi or­ faţă, cu angajamentul de a groalimentare ; antrenarea In­ faţa colectivelor de muncă a neglijenţei
ganizaţiilor de partid în ve­ îndeplini cincinalul înainte de tr-o mai mare măsură a in­ vor fi îndeplinite în mod e-
derea transpunerii în viaţă a termen. Paralel cu succesele telectualilor de pe raza comu­ xemplar. Această garanţie es­
obiectivelor fundamentale sta­ au fost analizate, de pe pozi­ nei la viaţa spirituală ş.a. Cu te dată şi de faptul că din noul Am bătut de la un capăt pot citi pe zeci şi zeci de va­
bilite de Congresul al X-lea ţiile combativităţii partinice, un pronunţat spirit analitic au organ ales fac parte comu­ la altul staţia Simeria-triaj. Ce goane încărcate, vagoane ce
al P.C.R. Acest fapt a ieşit cu seriozitate şi răspundere, fost dezbătute sarcinile ce nişti cu experienţă, oameni ca­ aşteaptă aici de săptămîni şi
în evidenţă şi la recenta con­ stările de lucruri negative, stau în faţa colectivelor de re se bucură de un bun pres­ am văzut şi constatat este de­ chiar luni de zile!
ferinţă de dare de seamă şi criticîndu-se deschis neajun­ muncă. Au fost formulate de tigiu şi respect în rîndul lo­ parte de ceea ce ştiam de­
alegeri a organizaţiilor de surile. „Nu ne-am preocupat cei ce au luat cuvîntul un şir cuitorilor din Certeju de Sus. spre acest loc, de ceea ce Lingouri de otel de 7—8 to­
partid din comuna Certeju de îndeajuns pentru stăvilirea de propuneri privind îmbună- Acum cînd există un ase­ ne închipuiam că trebuie să ne, din cauza tamponărilor
Sus; dezbaterile s-au con­ menea program trebuie tre­ fie un triaj de vagoane: trei- violente, sînt pur şi simplu
centrat pe acele obiective ca­ cut de îndată la dezbaterea patru linii, cele de la extre­ sărite de la locul lor din va­
re au o însemnătate esenţia­ lui pînă la nivelul fiecărui loc mă blocate cu vagoane tam­ goane, au distrus apărătoare­
lă, determinînd o analiză te­ do muncă şi luate aici măsuri ponate, cele mai multe grav, le de la capătul unor vagoa­
meinică a direcţiilor-cheie ale Conferinţa organizaţiei de partid concrete în vederea asigură­ cu pereţii laterali şi frontali ne, Un vagon-cistornă cu
activităţii colectivelor şi ela­ rii îndeplinirii exemplare a rupţi, distruşi; vagoane de­ 27,5 tone de benzină a fost
borarea de măsuri concrete. planului pe anul în curs, a teriorate, scoase din circula­ tamponat cu atîta violentă
Se cunoaşte că sarcina fun­ comunale Certeju de Sus angajamentelor asumate în ţie, a căror reparaţie le va încît cisterna propriu-zisă s-a
damentală în industrie o con­ cinstea celei de a 25-a ani­ tine multă vreme departe de deplasat de pe şasiul vago­
stituie lupta pentru îndepli­ versări a Republicii, precum rulajul pe calea ferată! nului cu peste un metru, nu­
nirea cincinalului înainte de şi pentru pregătirea de con­ mai prin miracol neavînd Ioc
termen, în condiţii de maximă risipei de energie electrică şi tăţirea tuturor sectoarelor ac­ diţii optime necesare începe­ Dar vagoanele acestea o explozie, eu toate urmările
eficienţă. In acest sens, ca ur­ nu întotdeauna utilajele sînt tivităţii. rii producţiei anului 1973 — sînt vagoane pline cu ce ar fi decurs de aici.
mare a măsurilor politico-or- folosite la întreaga lor capa-, Hotărîrea adoptată de con­ ale cărui rezultate sînt hotă- mărfuri, cu piese de In zilele de 4, 5, 9 noiem­
ganizatorice luate, în cadrul citate" (Lazâr Laza); „Loco­ ferinţa comunală de partid rîtoare în devansarea actua­ schimb, cu produse etc. — brie a.c., au avut loc deraieri
E.M, Certej au fost obţinute motiva cu acumulatori întîrzie din Certeju de Sus. prevede lului cincinal. In acest sens, toate acestea fiind aşteptate periculoase, care s-au soldat
în cele zece luni ale anului să intre în funcţiune la ori­ obiective de mare importanţă comuniştii să fie mobilizaţi şi, cil înfrigurare de către bene­ cu avarieri grave de vagoa­
importante succese în produc­ zontul 80" (Viorel Neagl = pentru munca de viitor a co­ la rîndul lor, Să mobilizeze ficiari ! Atîtea şi atîtea uzi­ ne, imobilizări de vagoane şi
ţie. Realizarea sarcinilor de „Trebuie să facem ca munca muniştilor de aici. De pildă, colectivul la îmbunătăţirea io de tone de tablă cu destinaţia şantierelor de la Hunedoa­ ne, fabrici şi şantiere nu-şi trenuri, multă muncă, forte
plan la producţia globală a politico-educativâ la organi­ printr-o mai bună organizare activităţii politico-ideologice ra au fost stopate la Simeria- triaj, datorită unei manevre bru­ pot îndeplini obligaţiile, fiind şi fonduri băneşti cheltuite
fost de 137,8 la sută, la pro­ zaţia de bază din sectorul I a muncii, ridicarea gradului şi cultural-educative şi ridi­ tale. direct legate de mărfurile pe iar din aceste cauze contur-
ducţia marfă de 147,2 la su­ să se ridice la nivelul cerin­ de folosire a utilajelor, înlă­ carea nivelului politic şi cul­ care „cefereul" trebuia să barea întregului proces de
tă, cheltuielile la mia de lei ţelor actuale" (Lucian Morar); turarea actelor de indiscipli­ tural al maselor. ■le aducă demult în staţiile de compunere şi descompunere
producţie-marfă au fost re­ „Atît timp cît condiţiile atmo­ nă (absenţe, învoiri), în anul Dar pentru realizarea tutu­ destinaţie. a trenurilor. Bineînţeles, în
duse cu 99 lei, iar productivi sferice încă sînt favorabile, să 1973 se vor realiza depăşiri ror imperativelor ce se pun Dar în multele ceasuri cît vremea aceasta beneficiarii
tatea valorică a muncii a grăbim reparaţiile de la funi- la producţia globală de 2 mi­ în viaţa comunei trebuie să am umblat în lungul şi-n latul îşi aşteaptă vagoanele cu
crescut cu 15,5 la sută, ceea cular" (Ion Popa) \ „In perioa­ lioane lei, la producţia marfă crească neîncetat rolul comi­ triajului, n-am văzut pe ni­ mărfuri şi produse de care
ce reprezintă 3 707 lei pe sa­ da care urmează, trebuie să de 2 milioane lei, economii tetului comunal de partid, al meni din cei ce dirijează au atîta trebuinţă penlru a-şi
lariat. Rezultate meritorii au acordăm o atenţie sporită la preţul de cost de 400 000 comuniştilor. Intr-un fel sau munca aici omorîndu-se cu îndeplini, la rîndul lor, obli­
fost înregistrate şi în ceea ce creşterii bazei de rezerve de lei, iar productivitatea valori­ altul, fie că ne referim la în­ firea ea nu pleacă mărfurile gaţiile. Telefoane, telegrame,
priveşte realizarea planului e- minereuri deschise şi pregă­ că a muncii va creşte cu 6 la tărirea disciplinei, la munca Absenta soluţiilor de intervenţii, nervi şi timp
la destinaţie, că de 5—10—
conomic al bugetului local, tite" (C. Nichiteanu); „Datori­ sută faţă de anul 1972. Tot­ politică, la ridicarea produc­ 15—20 de zile anumite va­ cheltuite în plus în toată vre-
pentru gospodărirea şi înfru­ tă lipsei de gestionari sau a odată, se prevede construirea ţiei şi productivităţii muncii goane stau, încărcătura lor mea aceasta, de către atîţia
museţarea satelor. Datorită inventarelor prea lungi, ma­ unui iaz de decantare, meca­ ş.a., forţa organizaţiei, capaci­ ? * „îmbătrîneşte", se deprecia- şi atîţia furnizori şi benefi­
măsurilor întreprinse de co­ gazinele din comună stau în­ nizarea sectorului minier Boc­ tatea ei de mobilizare şi de ză, în loc să ajungă acolo ciari din ţară, legaţi între ei
mitetul comunal de partid, de chise lungi perioade de timp" şa, iar în domeniul agricol — acţiune depind în cele din ur­ unde producţia o cere, unde prin firele de cale ferată.
consiliul popular comunal, au (Emilian Iancu); „Nu toţi lo­ sporirea producţiei animalie­ mă de activitatea fiecărui co­ îi este destinaţia în comple­ Ne oprim aci cu prezenta­
fost executate lucrări de in­ cuitorii iau parte la lucrările re, a aportului la creşterea munist, de felul cum el se ma­ perfecţionare a muncii rea constatărilor, deşi n-am
xitatea cerinţelor economiei
teres obştesc importante : dis­ de înfrumuseţare a satelor" fondului centralizat al statu­ nifestă la locul de muncă, în naţionale. epuizat nici pe departe nu­
pensarul sanitar uman din co­ (Emilian Borca). toate împrejurările, ca exem­ mărul lor. Dar aşa cum sînt
mună, drumurile Nojag—Vâr- Darea de seamă precum şi lui prin contractarea unor plu înaintat în îndeplinirea Un scriitor de vagoane, ele acolo, în triaj, nu le vom
cîţiva acari la capătul din­
rrraga şi Certej—Măgura, îm­ comuniştii care au luat cu­ cantităţi sporite de animale şt sarcinilor. Constatările adunate printre liniile de cale ferată, prin­ spre „cocoaşă", cîţiva mane­ putea prezenta oricît ne-am...
prejmuirea localului şcolii şi vîntul au abordat şi alte fa- produse agroalimentare. Vor C. DROZD tre, din şi despre vagoanele staţionate de o zi, două, zece, vranti sînt tot ce poate fi ascuti condeiul.
o lună şi mai mult pot pune pe gînduri pe oricine. Trebuie Văzut la treabă. Şi asta Din realităţile constatate se
să existe o cauză — sau mai multe —, care a determinat ziua, la orele amiezii, cînd, desprinde şi stăruie o între­
aceste evenimente ce au dus la imobilizări de sute de tone deşi ei‘a un pic de ceaţă ni­ bare pe care o adresăm fac­
dintre cele mai diverse materiale şi mărfuri, la deteriora­
torilor direct răspunzători din
Pentru încheierea însămînţăriior rea unor cantităţi, la defectarea şi scoaterea din circulaţie mic nu împiedică munca afa­ rate Deva: „Cînd v-ati
cadrul Regionalei de căi fe­
ră. E>ar noaptea, pe vînt şi
a zeci şi sute de vagoane.
ploi, la iarnă pe ger şi viscol,
Cine şi ce e de vină ? Ce anume provoacă deraieri şi ce va fi ? i „plimbat” prima sau ultima
tamponări de vagoane, care „în luna aceasta abundă""“-' „Aranjare", „Araiijcirca în­ dat-ă un. lungul, .liniilor 25, 26,
27, 28, dp da ’‘Simena-triaj —
după cum remarca instructorul tehnic al reviziei de va­ cărcăturii", Transbordare _£e aceste U'lrtit;; moarte unde
TOATE MAŞINILE AGRICOLE SĂ FIE -ne-a-dat un -răspuns „scurt pe doi" : „nerespectarea instruc­ pentru aranjarea^ încărcăturii", zac urmările neglijentei ?
goane Skneria-triaj, fonel Costea? Tot instructorul tehnic,
„închiderea clapelor", „De­
Spuneţi public: V-a plăcut
ţiunilor şi sarcinilor de serviciu de către personalul de la
mişcare". fect", „Merge la aranjare", peisajul ? Dacă n-ati fost, a-
Are dreptate instructorul Tonel Costea ? „Da! — răs­ „Aşteaptă macara”, „Rămîne pelati la îndatoririle de ser­
punde Vasile Motoi, adjunctul şefului reviziei de vagoane. în Simeria-triaj", „Aşteaptă viciu şi da{i o raită pe la
FOLOSITE LA ÎNTREAGA CAPACITATE Foarte multe tamponări şi deraieri se produc din neglijen­ comisie”, „Retur R.M.R.“ etc. triaj. Merită! Iar grija faţă
ţă, Apoi, tot din neglijenta altora, în trenuri vin vagoane
cu defecte. Manevrantii nu le sesizează, poate de teama de etc. — iată inscripţii ce se de avuţia naţională obligă!".
a nu fi notificaţi, fapt ce-i face pasibili de responsabilita­
tea defectului, şi vagoanele defecte se compun în noi tre­
(Urmare din pag. 1) nuri, iar la plecare sini depistate de revizori. încep noi
Eforturile sînt concentrate manevre de scoatere a acestora din trenuri, de aducere la
potoc, Gurasada, Cîmpuri- noi pentru reparaţii, de transbordare a mărfii, De aici —
noi stagnări, noi pierderi de timp, de bani, de materiale".
Surduc, Ilia, Sîrbi şi Brîznic. Vorbim cu un manevrant, Dănilă Puşcaş.
Insămînţarea griului bate în unităţile cu restante — Cine e de vină pentru evenimentele ce se produc
pasul pe loc în unele unităţi la manevră ?
agricole socialiste, cum sînt — Neglijenta oamenilor, dar şi viteza cu care Coboară
cele din Leşnic, Căstău, Be- vagoanele de pe „cocoaşă", pe care noi nu o ştim, nu o
riu, Ostrov, Clopotiva, Boz şi Finalizarea grabnică a în- concretizează între altele în rea sarcinilor ce au revenit putem aprecia şi atunci vagoanele se lovesc.
altele, pentru că nu se asi­ sămînţărilor reprezintă dezi­ însămînţarea grîului pe mai
gură mecanizatorilor front de deratul major la înfăptuirea mult de 1 490 ha din cele unităţilor amintite a făcut po­ La aceeaşi întrebare, ne răspunde şi Gheorghe Lăsconi,
sibilă aplicarea măsurii de a
lucru la arat, pregătirea te­ căruia sînt concentrate toate 1 640 ha planificate. concentra eforturile la în­ acar : „Şi din vina noastră se produc tamponări, pentru că
nu auzim din difuzor instrucţiunea de manevrare a acelor,
renului şi semănat. La C.A.P. eforturile mecanizatorilor de Datorită răspunderii şi con­ cheierea semănatului şi în în momentul în care trece un alt tren pe linia vecină".
din Beriu mai sînt de recoltat la S.M.A. Simeria. Urmărind ştiinciozităţii în muncă dove­ cooperativele agricole care se Mergem mai departe, la cabina de manevră de la „co­
40 ha porumb, iar la C.A.P. cu perseverenţă transpunerea dite de către mecanizatori, pe prezintă cu restanţe. Pină a- coaşă". Şeful de manevră, Traian Stănilă, cel a cărui voce
Căstău 20 ha. In aceste uni­ în fapte a îchemării cuprinse ogoare s-a lucrat din plin am auzit-o din difuzoare, ne spune ; „Pe lingă cauzele aces­
tăţi nu s-au mobilizat forţe în mesajul tovarăşului Nicolae ziua şi noaptea în schimburi cum, o parte din tractoarele a- tea mai sînt şi unele de ordin tehnic. Cele mai multe, însă,
suficiente pentru tăierea şi flate permanent la C.A.P. Bo­
Ceauşescu privind folosirea prelungite, inclusiv duminica, bîlna, Foit şi Turdaş au fost sînt din neglijenţa personalului, din lipsa de personal. Aici,
transportul cocenilor. Bătălia cu randament maxim a forţe­ pregătind astfel baze temeini­ deplasate la cooperativele a- în partida noastră, avem numai trei manevranti în loc de
pentru cîştigarea timpului lor şi mijloacelor mecanice ce recoltei viitoare de cerea­ aricole din Rapoltu Mare, cinci".
pierdut impune ca organele pentru executarea într-un le păioase. Existînd o colabo­ Spini şi Tîmpa, Cu mijloacele Nu se poate contesta vinovăţia celor ce lucrează di­
comunale de partid şi de stat timp cît mai scurt posibil a rare strînSă între conducerile ce le au la dispoziţie, coope­ rect cu vagoanele. Dar pentru înlesnirea muncii lor, pen­
să ia măsuri hotărîte pentru lucrărilor agricole din aceas­ C.A.P. şi secţiile de mecani­ rativele agricole din Simerir«, tru perfecţionarea mijloacelor lor de muncă, nu acarii, ma-
impulsionarea recoltării po­ tă toamnă, secţiile de mecani­ zare, s-a asigurat front de lu­ Tîmpa, Spini şi Totia pot în­ nevranţii, sabotării sînt responsabili.
rumbului de pe ultimele su­ zare a agriculturii care deser­ cru corespunzător pentru cheia semănatul în cel mult Ei au dat şi soluţii pentru siguranţa unor operaţii de
prafeţe şi eliberarea grabnică vesc cooperativele agricole tractoare, ceea ce a permis două zile bune de lucru în descompunere a trenurilor la „cocoaşă". Am reţinut una :
a terenului. Trebuie mobiliza­ din cadrul consiliului intercoo- ca planul de însămînţări să cîmp. Avînd terenul eliberat înscrierea, cu cretă, pe frontonul vagonului, a numărului
te toate forţele pentru ca- — peratist Simeria s-au străduit fie realizat şi depăşit în şapte de plantele premergătoare liniei pe care urmează să fie direcţionat vagonul şi insta­
asigurîndu-se front de lucru şi au reuşit în bună măsură cooperative agricole *— res­ culturii grîului, unele supra­ larea, Ia ace, a unor reflectoare. Acarul vede numărul şi
pentru mecanizatori — semă­ să se achite cu cinste de sar­ pectiv la C.A.P. Turdaş, Pri- feţe fiind chipr arate şi pre­ manevrează acul în consecinţă.
gătite, există toate premisele — De ce nu se face asta ?
natul griului să fie grabnic cinile ce le-au revenit. Rezul­ caz, Foit, Bobîlna, Băcia, Pe- ca în fiecare din unităţile a- — Ni s-a spus că nu e om care să scrie cu cretă. Nu
încheiat şi în aceste unităţi. tatul activităţii depuse se treni şi Sîntandrei. Realiza- mintite să se facă suplimentar e în schemă.
însămînţări pe suprafeţe a- Asta-i bună! Nu se găseşte ún om care să scrie, dar „Nişte“ bare de oţel fabricate la Hunedoara şl destinate unei
ţară
prelucrătoare
Întreprinderi
preciabile. revizia e încadrată cu schemă completă, dar insuficientă, mari cauza unei ciocniri violente din timpul s-au deplasat 24 „puţin“
oc­
Din
manevrei.
In
din
Nu se poate însă trece cu pentru reparaţii. E mai economic să angajezi lăcătuşi cali­ tombrie, laminatele din acest va gon stau pe linia „2C“. Cine le
nit duminică cu cetăţenii vederea peste serioasele sem­ ficaţi, decît un necalificat care să ştie numai să scrie? aşteaptă 7
satului Brîznic. Cu acest ne de întrebare pe care le ri­ Evenimente se produc. Şi încă zdravene. Sînt cauze de
prilej, membrii brigăzii au dică îndeplinirea planului de natură diferită. Sînt însă şi posibilităţi ca durata de staţio­
răspuns întrebărilor celor însămînfoii la C.A.P. Rapoltu nare a mărfurilor în vagoanele trimise prematur în revizie,
prezenfi. Mare. Este adevărat că au în cele aduse pentru reparaţii, să fie simţitor scurtată. O
In cadrul întîlnirii, prof. fost unele cauze obiective, linie corespunzătoare, de capacitate optimă, pentru trans­ Brigada de reporteri:
Premiere de gală a prezentat pe scena cămi­ Silviu Cercea a susţinut o cauze determinate de pre­ bordare, ni s-a spus, ar fi una dintre soluţii. Poate rftai sînt LAURENŢIU VISKI
nului cultural din Dăbîca expunere pa marginea cu- zenţa apei în exces pe tere­ şi altele. Nu e datoria noastră să le descoperim. Cert e că GHEORGHE NEGREA
$ La cinematograiele din un aplaudat spectacol de vîntării tovarăşului Nicolae nurile destinate culturii grîu­ există posibilităţi de diminuare a efectelor deraierilor şi
Haţeg şi "Petroşani au avut cîntece şi jocuri populare. Ceauşescu la întîlnirea cu lui, care au condus la restanţe. tamponârilor şi de reducere a numărului acestora din urmă. NICOLAE STANCIU
Localnicii au aşteptat cu vă­ participanţii la consiătuirea Fotografii de V. ONOIU
loc ieri, în cadrul „Zilelor După schimbarea amplasa­
dit interes evoluţia membri­ pe ¡ară a cadrelor didactice
film ului românesc“, premiere mentelor s-au găsit însă su­
de gală cu Ulmul „Drum în lor acestui colectiv artistic care predau ştiinţele sociale, prafeţe mai zvîntate pe care
penumbră“. S-au întîlnil cu atît pentru că „Dumbrava“ a în învătămîntul superior, iar se poate lucra cu tractoarele.
participat şi la festivalul prol. Traian Crişan a vorbit
publicul regizorul Ulmului, Ca urmare, există circa 30 de
folcloric internaţional de la pe tema opoziţiei dintre şti­ Consecinţele dereglărilor şl spus — sînt neglijenţa, indisci­
Lucian Bratu, precum şi hectare arate, din care 10 pre­ neregulilor care se manifestă in
Zakopane (R.P. Polonă), unde inţă şi religie. plina personalului de execuţie.
actriţele Margareta Pogo- gătite, unde în aceste zile staţia Simeria-triaj sînt multe Ciudata optică
s-a bucurat de un deosebit In continuare elevii şcolii şi din cele mai complexe. Ele Adică e vina sabotărilor, acari­
nat şi Ileana Stana-Ionescu. urmează să se facă însămîn- lor şi manevranţilor care nu-şi
succes, dar mai ales pentru generale din localitate, pre­ pot fi rezumate In cltcva cu­ fac datoria
@ Pe scena Casei de cul­ ţatul. Pînă la finalizarea ac­ vinte, după cum urmează :
că în cadrul lui evoluau şi gătiţi de învăţătoarea Sil­
despre
tură din Hunedoara a avut interpreţi din satul lor. via Bărbîntan şi educatoatea ţiunii respecf've, unitatea mai • Tamponărlle violente, dera­ ţia Ciudată optică Păun“ din vinovă­
„acarului
partea
loc sîm bătă, în cadrul ma­ are însă o restanţă de peste ierile şl celelalte „evenimente“ despre vinovăţia celor situaţi din ce în ce mai
Şi-au dat concursul la a- Angela Gilea, au prezentat consemnate în registre sau elu­
nifestărilor consacrate împli­ 75 de hectare. Perspectiva de date se soldează cu scoaterea sus pe statul de funcţiuni al
cest spectacol soliştii vocali un program artistic. regionalei. Şeful de manevră, o-
nirii a 50 de ani de la în­ terminare a acţiunii este însă pentru timp îndelungat din ru­
Drăgan M unteanu, Elena laj a unor importante capaci­ peratorul de manevră, instruc­
fiinţarea teatrului popular destul de îndepărtată dacă se torul de staţie, şeful adjunct
Ghişe, Aurel Şendroni (ta­ Spectacol tăţi do transport. Spre exem­
din localitate, spectacolul cu are în vedere faptul că pe plificare, numai In luna trecu­ de staţie, şeful staţiei, şefii de
ragot), dansatori din locali­ „acarului servicii de ia divizia mişcare-
piesa lui AL Kiri/escu, în Valea ]îului restul suprafeţei nu se pot tă media de staţionare a fost
tate, grupul vocal al Liceu­ depăşită la Simeria-triaj cu 0,3 comercial, şeful acestei divizii,
„Gaifele“. efectua arături din cauză că directorul tehnic de resort —
lui pedagogic din Deva. Au nu este eliberat terenul (?). ore-vagon. Cltra pare minimă,
Cu acest prilej veterani­ Formaţiile de dansuri de neluat în seamă. Dar dacă iată o piramidă cu nu mai pu­
evoluat de asemenea so­ vagoane sau de transbordarea faţă de modul cum îşi deser­ ţin de 8 niveluri a răspunderi­
lor slujitori ai Thaliei, artiş­ populare şi taraful Casei de Deoarece se ştie bine că pe se are în vedere un tranzit lu­ lor in altele.
lişti vocali şi instrumentişti nar do ordinul a Zeci de mii de vesc beneficiarii 7 lor pentru situaţia existentă la
tilor amatori hunedoreni, cultură din Orăştie au sus­ zi ce trece resursele termice vagoane elective, Înmulţite cu e Daunele aduse beneficiari­
localnici. o Este paradoxal şi de neîn­ Simeria-triaj. Opt niveluri ale
le-au fost acordate distinc­ ţinut, la siîrşitul săptămînii necesare asigurării unei bune 11mpui consumat In staţionări, lor mărfurilor blocate nejustifi­ ţeles de ce intr-o unitate fero­
cifre
impresionante.
sînt
Simeria-triaj
ţii pentru .merite deosebite care a trecut, o suită de răsăriri a plantelor sînt tot rcz.ultă conducerea staţiei Sime­ cat la grave. In această din cele viară — unde se pretinde ordi­ răspunderilor ocolite.
Lăsăm
perioadă,
mai
şi
în activitatea culturală. Brigadă ştiinţifică spectacole folclorice în Va­ mai reduse, reiese acut nece­ ria-triaj şi specialiştii diviziei cînd sistemul aprovizionării teh- ne existe disciplină desăvirşite — Brigada nu-şi propune să ju­
şi
nereguli
asemenea
să
sitatea luării de măsuri hotă­ mişcare-comercial a regionalei nico-mnteriale trebuie să func­ dece structura organizatorică a
Artiştii
amatori
Jiului.
lea
perfect,
con­
calculeze
Spectacolul ansam­ la Brîznic din Orăştie au evoluat în rîte în scopul terminării grab­ de căi care ferate sînt să pagubele aduse ţioneze „Mai iute, aslfel incit de­ abateri de la disciplina produc­ regionalei, competenţele şi atri­
ţiei şl a muncii.
cret
mai
mai
viza
bine,
lata minerilor din Vulcan în­ nice a semănatului în toate prin aceasta economiei naţiona­ eficient !“ să devină o realitate Am relevat aceste citcva con­ buţiile fiecăruia din şefii enun­
blului folcloric O brigadă ştiinţifică a tr-un spectacol prezentat la cooperativele agricole. Unui le şi să acţioneze penlru dimi­ în toate unităţile economice, cluzii pornind de la un fapt ţaţi şi riccnunţaţi mai sus. îşi
pe
produselor
în
cultural
Ilia
, Dumbrava" căminului din prof. din Traian gura sindicalelor unul la locali­ asemenea deziderat se impune nuarea lor. Imobilizările accidentale blocarea moartă ! a Organele staţie, con­ pe care l-am auzit, noi toţi re­ propune numai să aducă în co­
şi
clu­
minei
linia
este
neglijenţei,
luate
loanele
măsurile
ziarului
(
formată
să-î dea răspuns neîntîrziat
din
bul
•
inadmisibilă
de
din
pe
toate
de
căi
la Dâblca Crişan, directorul liceului tate. Duminică, aceiaşi ar­ prin fapte şi cooperatorii din de capacităţi de transport se ducere din cadrul Regionalei porterii ierarhice brigadă, care ne-am de conducerea Regionalei concentra­
treptele
ia
pentru
ferate
Deva
din localitate, prof. Silviu de căi ferate Deva nu înţeleg
tişti au fost oaspeţii locui­ completează, nefericit, cu chel­ că, aşa cum sint de drastice adresat. Este răspunsul cvasi­
Cercea, medic Lucretia Hur- Rapoltu Mare, organele loca­ rea răspunderilor, penlru a
Ansamblul folcloric „Dum­ torilor din Bănifa şi Petro­ tuielile suplimentare impuse de faţă de beneficiari, aplicindu-le unanim ai „şefilor“ despre cau­ face din staţia Simeria-triaj o
dea şi plutonier de miliţie le de partid şi de stat din a-
brava“, alcătuit din artişti şani, unde s-au bucurat de repararea vagoanelor deteriora­ penalizări usturătoare, trebuie zele şi vinovaţii acestei stări autentică şi prestigioasă poartă
amatori din întreg judeţul. Dorin Brînduşan s-a înlîl- un binemeritat succes. ceastă comună. te, de aranjarea mărfurilor În să manifeste aceeaşi exigenţă de lucruri. „Cauzele — ni s-a feroviară a judeţului.
N. TlRCOB