Page 49 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 49
COMUNICAT
Proletari din toate fărlle, unlfi-vă !
Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ho-
tărît să ce convoace plenara Comitetului Cen
tral al Partidului Comunist Român în ziua de
21 noiembrie a.c.
D E C R E T
pentru convocarea
Marii Adunări Nafionaie
In temeiul articolului 64 punctul 1 din Consti
tuţie,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România
d e c r e t e a z ă :
ARTICOL UNIC. - Se convoacă Marea Adunare
Naţională în a noua sesiune a celei de-a şasea le
gislaturi, în ziua de 22 noiembrie 1972, ora 10,00
ANUL XXIV Nr. 5 552 MIERCURI 15 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
dimineaţa.
Preşedintele
Consiliului de Stat,
|
NICOLAE CEAUŞESCU
Carnet
| de excursie
i Tovarăşul
HUNEDOARA. Zilele tre
cute, detaşamentul clasei a NICOLAE CEÁUSESCU
Vil-a A de Ia Şcoala gene f
rală nr. 9 din Hunedoara,
in scopul mai bunei cu a primit pe ambasadorul
noaşteri a trecutului popo
rului nostru, a realizărilor
de azi, a organizat o
j excursie la Deva cu vizi- Turciei
j tarea muzeului de arheolo
gie, străvechii cetăţi a
i Devei, precum şi cartiere- Marţi, 14 noiembrie a.c., to ordinar şi plenipotenţiar al
; lor noi ale municipiului, varăşul Nicolae Ceauşescu, Turciei Ia Bucureşti, în legă
j Vizitînd muzeul, pionie- preşedintele Consiliului de tură cu plecarea definitivă a
j ril hunedoreni s-au întîlnit acestuia din tara noastră.
cu un grup de pionieri din Stat al Republicii Socialiste Cu acest prilej a avut loc o
ANGAJARE FERMĂ, SUC mană. După schimburile România, a primit pe Nazif intr-o atmosferă cordială.
convorbire care s-a desfăşurat
Republica Democrată Ger
Cuhruk, ambasadorul extra
j tradiţionale de cravate, in-
I signe şi ecusoane, pionierii
ÎN ÎNTRECEREA ÎNCHINATĂ ANIVERSĂRII REPUBLICII j români i-au condus apoi pe
i colegii lor germani prin o-
i raşul Deva, arătindu-le în pagina a ll-a
! locuri care vorbesc despre
Electrificarea totală a liniei ferate Livezeni
j trecutul ca şi despre pre-
; zenfui poporului nostru.
Angajamentele anuale-onoraîe exemplar ; Strîngeri de mină, îmbrăti- F E M E I A
; şărl au legat o prietenie
PETROŞANI. Munca plină de abnegaţie şi dăruire a -Mintia va fi realizată înainte de termen
! care va continua prin in
colectivului de muncă de la Depoul C.F.R. Petroşani s-a termediul corespondenţei.
concretizat în aceste zile prin realizarea exemplară a : muncitoare ® mamă ® gospodină ® cetăţean
angajamentelor asumate in întrecere pe acest an. şantierului. S-a calificat pe di
Cîndva, pe acest teren clin care va pulsa curentul elec
Planul de producţie pe 10 luni a fost depăşit cu 5,3 apropierea staţiei de cale fe tric în conductorii aerieni de ferite şantiere, iar la Porţile
la sută, al productivităţii muncii cu 6 la sută, realizîn- rată Pui nu se afla nimic. In- pe traseu. Constructorii şi-au de Fier, în urma absolvirii
du-se totodată o economie de peste 1 650 tone de com tr-o zi au venit aici specia propus să dea la „montaj unui curs de maiştri, a schim
11
bustibil. La loc de frunte se situează mecanicii de loco lişti ai şantierului 71 con pînă la sfîrşitul lunii noiem bat meseria de dulgher cu în I. A. S. se impune
motive Ion Oprea, Gheorghe Gavrilâ şi Paul Revitea, strucţii căi ferate. Au scos brie — cu circa trei săptă- alta superioară, de mais
care au asigurat o bună funcţionare a locomotivelor, hărţile, au măsurat terenul. mini înainte de termen — lu tru constructor.
dovedind în acelaşi timp un ridicat simţ gospodăresc, Apoi, s-au . descărcat cîteva crările de betonare şi de fixa — La ce lucrări mai im
obţinînd importante economii de combustibil. basculante cu materiale, du re a stîlpilor de susţinere, portante aţi participat în cei un ritm mai alert
pă care au poposit ceva con astfel ca, în final, noua linie 10 ani de muncă 7
structori,.. şi fostul teren arid electrificată să poată fi dată — La multe. Dacă vă Inte
Succesele preparatorilor din apropierea staţiei de cale în exploatare cu o lună mal resează,-aş vrea să menţionez
ferată Pui a primit un nume : devreme. doar pe cele realizate de cînd © La întreprinderea agricolă dar se cer eforturi susţinute recoltatul porumbului se apro
GURABARZA. Conştient de acest an se numără cele con „Şantierul 71 construcţii căi Facem cunoştinţă cu unul sînt maistru constructor : la de stat din Mintia s-a în în vederea materializării ei pie de încheiere, producţia
misiunea pe care o are în în duse de llie Faur, de la sec ferate. Substaţia de tracţiune din constructori — maistrul Porţile de Fier — gara Orşo deplinit planul la insămîn- neîntîrziate, asigurîndu-se ast fiind strînsă de pe mai mult
deplinirea cincinalului inainte ţia filtre şi a lui Nicolae To Pui“. Alexandru Teodorescu. Este va, iar aici, pe traseul viitoa ţarea griului fel posibilitatea obţinerii pro de 98 la sută din suprafaţa
de termen, colectivul Uzinei arnă, de la secţia mori. De a- După cum ne-a informat to tipul omului de şantier,- stă- rei linii ferate electrificate ca © Există asigurat suficient ducţiei totale de grîu prevă cultivată. Acesta nu este insă
de preparare din Gurabarza semenea, trebuie remarcat a- varăşul Florin Trifu, inginer pîn pe sine, care inspiră în re leagă Valea Jiului de Min front de lucru pentru semă zute pentru anul viitor. un motiv de relaxare pentru
înregistrează în fiecare zl suc portul adus de echipa de lă şef al şantierului 71 C.C.F., credere, siguranţă, energie, tia şi de Filiaşi, am construit nători O altă lucrare de maximă cooperatori.
cese deosebite. cătuşi condusă de Ştefan Ha-; aici va fi „inima" secţiunii Li hotărîre. Dealtfel, după cum © Eforturile să fie concentrate importantă cu care sînt con Sînt — şi acum — necesare
Printre echipele fruntaşe lic, care şi-a adus un aport vezeni — Subcetate de pe vii rezultă şi din frînturile de M. CRISTESCU la încheierea grabnică a re fruntaţi lucrătorii din ferme eforturi deosebite din partea
care şi-au îndeplinit in mod substanţial Ia buna funcţiona- toarea linie electrificată Fi- biografie pe care le deapănă, coltării porumbului, îndeo le • agricole de stat este re- cooperatorilor şi a mecaniza
exemplar sarcinile de plan pe -re -a maşinilor şi utilajelor. liaşi — Petroşani — Mintia, el însuşi este un produs al (Continuare in pag. a 2-a) sebi la I.A.S. Haţeg şi Si torilor pentru terminarea în-
meria sămîntării griului. Este demn
de subliniat că într-o serie de
f »
Pe agenda lucrătorilor din Zile decisive C.A.P. cum sînt cele din Tur-
In fiecare întreprindere, secţie şi brigadă, întreprinderile agricole de pentru încheierea daş, Pricaz, Bretea Mureşană,
stat capul de afiş continuă
Sîntandrei, Foit — să ne re
să-l deţină însămîntarea griu
lui şi recoltatul porumbului — ferim la cîteva exemple —
şi-au depăşit prevederile de
acţiuni realizate, pînă ieri, în însăminţărilor plan. In cadrul consiliilor in-
acţiuni susţinute şi organizate pentru la suţă. Fată de perioada în 7 Haţeg şi Orăştie mai sînt Încă
proporţie de 80 şi respectiv 85
din
tercooperatiste
Toteşti,
care ne aflăm, evident procen
tele amintite reflectă existen şi recoltatului suprafeţe însemnate care aş
să
teaptă
însămîntate,
fie
ta unor îngrijorătoare rămî- ceea ce necesită în con
neri in urmă la înlăturarea tinuare concentrarea efor
cărora se impune să fie con collatul porumbului. Datorită turilor şi a mijloacelor
E C O N O M I A centrate toate forţele şi mij sprijinului primit din partea restanţe, pe terenurile cărora
mecanizate în unităţile cu
salariaţilor din întreprinderi
loacele de care dispun unită
ţile. Ip privinţa însăminţărilor
rilor, în I.A.S. s-a strîns re
se detaşează rezultatele înre şi instituţii,, elevilor şi milita se poate lucra din plin ziua
şi noaptea. Desigur, o răspun
gistrate de I.A.S. Mintia, uni colta de pe aproape 2 400 hec dere deosebită pentru efectua
de timp, muncă, materiale, fonduri băneşti tate unde s-au îndeplinit pre tare, rămînînd de finalizat ac rea semănatului pe toate su
vederile pianului la cultura
ţiunea respectivă pe încă 460
prafeţele stabilite, în timpul
de hectare. Evitarea pierderi
griului — acţiunea respectivă
fiind finalizată pe toate cele lor din producţie incumbă o cel mai scurt şi în condiţii
calitative corespunzătoare, re
600 ha stabilite. deosebită răspundere din par vine specialiştilor din unităţi,
Referindu-se la situaţia în- tea şefilor de ferme şi a con aceştia fiind datori să urmă
s-a încredinţat înălţarea o-
Deşi, deocamdată, pe şan
M A S Ă R O T U N D Ă tierul Fabricii de ciment şi biectivului — nu este tocmai sămîntărilor în celelalte uni ducerilor întreprinderilor, ca rească în permanentă starea
var de la Deva-Chişcădaga mulţumitor. tăţi, directorul Trustului jude re ou obligaţia de căpetenie terenului pentru a indica con
să ia măsuri energice în sco
cunosc o mare anvergură constructor să ştie că, pen ţean ai I.A.S., ing. Carol Kos- pul intensificării ritmului la centrarea tractoarelor pe so
E la îndemîna oricărui
ka, ne spunea că există asi
lurile mai zvîntate.
doar lucrările de început, pe
Îmbunătăţirea calităţii minereului să concure adresa şantierului sosesc materiale pe care le primeş gurat suficient front de lucru recoltat, mobilizîndu-i pe toti zaţiilor de partid de la sate,
Stă în posibilitatea organi
tru a face fată grosului de
lucrătorii la strîngerea pro
pentru ca în următoarele zile
zilnic, de la diverşi furni
5 » zori din ţară, importante te, mai ales ia început, tre să se poată diminua simţitor ducţiei. Deoarece nu se mai a consiliilor populare comu
cantităţi de materiale nece- buie să amenajeze spaţii restanţele care se localizează poate aştepta un timp ideal nale şi conducerilor C.A.P.
lucrărilor
la I.A.S. Simeria (110 ha) şi
pentru
executarea
efectiv la ridicarea gradului de 'eficientă I.A.S. Haţeg (aproape 300 ha). agricole, este o cerinţă impe ca prin măsuri politico-orga-
nizatorice susţinute să creeze
Deoarece în unele ferme ale
rioasă ca organizaţiile de par
Orija pentru gospodărirea I.A.S. Haţeg apa se găseşte tid, cadrele tehnice şi toţi lu condiţii favorabile mobilizării
crătorii din I.A.S. să mobili
încă în exces, s-au stabilit
întregului potenţial uman şl
Cincinalul calităţii şi eficienţei economice comitetului de partid al întreprinderii, a con măsuri.’ în vederea realizării zeze toate resursele de care
— cum a fost denumit, prin documentele stituit baza unor discuţii interesante, unor de suprafeţe suplimentare în dispun la finalizarea grabnică a mijloacelor mecanice la în
Congresului al X-lea al partidului şi ale Con îndreptăţite critici şi autocritici, unor propu materialelor pe şantier unităţile unde există condiţii a însăminţărilor şi recoltatu cheierea grabnică a tuturor
ferinţei Naţionale din iulie a.c. — se materia neri de măsuri şi angajamente concrete me mai bune de lucru. Fără în lui. lucrărilor agricole aflate în
lizează zi de zi prin strădaniile susţinute ale nite să conducă efectiv la sporirea calitativă doială, inlentia este lăudabilă, In cooperativele agricole restantă. ,
maselor largi de oameni ai muncii. Acest im a minereului, a întregii activităţi a colecti
perativ, calitatea şi eficienţa economică, îi vului I.M. Hunedoara. este o obligaţie,
preocupă înir-un înalt grad pe comunişti, pe in agricultura judeţu
toţi salariaţii I.M. Hunedoara. In repetate rîn- In prim plan—folosirea integrală lui, ca de altfel în în
duri, comitelui de partid şi comitetul oame nu o sarcină facultativă treaga agricultură, dota
nilor muncii au organizat întîlniri, simpozioa a resurselor tehnice şi umane rea tehnică cunoaşte un
ne, mese rotunde pe tema îmbunătăţirii cali progres continuu cantita
tăţii minereului extras, din dorinţa de a tri Reducerea numărului absentelor nemotiva tiv şi calitativ.
mite combinatului siderurgic hunedorean mi te şi al învoirilor, calitatea mai bună a lucră sare construcţiilor. De la Că speciale pentru depozitarea Volumul mare de pro
nereu corespunzător, pentru ca, Ia rîndu-i, rilor de revizii şi reparaţii, folosirea mai ra lăraşi, Arad şi Bircea sînt şi păstrarea acestora. Facto duse din agricultură, în
C.S.H. să expedieze beneficiarilor metal cu ţională a timpului de lucru şi utilizarea ma trimise pe şantier fîşii pre rii răspunzători ai şantieru deosebi de produse care
înalte performanţe calitative. şinilor din dotare la randament superior, or fabricate din beton de felu lui au ţinut seama de acest constituie materia primă
Recent, s-au strîns în jurul unei mese ro ganizarea mai bună a muncii şi aproviziona rite mărimi, din alte părţi lucru. Astfel, au luat mă pentru industria alimen
tunde şefi de schimburi, de brigăzi şi de rea ritmică cu materii şi materiale a focurilor sosesc cărămizi, cherestea, suri urgente de amenajare tară, a solicitat extinde
sectoare, maiştri şi ingineri, reprezentanţi ai de muncă — toate dovedesc preocuparea sus oţel-beton, ciment etc. a unor magazii pentru unele rea mecanizării şi în ram
organizaţiilor de partid, ai U.T.C. şi de sindi ţinută pe care o manifestă colectivul de mun Aşadar, întrebarea care se materiale. pele staţiilor de cale fe
cat de la cele trei unităţi aparţinînd I.M. Hu că al I.M.H. pentru sporirea şi îmbunătăţirea pune este dacă se reuşeşte, Evident, împotriva risipei rată.
nedoara — E.M. Ghelar, E.M. Teliuc şi uzina producţiei de minereu, pentru creşterea efi la actualul stadiu de dezvol acţionează — sub impulsul Pentru ca sfecla de za
de preparare — pentru a discuta asupra mă cientei economice a întreprinderii, tare a şantierului, să fie în propriei conştiinţe — şi hăr să ajungă cit mai
surilor ce trebuie întreprinse privind îmbu — Pe lingă greutăţile pe care ni le pun chise complet căile risipei experimentaţii constructori repede la beneficiari, în
nătăţirea continuă, susţinută a calităţii mine de materiale. Răspunsul, a- prezenţi pe şantier, care ştiu cărcatul acesteia de pe
reului de fier. DUMITRU GHEONEA flat cu ocazia unui raid e- MARIN NEGOIŢA rampa C.F.R. Simeria, in
Referatul prezentat de inginerul Mircea Ta- fectuat recent pe şantierul vagoane se face meca
bacu, şeful serviciului C.T.C. din cadrul I.M. nr, 7 Chişcădaga — căruia i (Continuare în pag. a 2-a) nizat.
Hunedoara, membm în comisia economică a (Continuare în pag. a 2-a)
/
ASTAZI ÎNCEPE PLATA deciziilor, iar astăzi, 15 subingineri, cu specialita ciabiî veniturile băneşti sfătuiri a secţiei de medi toate cele necesare desfă
noiembrie, e prima zi cînd tea exploatări miniere — realizate din zootehnie. cină internă, organizată de
PENSIILOR MAJORATE şurării programului in-
poştaşii vor porni cu pen au primit cu entuziasm filiala Hunedoara-Deva a structiv-educativ.
siile mărite către cei ce le noua lor misiune, întrucît Uniunii societăţilor de
Ca o materializare eloc SUPERMAGAZ1N
aşteaptă
ventă a hotărî rilor adop Lunar se cu va multă bucurie. prin aceasta pot să-şi a- LA CRIŞCIOR ştiinţe medicale. VREMEA
direct
contribuţia
la
acorda
in
ducă
tate de Conferinţa Naţio plus numai pentru pensio sporirea producţiei de căr Zilele trecute s-a deschis Cele 26 de referate şi
nală a partidului, a apărut narii Oficiului de pensii bune. comunicări ştiinţifice au Pentru 24 ore
nu demult Decretul Con Deva suma de peste 2 mi în centrul de comună Criş- fost prezentate de medici Vremea se va încălzi u-
siliului de Stat cu privire lioane lei. Un fapt deose cior un Noul modern superma- şi specialişti din Bucu şor. Cerul va fi schimbă
gazLn.
compus
local,
la majorarea pensiilor de bit de semnificativ. DEPĂŞIRI LA EXPORT dintr-o cofetărie, un raion reşti, Cluj, Timişoara, tor şi local se vor semna
asigurări sociale de stat, cu autoservire pentru pro Mangalia şi Deva. la ploi slnbe. Vintul va su
pensiilor I.O.V.R. şi aju Ieri, de la Direcţia agri fla potrivit din nord-vest.
toarelor sociale, precum şi STUDENŢI IN ABATAJE colă generală am fost in duse alimentare, librărie, POD LA ROŞCANI Temperaturile minime vor
a pensiilor militare de formaţi că unităţile agri ţesături şi confecţii cu fl cuprinse Intre 1 şi 4
stat. Cu începere de la 1 In urma înţelegerii din cole cooperatiste din ju noaşte o Încă din primeile In zilele următoare, ce grade, iar maximele intre
zile
de
afluenţă
mare
noiembrie a.c., cel peste tre comitetul oamenilor deţul nostru şi-au îndepli cumpărători. tăţenii din satul Roşeau] 8 şl 12 grade.
28 000 de pensionari şi be muncii de la E.M. Lupeni nit şi depăşit planul anual Prin darea în folosinţă vor inaugura un pod din
neficiari de ajutor social şi conducerea Institutului de livrare a cărnii la ex beton, in valoare de 25 001) Pentru următoarele
din evidenţa Oficiului de de mine Petroşani, înce- port. Faţă de 660 tone de a noului supermagazin s-a lei, construit de ei prin două zile
asigurări sociale şi pensii pind din 28 octombrie a.c. carne planificate, s-au li creat posibilitatea amena muncă voluntar-patriotică. Vremea se menţine
jării în fostul local a unor
Deva primesc pensiile ma — la fiecare sfîrşit de săp- vrat 669 tone, existind con noi spaţii comerciale. schimbătoare, cu ceru)
jorate. tămînă, sîmbăta şi dumi diţii ca plnă la sfîrşitul NOU ATELIER-ŞCOALĂ temporar noros. Vor cădea
Salariaţii acestui oficiu nica — 100 de studenţi vor CONSFĂTUIRI PE ploi slabe. Vintul va sufla
au terminat din timp ve lucra în schimburi de o- anului prevederile să fie TEME MEDICALE Cu sprijinul efectiv al slab pină Ia potrivit din
Lucrintl cu utilaje moderne tîe mare capacitate, muncitorii de rificarea dosarelor pentru noare, în abataje. Studen substanţial depăşite, ceea Fabricii de stilpi hidrau nord-vest. Temperaturile
Ia hala de ajusiaj a laminorului de (¡50 mm, de la C.S. Hunedoa recalcularea pensiilor, în ţii — este vorba de cei din ce va permite producători „Suferinţe ale articulaţii lici Vulcan, in oraşul Vul minime vor fi cuprinse In
ra — din care va prezentăm ima ginea de mai sus — obţin succese tocmirea şi comunicarea anul V ingineri şi anul ni lor coxo-femurale“ a con can a fost inaugurat un tre 0 şi 4 grade, iar maxi
de prestigiu in activitate. Foto: V. ONOIU lor să-şi sporească apre- stituit tema recentei con- atelier-şooală, dotat cu mele intr 7 şi 10 grade.
J