Page 50 - Drumul_socialismului_1972_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 552 ® MIERCURI 15 NOIEMBRIE 1972

ELECTRIFICAREA TOTALA A LINIEI
Dezbateri în învătămîntul
___________________________ *_________
ideologic al cadrelor didactice FERATE LIVEZENI-MINTIA

Cursul de învătămlnt I- că ei vor fi, chipurile, vii­
deologic al cadrelor didacti­ tori matematicieni, fizicieni, (Urmare din pag. 1) vedem că e gospodărit şantie­
ce de la Liceul „Decebal chimişti şi deci nu au ne­ rul, în condiţii economicoase
11
din Deva, condus de propa­ voie de literatură beletristi­ — înseamnă că vă bizuiţi pa
gandistul Dumitru Susan, a că, cultură muzicală etc. noile clădiri ale staţiilor Bă­ un colectiv de nădejde.
a tovarăşelor mele
dezbătut recent tema : „Fău­ (sau că, date fiind pretenţi­ nită, Merişor, Baru şi Pul. — Da. Pot spune că avem
rirea societăţii socialiste mul­ ile din aceste clase, nu au Din discuţiile cu oamenii oameni pe care mă bizui cu Neostenita vrednicie
tilateral dezvoltate, etapă timp pentru activitate ob­ de pe şantier aflăm că mais­ toată încrederea. Aş numi
nouă în evoluţia ţării noas­ ştească). Şcoala — au rele­ tru! Teodorescu e comunist, dintre ei doar pe dtiva: Pe t
tre. Stadiul actual al dezvol­ vat vorbitorii — reprezintă că mai are un frate pe şan­ sucotuI Gheorghe Frăţilă şi
tării societăţii româneşti. nu numai principalul factor tier, tot comunist, '„care-i sea­ pe soţia sa Aurica, ajutor de Tovarăşele mele de mun­ toare, la recoltarea porum­ lună. Saveta Dubleş, Saveta noastre. Şi-au făcut simţită
Coordonatele principale ale de educaţie, ci, mai mult mănă leit" ca muncitor şi ca sudor, ambii comunişti care, că sînt sutele de femei din bului de pe cele peste 400 Nistor, Ana Groza, Saveta prezenta la construcţia tro­
programului de dezvoltare decît atît, principala insti­ om. lucrînd în aceeaşi formaţie de satele aparţinătoare comunei ha. Tovarăşele Agneta Las- Purcar sînt doar cîteva din­ tuarelor şi a drumului din
economică şi social-cultura- tuţie de formare a forţei de — Fratele meu e tot mais­ lucru ,în condiţii mai dificile, Romos, a căror prezenţă in cu, Aurelia Ocolişan, Sofi- tre cooperatoarele care şi-au satul Pişchinţi, la întreţine­
lă stabilit de Congresul al muncă, a cadrelor pentru tru constructor. Intr-adevăr, la înălţimi de 12—13 m obţin viata economică şi social- ca Ştefan, Aurica Ciulea, Fe- făcut din munca în zooteh­ rea spaţiilor verzi, la cură­
X-lea şi Conferinţa Naţiona­ economia naţională. Acest a- se pare că există o întrecere rezultate foarte bune. Apoi, cullurală a localităţilor e mia Popovici, Maria Popa, nie o meserie cu care se ţirea celor 60 ha de păşuni,
lă a P.C.R. Rolul şcolii şi al devăr este valabil şi pentru între noi. Noi n-am spus pe dulgherul Marin Vlad... tot mai merituoasă. Cînd Ana Zaharie, Ana Podean, mîndresc. aducînd economii în valoa­
cadrelor didactice în opera liceul de cultură generală. niciodată acest lucru, dar fie­ Dar ca ei mai sînt şi alţii. spun „tot mai merituoasă" Maria Gavrilă şi multe alte­ Vrednicia în muncă la re de aproape o jumătate de
care sînt.em în permanentă cu Întreaga formaţie de lucru mă gîndesc la sutele de co­ le au realizat prin hărnicia C.A.P., la şcoală ori în alte milion lei. Şi tot ele au
ochii asupra celuilalt. Fratele munceşte bine. Ati remarcat operatoare din cele patru lor în medie cîte 200 nor­ domenii a femeilor din co­ strîns peste 1 100 kg de fier
a construit noua clădire a
vechi, a cărui valoare au
formarea viitorului cetăţean stafiei Subcelate, apoi clădiri­ că punctul de lucru e bine munei Romos, mă gîndesc la me, Anei Groza, Eudochiei stimulată. Argumentez cele depus-o în contul Comitetu­
C.A.P.-uri de pe raza co­
muna noastră e apreciată,
gospodărit, curat, materialele
Săndulescu, Eugeniei Popo­
le staţiilor Bretea, Strei, Că-
lui judeţean al femeilor.
lan. Călan-Băi. Toate sînt bi­ sînt fiumos aranjate, puse la deputateie noastre, la edu­ vici vrednicia le-a adus, la afirmate doar cu un singur E neostenită vrednicia to­
adăpost.
împărţirea roadelor muncii,
exemplu : el se referă la pro­
catoarele noastre, la toate
ne executate şi frumoase. E Am plecat de pe şantier cu femeile de aici care, la lo­ între 1 500—1 700 kg cartofi. movarea în munci de răs­ varăşelor noastre din satele
pentru producţie o anumită invidie între noi. noştinţa cu nişte oameni dp cul de muncă sau în activi­ zootehnic — unde, de ase­ pundere, de conducere a u- comunei Romos. Pentru că
In sectoarele legumicol şi
satisfacţia pe care ţi-o dă cu­
Lui i se pare că ceea ce fac
tatea obştească pentru bine­
nui mare număr de femei.
ele muncesc, dar au şi în­
eu e mai bun şi mai frumos,
le comunbi, şi-au făcut cu­
iar mie invers, şi fiecare ne nădejde şi cu convingerea în­ noscută, nu o dată, prezen­ menea, lucrează un număr Numai din consiliile de con­ ţelegerea muncii lor. Ele
ştiu de ce trebuie să fie
ducere ale C.A.P. fac parte
tărită că lucrarea aceasta im­
de femei — am organizat
străduim să facem lucruri mai ta. schimburi de experienţă pe 17 femei, ca vicepreşedinţi vrednice la muncă, dar şi
bune. portantă, care va constitui
de edificare a societăţii so­ Pentru că, aşa după cum a „inima" secţiunii Livezeni — Şi pentru că activitatea e- brigăzi, echipe şi individual, sînt patru, brigadiere două, de ce e nevoie să strîngS
cialiste multilateral dezvol­ subliniat în repetate rînduri — Fără îndoială, dacă v-ati Subcetate a viitoarei linii e- conomică stă pe primul loc, discuţii despre metodele de şefe de echipă zece, contabi­ fier vechi, să participe la
tate în tara noastră". secretarul general al par­ propus obiective atît de fru­ lectrificate ce va străbate pi- aş deri să relev hărnicia ce­ muncă. Ce am urmărit ? Per­ le şefe patru. Azi vorbim cursurile „Şcoala mamei",
Tema este, desigur, vastă. tidului, tovarăşul Nicolae moase — să scurtaţi terme­ toreştile plaiuri hunedorene lor 209 cooperatoare de la manentizarea, femeilor in în comună de o economistă, la lectoratul cu părinţii, la
Meritul propagandistului, al Ceauşescu, la capătul fie­ nul de execuţie a lucrărilor transportînd rodul bogat al C.A.P. Romos. 143 dintre ele sectorul zootehnic ca mul­ o şefă de fermă, de 19 de­ simpozionul despre igienă
participanţilor la discuţii cărui ciclu de învătămînt la acest obiectiv care pre­ muncii minerilor Văii Jiului sînt tinere, 58 sînt vîrstni- gătoare şi îngrijitoare sb- putate în consiliu] popular, ori la învătămîntul ideolo­
(discuţiile s-au caracterizat tînărul trebuie să posede o zintă o mare importanţă pen­ către maţii beneficiari din ce, dar în hărnicie nu s-au totedată, am urmărit însuşi­ de 8 membre în comitetul gic. Despre această înţele­
printr-un schimb viu de o- pregătire profesională care tru darea la timp în exploa­ industria hoastră socialistă, va deosebit, ca şi cele 214 co­ rea unor noi metode de de partid. Sînt promovate gere vorbesc şi cele 52 de
pinii, prin numeroase inter­ să-i permită încadrarea sa tare a noii linii electrificate, fi executată în condiţii exce­ operatoare de la Vaidei, ce­ lucru. Rezultatele sînt îm­ femeile pentru că participa­ femei, care, după treburile
venţii) constă în desprinde­ cît mai utilă şi organică în să realizaţi lucrări de 'calita­ lente şi pusă în funcţiune îna­ le 130 de la C.A.P. Romoşel bucurătoare. De exemplu, la rea lor la muncă le-a dat a- în cîmp ori în gospodărie,
rea din temă, ca idee că­ producţie. te Ireproşabilă şi, după cum inte de termenul planificat. şi 143 de la C.A.P. Pişchinţi C.A.P. Vaidei, prin munca cest drept, iniţiativele lor, pot fi întîlnite la orele de
lăuzitoare pentru activitatea Profesorii Adrian Caprini a căror participare la mun­ celor 14 femei ce lucrează abnegaţia de care dau do­ consultaţii printre cei ce-$i
cadrelor didactice, pre­ şi Lucia Floroa s-au refe­ ca în cîmp sau în zootehnie în zootehnie, producţia de vadă în activităţile obşteşti completează studiile la cursu­
ocuparea în vederea for­ rit, pe lîngă alte probleme, a fost merituoasă. Eie se lapte planificată pentru în­ le-au ridicat în privirile lo­ rile fără frecventă ale şcolii
mării viitorului cetăţean pen­ la modul cum conducerea simt părtaşe active la munca tregul an a fost realizată în calnicilor. Şi cum n-ar fi generale.
tru producţie. Despre a- partidului şi statului se o- Se îmbogăţeşte care a adus cooperativelor 9 luni. La C.A.P. Romos, da­ promovate cînd hărnicia lor
cest lucru au vorbit, pe cupă de transpunerea în via­ noastre producţii sporite ia torită îngrijirii şi alimenta­ e mereu neobosită ! Ele au VALERIA BASARAB
larg, profesorii Angela Pin- tă, prevedere cu prevedere, colecţia folclorică hectar, atît la grîu cit şi la ţiei raţionale a animalelor fost şi în cîmp, şi în zoo­ preşedinta
tilescu, Corneliu Bogariu, a holărîrilor Conferinţei Na­ orz. Ele au participat la în­ producţia de lapte planifica­ tehnie, şi Ia catedră, dar şi Comitetului comunal
Maria Gîţ, Cornel Cismaşiu ţionale, argumentînd aces­ treţinerea culturilor prăsi­ tă a fost realizată lună de la înfrumuseţarea aşezărilor al femeilor Romos
şi alte cadre didactice. A tea şi prin recentele măsuri Pregătindu-se pentru cea au transmis pionierilor din
fost, astfel, subliniat rolul luate pentru creşterea nive­ de-a V-a ediţie a Expediţi­ creaţiile orale, le-au donat
deosebit al cadrelor didac­ lului de trai al oamenilor ilor „Cutezătorii“, membre­ obiecte pentru muzeul etno-
tice în combaterea unor muncii. le echipajului „loan Cor- graiic al şcolii.
mentalităţi existente la unii După fiecare problemă pu­ vin" împreună cu membrii Materialele culese din a-
să în dezbatere, propagan­ cercului de folclor de la ceste sate ca şi cele culese i
din elevii din liceul de cul­
distul a sintetizat ceea ce Şcoala generală nr. 9 din din satele Buceş şl Zdrapt) I
tură generală, deci şi de la trebuie reţinui în modc-deo- Hunedoara au Întreprins zi­ vor întregi culegerea de i
liceul „Decebal", că ei sînt sebit pentru îmbunătăţirea lele trecute o vizită in sate­ creaţii populare pe care i
formaţi exclusiv pentru o activităţii politice şi forma­ le din împrejurimile munici­ membrii cercului folcloric o 1
tive, de zi cu zi şi de per­ piului. pregătesc în cinstea zilei i Se numeşte Maria Bălăcca-
muncă intelectuală, precum
spectivă, în liceu. O meto­ In satele ZIaşti, Boş, Groşi, de 30 Decembrie. nu, e operatoare la stafia de
şi a tendinţei elevilor din dă bună care ar trebui fo­ ! pionierii au stat de vorbă cu incubaţie şi se numără prin­
clasele cu profil special de losită de toţi propagandiştii. | bătrînti satului, povestin- MĂRIOARA OLTEANU tre salariaţii I.A.S. „Avicola“
a se sustrage de la unele du-le despre activităţile pio­ MARCELA SARACU de la Înfiinţare. Caratele mun­
MARIA FEDORANICI niereşti,, despre scopul vizi­ Clubul presei pioniereşti cii şi conduitei au rldicat-o in
activităţi cultural-educative activistă a Comitetului tei. Aceştia, la rîndul lor, Hunedoara rindul celor mai harnici, con-
«au munci obşteşti pe motiv municipal de partid Deva ferindu-i înalta distincţie „Or­
----- -------------- ---------------- dinul Muncii“ clasa a IlI-a.
La staţia de incubaţie, prin
mlinile şi sub privirile Măriei
Bălăceanu trec In fiecare luni
şi joi a săptăminii 16—18 000
E C O N O M I A Foto: V. O.NOIU
de pul.
de timp, muncă, materiale, fonduri băneşti
îmbunătăţirea calităţii minereului comuniştii de la F.F.A. să-şi onoreze cu răspundere
(Urmare din pag. 1) B ilanţul muncii pe care comitetului de partid trebuie
să drămuiască fiecare gram „Vîscoza" Lupeni l-au mandatul ce i s-a încredin­ FLORILE
de material, ca adevăraţi făcut în conferinţa de dare ţat", „Să nu-i trecem cu ve­
gospodari. Edificatoare in a- (Urmare din pag. 1) separatori în cîmp slab şi în cîmp magnetic, de seamă şi alegeri a fost derea pe cei ce au abateri
cest sens este discuţia pur­ înlocuirea polilor îmbătrîniţi ai separatorilor merituos. El a relevat stră­ de la conduita profesiona­
tată cu Balasz Matyus, şe­ intercalaţiile de steril şi unele defecţiuni ale magnetici, curăţirea acestora de crusta depu­ dania membrilor de partid, lă sau morală", „Organiza­
ful brigăzii de dulgheri a utilajelor din dotare, ne mai creăm şi singuri să pe ei — măsuri tehnice prin care vom a întregului colectiv pentru ţia de partid să acorde mai HĂRNICIEI
şantierului. < unele greutăţi — afirma cu obiectivitate şe­ spori procentul de concentrat în minereu. realizarea exemplară a sar­ multă atenţie condiţiilor de
— Eu ştiu un lucru — — De asemenea — a adăugat inginerul Io- cinilor de plan, mărturie muncă, asistentei medicale",
ne-a răspuns Balasz Matyus ful de brigadă Ion Furdui, de la E.M. Ghelar. sif Covaci, şeful secţiei prăjire — ne străduim concretă a muncii politice „Să se analizeze activitatea
Dar ne stă în putere să le înlăturăm. Dacă
— că fără disciplină nu se fiecare va munci mai atent, cu mai multă să respectăm strict parametrii de funcţionare desfăşurate de organizaţiile acelora care au ca sarcină Cînd mi-a mărturisit că peste clteva zile, mai pre­
poate lichida risipa. La tou- dăruire şi răspundere şi rezultatele vor fi a agregatelor, să ridicăm cît mai mult tempe­ de partid din întreprindere. coordonarea muncii" — sub­ cis la 22 noiembrie, va rotunji 12 ani de clnd a venit
te obiectivele unde am lu­ mal bune. ratura cuptoarelor, deşi, în urma folosirii in­ Depăşirile înscrise la produc­ liniau în cuvîntul la conle- in întreprindere, m-am Întrebat : oare acest amănunt
crat am luat măsuri severe Ion Topliceanu, inginer-şef al E.M. Ghelar : tensive, ele au o uzură ridicată şi, nefiind ţia globală si marfă, cei rinta de partid Irina Hribal, din viata Elenei Stana e cunoscut de vreuna dintre
împotriva celor care au lip­ Este clar pentru oricine că bunele rezultate dotate cu aparatura necesară de măsură şi cele 34 de membre ale echipei pe care o conduce ?
sit nemotivat. Apoi, fără dis­ nu vin de la sine, ele sînt urmarea firească control, sînt foarte greu de exploatat. Poate dacă ar şti, s-ar găsi una dintre ele care In di­
ciplină se face risipă nu nu­ a muncii oamenilor; a strădaniilor lor susţi­ Ing. Dumitru Ciofrîngeanu, şeful uzinei de I mineaţa aceea să-i oiere o floare In semn de urare şi
mai de timp, ci şi de mate­ nute, conştiente, pasionante. La E.M. Ghelar. preparare: Aprovizionarea ritmică a uzinei § Î N C R E D E R E mulţumire.
riale, de alte valori. Nu sîn- pot spune, colectivul de muncă, în frunte cu cu minereu omogenizat, dotarea agregatelor | Mulţumire ? Desigur. Cite dintre muncitoarele for­
tem prea bogaţi ca să ne uzinei cu aparatura de măsură şi control ne- § mate aci, Ia şcoala muncii din secţia tlmplărie a 1.1.L.
comuniştii, acţionează ferm şi unitar, se în­ cesară, mai buna organizare a muncii şi im- |
................................... HUI —— I HTTI cadrează riguros în normele de plan, bunătătirea disciplinei în muncă — iată căile | 577 000 iei beneficii realiza­ Maria Pavel, Susana Ma­ Brad, nu-i pot mulţumi şelei de echipă Elena Stana!
—
Pe Ungă /aptul că stăpineşte loarle bine mese­
de etică socialistă. Sigur însă că pe principale prin care putem ridica substanţial ® te peste plan în perioada ce ghiar, Maria Vlădulescu, Ro- ria, prin exemplul personal dă zilnic lecţii celor din
Grijă pentru acest tărîm al conştiinţei oamenilor mai calitatea minereului de fier atît de necesar 1 a trecut din acest an, ca şi dica Tatulici. jur. Afi văzut-o şi acum— remarcă Nicolae Zăhu(, di­
datoria
este
de
Este
mult
de
lucru.
cei 246 000 lei economii Ia
Prin munca şi conduita lor,
I.I.L.
pe
braţe
organizaţiilor de partid, a fiecăruia dintre economiei naţionale. Dacă ne vom uni cu | preţul de cost relevă anga­ sute de muncitoare de la rectorul deşi nu Brad — cum ducea aşa Înţelege piesele
toţii eforturile şi priceperea — mineri şi pre- 1
este
acelea,
datoria
tova­
ei.
Dar
gospodărirea conducătorii proceselor de producţie de a im­ părători — rezultatele muncii noastre nu pot § jarea matură a colectivului F.F.A. „Vîscoza" şi-au cîşti- răşa Stana să dea exemplu celor In mijlocul cărora
prima comuniştilor, tuturor salariaţilor —
fabricii în efortul unanim
din subteran şi de la suprafaţă — simţul mă­ fi decît bune. de traducere în viaţă a sar­ gat încrederea şi stima în­ munceşte şi a căror activitate o coordonează. să Înzestrez şi
tregului colectiv. Despre a-
interesul
dat
căutat
şi-am
— Mi-am
materialelor surii şi al valorii, conştiinţa socialistă, res­ Ritmul ascendent trebuie cinilor economice stabilite ceastă încredere vorbeşte şî pe altele cu cunoaşterea meseriei — se „scuză“ Elena
ponsabilitatea şi exigenta politică şi profe­
de partid.
alegerea în comitetul de par­
sională — argumente majore în îmbunătă­ continuat tid pe fabrică a comuniste­ Stana. Cînd am venit In Întreprindere, acum 12 ani,
ţirea întregii noastre activităţi şi vieţi so­ Părtaşe de prestigiu la a- lor Rodica Tatulici, Maria m-am numărat printre primele 9 lemei angajate. A-
permitem „luxul" risipei... ciale. La cele două exploatări miniere — Ghelar [ cest corolar al muncii sînt Venczel, Aurelia Ianc, Ioa­ tunci nu se avea Încredere In forţele noastre. Dar
şi sutele de femei din în­
— Concret, ca dulgher, — Munca de educaţie, creşterea gradului şi Teliuc — s-au înregistrat, în ultimul timp, j treprindere, care reprezintă na Mesaroş, Susana Ma­ am dovedii că pol avea. Am deprins repede meseria
cum luptafi împotriva risi­ de conştiinţă ni se impun deopotrivă tutu­ rezultate meritorii: luna octombrie a fost în- j aproape jumătate din numă­ ghiar, Maria Vlădulescu, de lustruitoare de mobilă — prin toate fazele — de
pei ? , ror, trebuie să le avem cu toţii în atenţie cheiată cu o depăşire apreciabilă a planului rul salariaţilor. E cunoscută Valeria Mureşan şi Marfa la turnarea lacului pină Ia finisajul complet. La doi
— Ştiţi, in primul rînd oriunde ne-am afla — a subliniat tovarăşul de minereu extras. De asemenea, calitatea şi apreciată prezenta lor ac­ Tomşa. Iar în fruntea comi­ ani am iost numită şefă de echipă şl, de atunci, mă
scoatem din depozit material Carol Alic, preşedintele comitetului sindica­ minereului s-a îmbunătăţit. Este un bun cîş- tivă la îndeplinirea ritmică tetului — Maria Tomşa. E străduiesc să-mi fac datoria aşa cum se cuvine.
potrivit, pe cît posibil, pen­ tului minei Ghelar şi responsabilul grupei tigat ce trebuie păstrat, continuat Ia dimen­ al şaselea an de cînd Maria — Ati putea să ne vorbiţi despre bucuriile pe care
tru lucrarea ce-o avem. A- C.T.C. pe exploatare. Noi urmărim acest lu­ siuni superioare. a planului de producţie. A- vi le dăruieşte munca ?
poi, studiem bine documen­ cru pe multiple căi, prin serile cultural-dis- — Iar el se datoreşte oamenilor noştri — cura, cînd s-au dezbătut cu Tomşa poartă, cu maturitate — Cum să nu. Dar nu ştiu cu care să Încep. Să
taţia pentru ca panourile tractive pe care le organizăm periodic, prin maiştri, şefi de brigadă, mineri, serviciului maturitate partinică proble­ de comunist, răspunderea de vorbesc despre bucuria pe care o Încerc la silrşit de
pentru cofraje pe care le fa­ munca de la om la om, prin discuţiile organi­ C.T.C, — care au muncit cu dăruire şi răs­ mele muncii şi conduitei co­ secretar al comitetului de lună'clnd adunăm succesele — planul depăşit, calita­
cem să le putem folosi la zate cu inginerii, maiştrii, minerii. Vom ac­ pundere, fiecare la locul lui de muncă — a muniştilor, ele şi-au afir­ partid de la F.F.A. „Vîsco- tea bună. Vedeţi, noi lucrăm mobilă pentru export.
mai multe obiective. De p'l- ţiona mai intens pe linia muncii politico-edu- făcut aprecierea tovarăşul ing. Nicolae Zăvo- mat cu curaj punctul de ve­ Paturi lip „Elegant“ pentru U.R.S.S. Lunar expediem
dă, dacă avem fundaţii cu cative, convinşi că vom influenţa efectiv ac­ ianu, directorul I.M. Hunedoara. A existat un dere. „Fiecare membru al cite 3 vagoane şi n-am avut plnă acum nici un reluz
grinzi mici şi altele mari, tivitatea oamenilor la locurile lor de muncă, control şi autocontrol exigent în fiecare a- la calitate. Să vorbesc despre satisfacţiile pe care mi
construim un cofraj de mă­ în viata lor socială. bataj, s-a simtit pulsul crescînd al autoexi- | le-au dat schimburile de experienţă — de unde am
rime medie, pentru a-1 pu­ gentei comuniste, au acţionat eficient meto- I Invăfat şi am Împărtăşit şi eU din experienţa mea, ori
tea folosi în ambele lucrări. rlele muncii politice, iniţiativele născute aici § să mărturisesc bucuria pe care o Încerc clnd văd cum
— întreprinderea de con­ Autocontrolul Io locul de munca în încleştarea oamenilor cu zăcămintele de | Un sfat util tovarăşele mele din echipă Îşi dovedesc hărnicia şi
strucţii căi ferate Timişoara trebuie generalizat minereu. Avem meseriaşi de nădejde, price­ dragostea pentru meserie ?
— ne-a răspuns tovarăşul puţi şi înţelegători. Cu ei sîntem siguri că — Ne puteti da clteva exemple de muncitoare la a
ing. Vasile Sandor, şeful vom continua ritmul ascendent în care ne © Pentru a bate cu uşu­ tor : acid, cerneală, benzi­ căror creştere profesională afi vegheat şi a căror par­
şantierului — a început lu­ Participanţii la masa rotundă au fost una­ aflăm. Cu ei, dar şi prin ajutorul M.M.P.G., rinţă untul spumă se taie nă. ticipare la muncă vă dă azi satisfacţii ?
crările de extindere a stafiei nimi în aprecierea că există încă destule re­ pe care-1 aşteptăm, îndeosebi în privinţa do­ mai întîi, în bucăţele mici. •® Nucile ce se folosesc — Da. Aş putea să vă vorbesc despre Sardina Achim ,
respective şl ne-a luat o ju­ zerve materiale şi umane care să concure la tării Uzinei de preparare de la Teliuc cu a- Se introduce apoi vasul cu la prăjituri vor avea un gust care zilnic Îşi depăşeşte sarcinile de plan, care cu­
mătate din rampă. Staţia se îmbunătăţirea calităţii minereului de fier. Ei paralura de măsură si control necesară. So­ bucăţelele de unt într-un alt mai deosebit, asemănător cu noaşte orice fază de lucru şl e exemplu de conduită.
măreşte tocmai pentru a pu­ au rezumat deschis şi unele greutăţi pe care licităm aceasta deoarece, in prezent, nu a- vas mai încăpător, în care al alunelor, dacă în preala­ Aş putea să vă vorbesc despre comunista Florentina
tea face faţă noului obiec­ le mai întîmpină, dar au insistat cu hotărîre vem posibilitatea controlului riguros al flu­ se află apă caldă. In mo­ bil au fost puţin prăjite în Iga, neîntrecută In muncă, despre tlnăra Lucia Steioni
tiv industrial. asupra măsurilor ce trebuie întreprinse pen­ xului tehnologic la secţia prăjire, ceea ce mentul cînd untul începe să cuptor. care e calificată doar de un an, dar lucrează cu ace­
tru ca C.S. Hunedoara să primească numai
Nu se ştia de la început duce la înrăutăţirea calităţii concentratului de şe înmoaie, se înlătură apa ,© Economisiţi combusti­ laşi randament ca şi cele calificate de 5 ani, şi care
despre existenţa acestor lu­ minereu de bună calitate, în folosul deplin al fier şi la pierderi de metal. Să ne sporim caldă şi se bate apoi spu­ bilul presărînd peste lem­ îşi completează studiile la liceul seral. Dar despre
economiei noastre naţionale.
crări ? Se ştia! Aşa cum se — Uzina de preparare pretinde minereu cu strădaniile, să acţionăm cu înaltă conştiinţă mă. nele ce le introduceţi în foc cite nu aş putea să vă vorbesc ?!
cunoaşte faptul, în prezent un conţinut de fier destul de ridicat, ceea ce politică şi profesională, să fim exigenţi dar Cînd n-avem o pîlnie putină sare. Pentru ca a- „Despre cite nu aş putea să vă vorbesc ?“ — se în-
şantierul nu are încă ame­ principiali, să ne întrajutorăm întotdeauna. la dispoziţie, putem transfe­ ceasta să adere la suprafa­ treabă Elena Stana. Dar despre ea, despre comunista
najat un depozit pentru ma­ nu reuşim întotdeauna şi asta din mai multe Ing. Liviu Nandra, şeful serviciului tehnic ra un lichid dintr-un vas cu ţa lemnului, umeziţi în prea­ care In muncă şi In lamilie e exemplu moral şi pro­
motive, pe care noi le ştim bine şi nu are
teriale de masă — cărămidă, al I.M. Hunedoara: Intr-adevăr, este necesar gura largă într-un pahar ori labil lemnele cu o pană de fesional, care are cinstea de a reprezenta femeia mun­
J
cherestea, oţel beton etc. Şi rost să le amintesc aici — a remarcat tova­ să asigurăm ritmicitate în aprovizionarea uzi­ în altă sticlă cu gît îngust gîscă (ori burete) muiată în citoare In comitetul de partid pe Întreprindere, despre
răşul Szilagy Zoltan, inginer-şef la E.M. Te-
nici pînă la anul nu există liuc. Dar, trebuie să recunoaştem, avem posi­ nei cu minereu de calitate, dar să existe con­ cu ajutorul unui simplu chi­ apă. Focul va dura, în a- şeia de echipă care semnează lună de lună, împreună
speranţe pentru depozit. La bilitatea, condiţiile, ca să îmbunătăţim con­ tinuitate şi la uzină, la secţiile prăjire şi pre­ brit. înmuiaţi mai întîi beţi­ ceste condiţii, mai mult prestigiu
aceste inconveniente se a- siderabil munca noastră — producţia de mi­ parare, să se respecte cu stricteţe graficul de | şorul în lichidul respectiv, timp. cu cele 34 de muncitoare, la rezultatele de
daugă lipsa de răspundere a nereu. Trebuie, pentru asta, să muncim mai reparaţii ale agregatelor atît la exploatările plasati-1 pe marginea vasu­ ale unităţii, Elena Stana nu vorbeşte. împărtăşeşte
unor salariaţi din resortul de cu grijă, să nu lăsăm totul pe seama celor de miniere, cît şi la uzină. lui cu gură largă ; lăsaţi să @ Stafidele şi cubuletele Insă cu drag bucuriile pe care 1 le aduc zilnic Car­
aprovizionare al şantierului, la uzină, să separăm mai atent Limonita de —- Avem toate premisele să îmbunătăţim se scurgă încet lichidul de-a de rahat nu vor mai „cădea* men şi Tiberiu — cei doi fii ce-i sînt „lumina ochi­
vinovaţi că mai multe uti­ siderită, atît la noi, la exploatări — deşi este în continuare calitatea minereului — a sub­ lungul beţişorului. Scurge­ la baza checului sau a co­ lor“. Dar clnd e vorba despre ea, spune simplu: „ne
laje grele zăceau degeaba un proces foarte dificil din cauza cantităţilor liniat şi tovarăşul Lazăr Filip, secretarul co­ rea se va face lesnicios, fă­ zonacului dacă. înainte de a străduim, ne dăm silinţa“.
pe şantier. Fiindcă „uitaseră" mari pe care le extragem —, dar şi la uzină. mitetului de partid al I.M. Hunedoara. Să a- ră pierderi. le încorpora în aluat, le ros­ Peste clteva zile Elena Stana va rotimji 12 ani de
să aducă motorină şi arun­ Ştim că la E.M. Ghelar se aplică o eficientă vem mereu în atenţie iniţiativele şi celelalte togoliţi prin făină. cînd şi-a găsit in meserie rostul vieţii, de clnd, mun­
cau vina unul pe altul. metodă de muncă politică: „Autocontrolul la lorme ale muncii politice din care ne-am fă­ Şi mai există o soluţie. @ Atunci cînd se aprinde cind, a Invătat şi pe alţii să muncească. 12 ani vor
Sezonul rece, în care a- locul dfe muncă". S-o generalizăm în fiecare cut jaloane sigure, eficiente, în activitatea Tot atît de simplă. Turnaţi ceva pe plită, stingeţi flă­ fi Împodobit, in curlnd, cu florile hărniciei, sădite,
. proape că am intrat de-a bi- noastră productivă, în viata socială. Din par­ lichidul printr-o jumătate de cările aruneînd imediat dea­ crescute şi culese de Elena Stana.
nelea, trebuie s£ determine unitate a întreprinderii.- tea fiecăruia se impun un autocontrol rigu­ cochilie de ou, pe care o supra lor cîtiva pumni de
.luarea unor măsuri holărîle Ing. Ioana Lalu, responsabila grupei C.T.C. ros, o autoexigenţă sporită, o grijă mereu perforaţi cu un ac gros. A- sare. (Iată de ce ar Fi bine
şi urgente din partea con­ de la Uzina de preparare Teliuc: Avem şi crescîndă pentru calitatea muncii de partid ceastă soluţie o veţi adopta ca poliţa cu sare şi alte in­
ducerii şantierului penlru ca noi greutăţi generate de lipsa unei a- şi productive. înalta noastră conştiinţă de co­ chiar atunci cînd aveţi la grediente să fie plasate cît
materialele să fie bine depo­ paraturi moderne de măsură şi control, munişti ne îndeamnă mereu la mai mult şi dispoziţie o pîlnie de metal,
zitate şi gospodărite, să nu de anumite defecţiuni tehnice, dar ne mai bine. Deviza „Mai iute, mai bine, mai efi­ dacă lichidul e toxic, colo­ mai aproape de maşina de Rubrică realizată de
se piardă nimic din ele. străduir* să le înlăturăm, să lucrăm bîne. cient" să-şi afle deplină materializare in rant sau neplăcut mirosi­ gătit). LUCIA LICiU
Ne preocupă metoda tratării prafurilor prin munca noastră.