Page 51 - Drumul_socialismului_1972_11

0
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 552 © MIERCURI 15 NOIEMBRIE 1972 3
S5S3SG5S3
La Institutul de mine din Petroşani

PREOCUPĂRI SUSŢINUTE PENTRU PUNEREA iN

îtM. ..MANIA GRANDORII“ Pentru melomani
VALOARE A iNTRECULUI POTENŢIAL AL COLECTIVULUI 5?
•
doi
discuri,
Douâ
Gerard Oury este — ne Bourvll şl Belmondo, „Marea ba, însă, de aşa ceva. Să preţi do muzică populară Inter­
în­
nedespărţiţi
spec­
drăgiţi,
S-a făcut Intens simţit, la Preocuparea studenţilor faţă posibilităţi, a acestui veritabil Constant, în discuţii a fost informează presa pariziană hoinăreală" urmează să fie nu uităm că Machbet apăru­ tacole prezentate pe in diverse
recenta conferinţă de partid de problemele actuale ale in­ laborator natural în care func­ evidenţiată creşterea, în pe­ — regizorul care a obţinut prezentată. In „Mania gran­ se în ipostază de samurai, scene din ţară şi în progra­
din Institutul de mine Petro­ dustriei miniere, receptivita­ ţionează Institutul nostru — rioada analizată, a rolului or­ cele mai răsunătoare succe­ dorii", viziune parodică a că Ohlopkov a montat la mele televiziunii. Este vorba
Logltin
şani, noul suflu instaurat în tea faţă de legarea teoriei de Valea Jiului“. ganizaţiei de partid, eficienţa se de public ale ultimilor dramei „Ruy Bias" de Victor teatrul „Vahtangov", In anii de Irlna Melodiile şi silit, Benone
Slnulescu.
de
Îviaţa universitară a ţării în practică s-au verificat — se „Nu ne mai putem permi­ controlului acesteia asupra ani în domeniul comediei ci­ Hugo, Oury apelează din ’20, un „Hamlet" în viziune asemenea, cunoscute: „Foicică
urma preţioaselor indicaţii arată în darea de seamă — în te, observa tovarăşul Nicolae întregii activităţi desfăşurate nematografice. Este adevă­ nou la o distribuţie de para­ comică. De ce tocmai „Ruy din ponoare“, „Maică, măicu-
date de secretarul general al procentul bun de promova- Leţu, decanul facultăţii de mi­ în institut. Receptivă la mă­ rat — aflăm tot prin inter­ dă, încredinţînd partiturile Blas" ar scăpa de oglinzile liţa mea“, „Pellnaş, pelin a-
Loghin),
(Lrina
mar“
„De
ce
partidului, tovarăşul Nicolae bilitate — 95 la sută, în re­ ne, să lăsăm la latitudinea suri capabile să îmbună­ mediul ecourilor de presă rolurilor unor actori ca : strîmbe ? In lond, Oury o- nu pot eu cinla“, „Mindră,
Ceauşescu, cu prilejul des­ zultatele înregistrate în ca­ fiecăruia de a lucra orice te­ tăţească munca în diferite — că o anumită parte a cri­ Louis de Funes, Yves Mon­ leră o versiune cu situaţii şi ochişorii tăi“, „Bate vintu-n
chiderii anului universitar. Au drul practicii de vară şi al mă de cercetare i avem obli­ domenii, organizaţia de partid ticii de specialitate priveşte tând, Alberto de Mendoza, replici puse între ghilimele, valuri mari“ (Benone Sinules-
cu).
revenit In dezbaterile comu­ practicii compacte din acest gaţia morală de a soluţiona a constituit catalizatorul a- cu oarecari suspiciuni aflu­ Karin Schubert, Gabriele oleră un grand spaniol care • Tot ia muzică populară
niştilor — cu frecvenţa im­ început de an universitar. probleme de tehnologie mo­ cestor înnoiri. Unei asemenea enţa publicului la cinemato­ Tinli, Alice Sapritch, Paul se exteriorizează prin gri­ notăm discul-recital semnat
avind
im­
Gavril
de
Prunoiu,
pusă de însăşi importanţa su­ „A crescut volumul cercetă­ dernă, de mecanizare şi auto­ orientări i se datoresc pre­ grafele unde rulează filmele Preboist. masele lui de Funâs, oleră, primate melodii ca: „Ştii, min-
biectului — aspecte concrete rilor, importanţa lor, colabora­ matizare a extracţiei, să antre­ zenţele de prestigiu ale insti­ lui Oury. Se pare, însă, că „Mania grandorii" este, în fine, prilejul să rîdem de dro, cînd mi-erai dragă
ale integrării învăţâmîntului rea dintre studenţi şi cadre năm toată masa de cadre tutului la recenta sesiune şti­ spectatorii nu-şi fac comple­ deci, un nou film cu Louis câlcîiul-Achille al dramei „De ce nu-s un porumbel“,
cu producţia şi cercetarea, didactice. Rezultatele se mă­ didactice la cercetarea ştiin­ inţifică cu teme sociologice xe în faţa negaţiilor esteti­ de Funes, acest comic ex­ romantice. Şi — de ce-am „întoarcerea mirelui“.
a Un apreciat solist de mu­
s-au căutat soluţii noi. Ideea soară în prototipuri realiza­ ţifică, să valorificăm mai organizată aici, la Congresul cienilor de film, continuînd cepţional, acelaşi în fiecare nega ? — există acest călcîi zică uşoară ne prilejuieşte o
prin
lntîlnire
pregătirii cît mai temeinice a te, în acţiuni concrete de au- mult elanul cadrelor tinere, să internaţional minier din a- să-l iubească pe Oury şi fil­ apariţie a sa şi totuşi me­ şi Yves Montând e grozav fericită discului. Aurelian interme­
Andre-
diul
studenţilor, aceea a înarmă­ todotare, în contracte impor­ lucrăm mai organizat. Lucră­ ceastă toamnă. mele sale. Motivul e cît se reu altul, dezvăluind gene­ în rolul unui Ruy Blas co­ escu interpretează melodiile:
rii lor cu cunoştinţe la nive­ tante. Toate acestea sînt — rile doctoranzilor să răspun- Din cuvîntarea tovarăşului poate de simplu : Oury nu-şi roase resurse de un umor mic (pentru acest rol fusese „Love story“, „Valuri albe“,
lul revoluţiei tehnico-ştiinţifi- Nicolae Ceauşescu la vizita propune mari dezbateri idea­ net personal. Inventivitatea desemnat, iniţial, Bourvili). „Nu uita“, „Candida“.
ce contemporane, s-a concre­ de lucru în Valea Jiului ca­ tice, nu-1 interesează feno­ caracteristică fiecărei apari­ Yves Montând şi Louis de
tizat, tot în cadrul dezbate­ drele didactice, studenţii au menul incomunicabilităţii şi ţii a lui de Funes e prezen­ Funâs sînt, fără-ndoială,
rilor comuniştilor din institut, VIATA UNIVERSITARA reţinut că va trebui să se nici sentimentul înstrăinării. tă şi aici, forte, dînd perso­ „aşii" acestei pelicule, ono- Spectacole
printr-o multitudine de suges­ realizeze şi să se lucreze în Cineastul vrea doar să ofere najului hugolian Don Sal- rînd-o cu memorabile creaţii.
tii privind asigurarea cu minerit cu maşini tot mai mo­ publicului dese prilejuri de luste o interpretare posibilă. Printre virtuţile filmului
arăta tovarăşul Nicolae Ti- dă unor cerinţe ale producţiei, rîs copios, autentice clipe Cine a văzut acea versiu­ regăsim cu plăcere ampren­ a Teatrul de stat „Valea
cursuri de cel mai înalt ni­ beriu Iliaş, decanul facultăţii să le contractăm. La fel, toate derne care vor fi proiectate de destindere, într-un cu- Jiului“ din Petroşani prezintă
ne a lui „Ruy Bias", în care
din
spectatorilor
vel, de cea mai aleasă pres­ de electromecanică minieră — temele cercetării ştiinţifice şi executate în acest impor­ vînt, un amuzament în stilul apăruseră tineri şi superbi ta stilistică a lui Oury: de­ azi piesa „Bună noapte Gurabar-
fastuoase,
figuraţie
coruri
za
neche­
tanţă ştiinţilică. La fel, ideea şi rezultatul unei atmosfere studenţeşti pot deveni teme de tant bazin carbonifer al ţării. faimoaselor comedii trăsnite Danielle Darrieux şi Jean pitorească şi bine funcţiona- mată“, iar vineri, la Deva,
înarmării studenţilor cu te­ noi întronate de comitetul de proiect, iar dacă conţinutul Va trebui să se depună efor­ din anii interbelici. Marais, va considera, poa­ lizată, aplombul desfăşurării piesa „Omul păminlului“ de
meinice cunoştinţe politice a partid, al noului suflu ce a lor se referă la aparate-utila- turi deosebite de concepţie Din abundenta listă filmo- te, că versiunea lui Oury- Nicolae Zdrenghca.
O
lllnire
stat în atenţia comuniştilor, străbătut activitatea comu­ je realizabile vom valorifica pentru a uşura efortul fizic grafică a lui Oury am făcut Funes este un sacrilegiu la acţiunii, dinamismul monta­ lui 9 Vasile rein Alecsandri cu teatrul
este
ofe­
căutîndu-se forme noi de op­ niştilor, studenţi şi cadre di­ această muncă de cercetare a al minerilor şi a obţine o- cunoştinţă cu „Creierul", o adresa celebrului produs al jului, gagul explodat cu o rită publicului din Orăştie (13
noiem­
timizare, de realizare prin dactice. Preocupările comite­ studenţilor. Am răspuns ast­ productivitate ridicată a mun­ comedie poliţistă spumoasă, spiritului romantic inaugurat precizie electronică. Toate noiembrie), Călan (17 (16 noiembrie)
brie),
Simeria
munca politică a unei menta­ tului de partid — arăta în fel şi problemei ridicate în cii. Studenţii de azi şi spe­ avîndu-i în distribuţie pe de „Hernani". Nu este vor- acestea denotă că fenomenul şi Gurabarza (18 noiembrie),
lităţi înaintate faţă de mun­ continuare vorbitorul — vor dezbatere de studentul Aurel cialiştii de mîine trebuie să Oury este o realitate în co­ de actorii Teatrului de stat
că, faţă Pe disciplina univer­ trebui canalizate şi în ideea Stanciu din anul V. Prin ase­ se integreze şi să ducă la bun media filmică. A nu lua cu­ din Galaţi, prin intermediul
piesei „Florin şi Florica“.
sitară. ca studentul să poată sta mai menea acţiuni vom contribui sfîrşit aceste cerinţe majore, noştinţă de el ar însemna 9 Slmbătă, prestigiosul an­
o miopie pe care publicul
Marcate de sarcinile care mult în laborator, la mină, în constant la creşterea presti­ ridicate de secretarul general n-ar ierta-o niciodată. samblu „Rapsodia romănă"
al partidului, să stăpînească
prezintă sidcrurgiştllor liune-
revin învăţămîntulul universi­ bibliotecă". giului acestui institut". bine cele mai noi cuceriri ale doreni un amplu spectacol de
tar în lumina măreţului pro­ „Să cooptăm mai mulţi stu­ Asupra modalităţilor de po­ ştiinţei şi tehnicii miniere, AL. COVACI ! muzică populară.
gram de dezvoltare a socie­ denţi la lucrările de cerceta­ tenţare a efectului instructiv- să cunoască temeinic realită­
tăţii noastre socialiste — re ale cadrelor, să acordăm formativ al cursurilor univer­ ţile producţiei, fără de care
program conturat cu clarita­ chiar sume din valoarea con­ sitare, insista în dezbateri şi nu vor putea fi buni ingineri. EDITORIALE
te în raportul de înaltă ţinu­ tractului celor ce colaborea­ tovarăşul Septimiu Krausz, de De aceea, noului comitet,
tă ştiinţifică prezentat de to­ ză cu noi, considera necesar la catedra de ştiinţe sociale, conducerii institutului Ie revi­ 9 In Editura Junimea a apărut volumul Intitulat „Lui
amintită
ce
aflăm
varăşul Nicolae Ceauşescu la prof. dr. ing. Ştefan Kovacs. subliniind necesitatea stabili­ ne sarcina să asigure o îndru­ Eminescu“. Despre ceea semnat cuprinde cartea Mircea Iorgulcscu:
din
Cuvîntul
criticul
de
Înainte,
Conferinţa Naţională a parti­ De buna pregătire a studen­ rii mai riguroase a unor nor­ mare şi coordonare mai raţio­ „Avem, aşadar, o antologie a poeziilor dedicate lui Emi­
dului — dezbaterile comuniş­ ţilor de azi depinde activita­ me interne de publicare a nală a muncii de cercetare nescu de autori diverşi, români şi străini, Încă din timpul
tilor au fost, în egală măsu­ tea lor de mîine. Pentru a- cursurilor, fapt impus şi de ştiinţifică, a practicii în pro­ vieţii marelui poet şl piuă in zilele noastre“. Amintim cl-
amfora
„Inscripţie
lui“
teva
ră, direcţionate şi de recenta ceasta şi în pregătirea cursu­ situaţia deosebită de unicat ducţie, care să ducă la valo­ Tudor titluri şi autori: itnn francez pe lui Eminescu“ şl de „Ţie“ de
Arghezi,
„Un
Lucien
vizită de lucru a secretarului rilor pe care le predăm văd a institutului de mine în ţa­ rificarea la nivel superior a Bazin, „Eminescu“ de Nlcos Papas, „Lui Eminescu“ de
general al partidului în Va­ necesară mai multă grijă. Tre­ ră. Drept interesantă şi efi­ întregului potenţial al institu­ Szemler Ferenc ş.a. critic şi istoric-lilcrar Edgar Papu. este
e
Reputatul
lea Jiului, de preţioasele in­ buie să fim la curent cu toa­ cientă s-a conturat şi ideea tului. Cadrele didactice şi stu­ prezent în librării cu volumul „Evoluţia şi formele genu­
dicaţii oferite cu acest pri­ te noutăţile domeniului nos­ colaborării între cadrele do denţii vor trebui să aducă o lui liric“, apărut in Editura Albatros. Este o analiză apro­
creaţie,
cu
autorul
unui
lej. S-a desprins din conţinu­ tru, ora de predare fiind un specialitate cu cele de la ca­ contribuţie şi mai mare la e- fundată în a cuvinte gen o de mare modestie toate că acest lucru vor­ :
despre
beşte
de
tul dării de seamă, din între­ prilej de completare a cursu­ tedra de ştiinţe sociale în ducarea omului înaintat al so­ „M-am mulţumit numai cu principalele succesiuni ale for­
gul climat al dezbaterii, pre­ lui tipărit existent, de îmbo­ sensul comun al perfecţionării cietăţii noastre, să facă din melor pe care le-a luat genul pe treptele progresive ale
spiritului şl ale culturii, de ia Început plnă astăzi“.
ocuparea comitetelor, birouri­ găţire a cunoştinţelor. Se im­ pe parcursul întregii studen­ Institutul de mine din Petro­ o De sub tiparul Editurii Eminescu a Ieşit la lumină
lor organizaţiilor de bază, a pune, pentru aceasta, găsirea ţii a cunoştinţelor tinerilor şani un focar de cultură pen­ Bcenă din ft im romanul lui Ştefan Dumitru, intitulat „Trapez“.
întregului colectiv, de a rea­ unor noi modalităţi de înzes-' în domeniul ideologiei mar- tru masele largi de mineri
liza sarcina fundamentală — trare la zi a bibliotecii, nece­ xist-leniniste. In acelaşi sens, din Valea Jiului. Cu alte cu­
aceea a înzestrării economiei sitate cerută de însăşi explo­ remarca tovarăşul Aurel Pop, vinte, să contribuie mai mult
cu ingineri şi subingineri cu zia Informaţională contempo­ şeful catedrei de ştiinţe so­ la formarea tehnică şi de cul­
o temeinică pregătire profe­ rană. Şi tot pentru buna şi ciale, necesitatea activităţii tură generală, cetăţenească, a Vă răspundem întrebare
sională şi politică, cu o înaltă temeinica pregătire a studen­ tuturor comuniştilor în ca­ muncitorilor mineri, să fie
conştiinţă comunistă, cadre ţilor, pentru Integrarea cît mai drul cabinetului de ştiinţe so­ mai mult prezenţi în viaţa so­ Se pun bazele
capabile să aplice cu succes organică a învăţămîntului cu ciale, importanţa depăşirii cială a municipiului, a colec-
politica economică a partidu­ producţia — sublinia vorbi­ ideii că această activitate ar lectivelor de muncă. Marin Medrea — Bîrsău. Nu pe veniturile persoanelor fă­ 3 persoane, beneficiază de o
lui de valorificare superioară torul — se impune valorifica­ reveni în exclusivitate cate­ îndepliniţi condiţiile prevăzu­ ră copii este reglementată de reducere de impozit pe sala­ unei brigăzi
a bogăţiilor subsolului ţării. rea în predare, la adevăratele drei de ştiinţe sociale. ILEANA LASCU te de art. 20 din Regulamen­ prevederile Decretului nr. rii de 30 la sută. Menţionăm
tul de aplicare a Hotărîrii 1 086/1966 şi instrucţiunile nr. că membrii de familie care
Consiliului Uniunii Naţionale 1 504 şi 1 512/1967 ale Minis­ lucrează în cooperativa agri­ artistice
a C.A.P. din 11 iunie 1971, a- terului Finanţelor date în a- colă de producţie sau pri­
Acţiuni dică nu aţi realizat volumul plicarea acestui decret. mesc o pensie, indiferent din de agitaţie
care anume sector, nu se
Teodor Vlad — Hunedoara.
de muncă stabilit de aduna­
Sa păstrai cu toată grija actele care culturale rea generală pe anul Jn curs. I.C.S.H. ne informează din întreţinute de angajat pentru
includ în numărul persoanelor
Comitetul sindicatului
Gheorghe Viădeanu — Hu­
că,
nedoara, Dumitru Ursu — între timp. odată cu lichida­ a beneficia de reducere de DII.JA. La mina Dîlja, ac­
în comuna Sîntandrei. Numai salariaţii rea, aţi primit şi cartea de impozit pe salariu. tivitatea productivă, care
care au în întreţinere mai
muncă.
Un salariat — Deva. La pri­
atestă identitatea noastră Baia de Gris mult de 3 persoane (deci cel Jos şi P. S. — Dobra. Aloca­ ma întrebare răspunsul este cunoaşte apreciabile salturi
Andrei Coza — Vata de
calitative, va avea, în scurt
puţin 4 persoane) şi nu au
v nici un fel de venituri pro­ ţia de stat pentru copii se negativ. In ce priveşte a timp, un ajutor de nădej­
doua, legea precizează că tre­
SIMPOZION prii beneficiază de reducere plăteşte numai pentru copiii cerea muncitorilor calificaţi de în brigada artistică de
Legile statului nostru acor­ a.c., îşi abandonează actul de La fel I s-a întîmplat şi Zam­ de impozit pe salariu de 30 la în yîrstă de pînă la 16 ani de la o treaptă la alta în că­ agitaţie. In aceste zile sînt
La căminul cultural clin
dă o serie de drepturi pentru identitate la miliţia municipiu­ firei Bitic din Deva, strada Baia de Criş a avut loc j j sulă, calculată la salariul ta­ împliniţi, indiferent că după di ui aceleiaşi categorii se fa­
cetăţeni şi în acelaşi timp le lui Alba. A. lancu, nr. 23, pierzîndu-şi un simpozion pe tema rifar, salariu care însă nu împlinirea acestei vîrste co­ ce pe baza calităţilor profe­ recrutaţi cei ce urmează să
creează şi obligaţii de care Cetăţeanul Kanyadi Martin actul în 2 martie 1972 şi ne­ „Contribuţia ştiinţei la poate depăşi 2 500 lei lunar. pilul urmează sau nu vreo sionale şi a rezultatelor obţi­ formeze nucleul acestei bri­
manifestărilor
trebuie să ţină seama în ac­ din Deva, strada Eminescu, declarîndu-1. Deşi se găseşte combaterea In cadrul lui au Gheorghe Şerban — Călan. şcoală. De la această regulă nute în producţie, cu respec­ găzi, urmînd ca în scurt
mistice“.
tivitatea lor de zi cu zi. nr. 33, şi-a lăsat în gaj actul la miliţia municipiului Deva, luat cuvîntul profesoarele \ După ce veţi prezenta actele există o singură excepţie şi tarea următoarelor condiţii timp să prezinte în ¡aţa
Una din aceste obligaţii de identitate la o cetăţeană nu se prezintă să-l ridice. Mari a Lăzăruţ şi Doina U- ; cerute, se va şti dacă aveţi anume pentru copiii care minime de vechime: de la ni­
este şi aceea ca toţi cetăţe­ din Deva, în schimbul unei La miliţia municipiului Hu­ liţă, de la şcoala generală i i dreptul sau nu la reducere de au contractat o invaliditate velul de bază la treapta I e minerilor — în sala de apel
de 10 ani din localitate.
nii români care au împlinit sume de 40 lei, pe care-i îm­ nedoara se găsesc un număr In continuare, formaţii ar- i impozit pe salariu. de gradul I sau II înainte de nevoie de 1 an, iar de la — primul program. După
vîrsta de 14 ani să aibă acte prumutase. Cu toate că au de 49 buletine de identitate, tistice ale elevilor au pre- i împlinirea virstei de 16 ani, treapta I la treapta a Il-a şi cum afirma tovarăşul Du­
de identitate, pe care să le trecut circa 5 luni de la data care au fost găsite în diferite j zentat un spectacol. Petru Iga — Crişcior. Sec­ situaţie în care alocaţia de mitru Enache, preşedintele
păstreze în permanenţă asu­ abandonării actului, nu se in­ locuri şi pe care posesorii lor ÎNTÎLNIRE CU ţia Uzina de preparare Gura­ stat se plăteşte pe toată du­ de la treapta a Il-a la trepta comitetului sindicatului pe
a IlI-a de cîte doi ani.
barza va lua toate măsurile
pra lor, în cele mai bune con- teresează de acesta nici in nu le-au declarat pierdute şi MEMBRII BRIGĂZII pentru ca în cel mai scurt rata invalidităţii, dar numai
Alexandru Ciomponeri —
nici nu se interesează de ele, ŞTIINŢIFICE timp să vă repartizeze la un pină la împlinirea vîrstei de Roşiani. Meşteşugarii cu ate mină, brigada artistică de
continuînd a se lipsi de un a- loc de muncă unde să vă e- 18 ani. liere proprii sînt asiguraţi agitaţie va sprijini eficient
Lunca
Cetăţenii
semenea act necesar în orice s-au intilnit satului membrii xercitaţi meseria de electri­ Mircea Strunită — Hunedoa­ cbl'gatoriu în asigurările so­ producţia, prin programe
cu
moment. unei brigăzi ştiinţifice din cian. ra. Ajutoarele peniru incapa­ diverse, axate pe principa­
Baia de Criş. Cu acest citate temporară de muncă nu ciale din eoeperaţia meşteşu­
Recomandăm tuturor celor prilej, au fost dezbătute Dumitru Vulpe, Constantin gul ească, plătind o cotizaţie lele probleme ale minei şi
care se găsesc în asemenea probleme privind „Per­ Apostol, toan Catana — Te- se acordă angajaţilor care nu de asigurări sociale calcula­
situaţii să gîndească mai mult spectivele dezvoltării agri­ liuc. După noile instrucţiuni respectă tratamentul medical tă la venitul profesional im­ ale minerilor.
plan
culturii
diţiuni pentru a nu fi expuse prezent, continuînd să rămînă şi să ia toate măsurile ce le cincinal. in actualul coo­ de aplicare a Legii nr. 20/ prescris, sau nu se prezintă pozabil.
ale
Sarcini
pierderii sau deteriorării, iar fără el. consideră necesare pentru a-şi peratorilor din Lunca pen­ 1971, situaţia dv. se va re­ Ia vizita medicală indicată
în cazul cînd sa lntîmplă a- Mulţi posesori ai actelor de păstra în. cele mai bune con- tru întărirea economico- vizui, iar sumele încasate în pentru urmărirea bolii şi a-
C.A.P.“,
ceste fenomene să anunţe în identitate le pierd şi nu le diţiuni actele de identitate de organizatorică şi a perspective plus vă vor fi restituite. , celora care simulează boala.
„Realizări
cel mai scurt termen organul declară organului de miliţie, care nu trebuie să fie despăr­ ale dezvoltării energeticii Anca Elisabeta — Brad. Dacă dv. v-aţi prezentat la
de miliţie. pentru a fi puşi în legalitate, ţiţi nici un moment, iar în ca­ ţării noastre“. Au vorbit 0. C.L. Comerţ mixt Brad a serviciu înainte de expirarea
Eugen
Deşi aceste sumare obligaţii şi rămîn indiferenţi faţă de zul cînd au rămas fără aces­ ing. Ştefan Moise, căminului procedat corect în problema concediului medical şi aţi
directorul
Moga,
ale posesorilor actelor de situaţia creată, încâlcind ast­ tea, din diferite motive, să se cultural de centru şi prof. drepturilor dv. pe luna iulie. prestat muncă, pe această pe­ Aflăm dm judeţ
rioadă urmează să primiţi sa­
identitate sînt cunoscute de fel voit prevederile legii. Ce­ adreseze organelor de miliţie Vasile Oanţă. S. V. — Călan. In faţa co­ lariu în loc de ajutor peniru \
majoritatea cetăţenilor, există tăţeanul Nicolae Pîrvuica, cu locale, pentru a fi puşi în le­ PENTRU O MAI misiei de judecată, cei doi to­ incapacitate temporară de
totuşi cazuri cînd unii le ig­ domiciliul declarat în Haţeg, galitate în cel mai scurt timp. BUNĂ CUNOAŞTERE varăşi despre care ne-ati muncă. DUPĂ BUNUL PLAC
noră, devenind contravenienţi, strada Libertăţii, nr. 17, şi-a Respectînd această cerinţă, A LEGILOR scris s-au împăcat. D. L. — Ilia. Perioada de AL GESTIONAREI trul oraşului au construit o
uneori cu bună ştiinţă. Cîteva pierdut actul de identitate în respectăm în primul rînd pre­ Dumitru Butoi — Lupeni. frrivaţiune de libertate pentru Ingenioasă fîntlnă arteziană,
luminată noaptea în mai mul­
exemple în , acest sens pot luna septembrie a.c., şi cu vederile legale şi nu ne In sprijinul unei mai te­ 1. T.A. Deva a intervenit la executarea unei pedepse nu De aproximativ două luni, te nuanţe. Aspectul acesta
meinice
cunoaşteri
a
confirma neglijenţa sau reaua toate că acesta se găseşte la creăm situaţii neplăcute. lor, legalităţii socialiste, legi­ in Consiliul popular al oraşului constituie vechime în muncă magazinul sătesc din Romos plăcut este însă puternic con­
intenţie de care unii posesori miliţia oraşului Haţeg, nu se satele Baldovin şi Ţebea Lupeni pentru sistarea reţine­ şi ca atare nici nu se înscrie se deschide cînd şi cum. Ges­ trastat de norii de fum. ne­
* ai actelor de identitate au prezintă pentru a-1 ridica. Du­ Maior DUMITRU PETRESCU au avut loc cu întîlniri ale rii. întrucît dv. aţi achitat a- in carnetul do muncă. tionara unităţii, Raveca Arsu, gru pe care-i împrăştie în
procurorul
cetăţenilor
dat dovadă. mitru Manolache, din Deva, şeful secţiei evidenţa Victor Oncu, de la Procu­ menda în termenul prevăzut Ion Mardan — Cîrneşti. An­ a găsit, de cuviinţă să-şi sta­ fiecare zi locomotiva ce na-
acest
In una din zilele lunii sep­ strada G. Enescu, nr. 9, şi-a populaţiei, in cadrul ratura din Deva. a Cu răspuns de lege. gajaţii cu salarii pînă la bilească ea un program. Ast­ vetează între gară şi prepa-
prilej,
invitatul
tembrie a.c., cetăţeanul Şte­ pierdut buletinul de identitate Inspectoratului judeţean al întrebărilor celor prezenţi. Gheorghe Curca — Hune- 2 500 lei lunar, dacă au în fel, uneori vine la ora 7,00 şi raţie. Un zvon frumos anunţă
fan Aron, cu domiciliul în la 16 iunie 1972, nedeclarîndu-1. Ministerului de Interne dora. Majorarea impozitului întreţinerea lor mai mult de pleacă la ora 14,00. Alteori că va fi înlocuită această lo­
comuna Baia de Criş, judeţul de la 10,00 şi pleacă tot la comotivă cu abur, cu una Die­
Hunedoara, declarîndu-se tu­ ora 14,00. După-amiază nu sel. Dar asta-l cam de mul­
rist străin, îi propune lui r deschide niciodată. Procedînd tişor poveste...
P.A.M. să se căsătorească şi s-a plătit nici un leu locaţii 0 nouă promoţie de seria de fasonatori mecanici Se lărgeşte şl se astfel, sătenii nu mai ştiu cînd Cînd vine Dieselul ? !...
o conduce la hotelul „Bule­ Lucrăm în contul pentru staţionarea maşinilor, au fost recrutaţi 22 de oa­ să vină să se aprovizioneze cu
vard" din Sibiu. In momentul materialul lemnos fiind meni din rîndurile muncito­ cele necesare. Despre acest FĂRĂ SURĂ,
cînd cea în cauză intră în po­ lunii februarie 1973 încărcat în termen. De ase­ fasonatori mecanici rilor forestieri din parchetele diversifică reţeaua lucru se ştie şi la conducerea FĂRĂ MAGAZIE
sesia actului de identitate al menea, nu a rămas nici o sectorului nostru. Pregătirea cooperativei de consum din
lui A.S., se produce un scan­ Militînd pentru tradu­ partidă de pădure nelichida- Pregătirea de noi cadre profesională, teoretică şi comercială de la sate Geoagiu, dar pînă acum nu Liviu Todoslu, din Haţeg, a-
dal. la care A.Ş. nu rezistă şi cerea în viaţă a sar­ tă. Un rol important în înde­ de muncitori calificaţi pen­ practică, s-a făcut fără scoa­ s-a luat nici o măsură pentru vea o şură frumoasă, o ma­
schimbarea lucrurilor. De ce ?
gazie asemenea. Pe amindouă
abandonează actul de identita­ cinilor stabilite de Confe­ plinirea şi depăşirea planu­ tru mînuirea mecanismelor tere din producţie. La în­ Pentru a satisface în cît le ridicase cu multă trudă şi
te, plecînd în loc necunoscut, rinţa Naţională a partidului lui l-au avut permanentizarea cu care sînt dotate parche- cheierea cursului, eveniment mai bune condiţiuni cerinţe­ FACEŢI UN REFERAT... osteneală. De cîteva zile nu
lipsindu-se şi în prezent de nostru, colectivul de munci­ le cetăţenilor din comuna le mal are. Din cauza unul...
act. tori forestieri din parchetul Dobra, conducerea coopera­ - Să faceţi un referat ca să capăt de ţigară aruncat la în-
Cetăţeanul Aron Duţ, din Valea Brazilor, sectorul de tivei de consum manifestă o vi se repare scaunele astea. timplare. Din jarul acestuia
Deva, strada Gojdu,_ bl. A7, exploatare a lemnului Dobra preocupare susţinută în ve­ - O, dar cîte n-am făcut I s-a Iscat un incendiu care a
ap. 1, in cursul lunii martie — în frunte cu comuniştii derea lărgirii şi diversifică­ - Mal faceţi unul acum şi cuprins şura, apoi magazia.
— şi-a mobilizat toate for­ rii reţelei de desfacere la se rezolvă. Cu toate Intervenţiile făcute, r
ţele pentru a-şi aduce con­ sate. Intre noile unităţi a- - Să vă audă sfintul. To­ cele două n-au mai putut fl
tribuţia la îndeplinirea îna­ menajate şi deschise se află tuşi, Loţl baci, unde o să lu­ salvate din flăcări.
inte de termen a actualului un bazar pentru vînzarea creze un om din tură dacă lată cită pagubă poate a-
Moment plan cincinal. mărfurilor cu preţ redus, o ni se duce zilnic cîte un duce un gest banal, cum este
Strădaniile şi eforturile măcelărie şi un bufet în scaun la reparat ? aruncarea unui capăt de ţi­
emoţionant depuse de muncitorii noştri (De la postul nostru de corespondenţi voluntari din comuna Dobra) noua piaţă, construită în Do­ - Găsiţi voi o soluţie... gară aprinsă !...
pentru exploatarea şi valo­ - Nu e nici măcar aşa de
bra, o gogoşerie, iar la par­
rificarea cît mai eficientă a muncitorilor, ridicarea con­ tele forestiere constituie, o care a avut loc cu cîteva frig să ne putem îmbolnăvi O BATOZĂ A NIMĂNUI
HUNEDOARA. Zilele a- terul blocului nr. 1, construit prin... rotaţie.
::estea, în curtea Castelu- masei lemnoase s-au concre­ tinuă a pregătirii lor profe­ preocupare permanentă a zile în urmă, toţi cei 22 de şi dai nu de mult în folosin­ Dialogul strict autentic l-am Cine ştie de cită vreme stă
comitetului de partid şi a
muncitori, între care se nu­
sionale. Ţin să menţionez şi
ui Corvineştilor, din Hu- tizat în succese de seamă. faptul că în această perioa­ conducerii sectorului de ex­ mără Marin Bărboni, Moise consemnat la frizeria de pe părăsită o batoză „a nimă­
îedoara, s-a petrecut un Noi am reuşit să îndeplinim dă am făcut un drum pentru ploatare forestieră Dobra. Coleşie, Nicolae Gara şi ţă, s-au amenajat o librărie şi str. Dr. Petru Groza din Deva. nui" cam pe la jumătatea
nornent emoţionant. Pionie- cu 3 luni înainte de termen un tractor, lucrare la care Trecerea la mecanizarea •Teodor Ţîrlea, au dovedit o o cofetărie. De asemenea, a Şi omul căruia i s-a cerut drumului dintre satele Rişculi-
•ii clasei a IlI-a B, coman- prevederile planului pe 1972. am realizat 25 400 lei eco­ completă a noi parchete, ac­ fost amenajat şi dat în fo­ încă un referat (peste multe ţa şi Dobroţ (comuna Tomeşti).
lant învăţătorul Tilus Ra- nomii. ţiune care se află în plină temeinică pregătire teoretică losinţă un bufet în satul altele), pentru a se putea e- A plouat-o, a bătut-o vîntul
lioveanu, au primit în rîn- Colectivul nostru a produs desfăşurare, impune asigura­ şi practică, că pot face fată Roşcani. Sînt în construcţie fectua repararea scaunelor, a dar nimeni nu a văzut-o. Pier­
lurlle lor pe elevii clasei peste plan 50 mc buşteni de îndeplinind cu 3 luni mai rea cadrelor de muncitori cu succes sarcinilor ce le re­ trecut, nu ştim cu cită con­ de oare cineva ceva dacă-i
a li-a B, comandant învă­ fag, 214 metri steri lobde devreme planul de producţie calificaţi necesari pentru mî­ vin în meseria de fasonatori şi vor fi date în folosinţă vingere, la acţiune... rugineşte metalul sau putre­
pe 1972, colectivul nostru
ţătoarea Silvia Sărac. pentru celuloză, 470 mst lucrează în prezent în con­ nuirea ferăstraielor mecani­ mecanici. noi unităţi comerciale şi în zeşte lemnul ?
Momentul emoţionant al lemn de foc şi 130 mst lemn tul zilei de 22 februarie 1 73. ce, funicularelor, tractoare­ alte sate ale comunei noas­ CIND VINE DIESELUL? De atîta aşteptat, griul de
Q
primirii cravatelor roşii cu lor, autoîncărcătoarelor şi EMIL NiCULA tre. pe ea a încolţit, a crescut
tricolor a îost urmat de fe­ pentru distilare. PARTENIE ANUCUŢA autostivuitoarelor, a tuturor secretarul Vrednicii gospodari ai Lu- mare, cam la 14 cm. Şl ce
licitări fierbinţi din partea Obiectivele planului au şeful parchetului mecanismelor cu care este comitetului de partid de la DUMITRU ŞERBAN peniului se ocupă cu simt de verde e !... Azl-mîine dă în
colegilor mai mari, precum fost realizate la toţi indica­ Valea Brazilor dotată unitatea noastră. Sectorul de exploatare preşedintele cooperative răspundere pentru a-şi face spic la fel ca şi nepăsare \
şi de un reuşit program ar­ torii şi pe sortimente. Nu comuna Lăpugiu de Jos Pentru calificarea în me- a lemnului Dobra de consum Dobra urbea mai frumoasă, in cen­ proprietarului ei.
tistic.
—s,