Page 53 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 53
I
Proiefar! din toate fările, unlfi-vă!
noi capacităţi de producţie
date In exploatare
frî industria chimică
Pe marile platforme ale fost puse in funcţiune alte
industriei chimice din ţară două obiective industriale
au intrat, în ultimul timp, în prevăzute pentru actualul
funcţiune noi obiective, iar cincinal. Este vorba de in
la altele au început lucrări stalaţia de supertostat triplu
le de construcţie, asigurin- concentrat şi cea de acid
du-se astfel o sporire conti fosforic.
nuă a potenţialului de pro Paralel, în alte părţi ale
ducţie al acestei importante ţării se construiesc noi o-
ramuri a economiei naţiona biective. La Uzina de anve
le. lope „Victoria“—Floreşti se
De la Rîmnicu Vîlcea am ridică hale de producţie ca
primit vestea că a început re vor fi dotate cu instalaţii
să producă, cu opt luni mai şi utilaje de mare randa
devreme faţă do termenul ment. Ele vor asigura un
planificat, prima capacita flux continuu şi automat
te a Uzinei de utilaj chimic
ANUL XXIV Nr. 5 553 JOI 16 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI şi forjă. Avansul cîştigat se producţiei pe toate fazele
tehnologice şi indici spo
datorează aplicării unor so riţi de productivitate. Prin
luţii constructive noi şi e- crearea acestor capacităţi se
ficiente, care au permis in obţine posibilitatea ca, încă
dustrializarea integrală a lu din actualul cincinal, chi-
Concurs de crărilor. Noua unitate va miştii prahoveni să livreze
asigura, în bună măsură, e- economiei naţionale o pro
ducţie de anvelope de a-
desene pe asfalt chiparea viitoarelor instala proape două ori mai mare
ţii care se înalţă în cadrul
mm
Grupului industrial de chi faţă de cincinalul precedent.
mie Rîmnicu Vîlcea. Ea va
PETROŞANI. A devenit o Pe o altă platformă in
ajunge, în final, la o capaci
frumoasă tradiţie ca, în zi tate anuală de 17 000 tone u- dustrială, cea de la Buzău,
au început lucrările de con
lele de sărbătoare, elevii
MAI IUTE, MAI BINE, participe la numeroase ma forjate, devenind una dintre strucţie a fabricii de ele
tilajo şi 50 000 tone piese
din şcolile Văii Jiului să
mente de construcţii din ma
nifestări cultural-artistice, cele-mai mari "ŞT moderne teriale plastice — unică de
între care concursurile de întreprinderi de acest gen acest fel în ţară. Aici se
din ţară.
desene pe asfalt polarizea va realiza o gamă variată
ză un inare interes. Dorin La Uzina de produse chi de articole — plăci termo-
ţa de victorie le permite mice de la Valea Călugă izolatoare, profile plastifian
rească a fost conectată Ia
te, ţevi din polietilenă etc.,
1947-1972, micilor elevi, împărţiţi pe fluxul productiv o nouă şi menite să satisfacă cerinţele
categorii de vîrstă, să-şi
etaleze veridic aptitudinile modernă instalaţie, cu o ca şantierelor de construcţii in
la desen pe care şi le mo pacitate de 2 000 tone pe an,
delează în orele de clasă. care va realiza florură de a- dustriale şi civile. Materia
Un pasionant concurs de luminiu — substanţă folosită primă este asigurată de uzi
în procesul tehnologic al u-
desene pe asfalt a avut Ioc
nele chimice româneşti. Pe
mmim ferma, în fiecare întreprindere, secţie şi brigadă, duminică dimineaţa în ora zinei din Slatina. Noua u- ste 90 la sută din utilajele
nitate — prima de acest
şul Vulcan. Pe o porţiune
apreciabilă de asfalt, talen gen din ţară, dotată cu uti cu care va fi dotată noua
laje de înalta tehnicitate —
acţiuni susţinute şî organizate pentru taţii desenatori au lăsat în dispune de un înalt grad de unitate sînt, de asemenea, de
urmă flori în toate culori automatizare a procesului provenienţă românească.
le. de producţie. Tot aici au (Agerpres)
E C O N O H I A
ÎNTRECEREA ÎNCHINATĂ
în pagina a ll-a
ANIVERSARH REPUBLICII de timp, muncă, materiale, O practică bună în oraşul Călan Adunări de dări de seamă şi alegeri
în organizaţiile de partid
Comuniştii de la întreprin s-au luat măsuri pentru ri IN ZIUA CONSACRATĂ INVÂŢĂMIN-
derea de industrie locală O- dicarea nivelului de prezen fonduri băneşti INVESTIŢIILE MINIERE NU SUPORTA
răştie au analizat la recen tare a produselor la diverşi TULUI DE PARTID NU AU LOC ALTE AMINĂRI, NU ADMIT RABAT DE LA
ta conferinţă a organizaţiei beneficiari, pentru a le con ACTIVITĂŢI OBŞTEŞTI CALITATE
de partid realizările obţinute feri astfel posibilităţi certe
în întrecere pentru înfăp de desfacere. La Combinatul siderurgic Hunedoara
tuirea cincinalului înainte Participanţii la con^rinta
de termen. Examinînd cu noastră de partid au scos în
înaltă responsabilitate re evidenţă în cuvînlul lor pre «MINIMA SI PLANTAREA GRABNICĂ
zervele de care dispune în ocuparea care există în ASCENSIUNE DINAMICĂ SPRE 0 illTÎ EFICIENTA
treprinderea în vederea su- prezent pentru perfecţiona-
A LEGUMELOR VERDEŢURI
Neîndoielnic, în bătălia ce o desfăşoară Rezultate deosebite s-au obţinut în domeniul
pentru creşterea rapidă a eficienţei producţiei reducerii consumurilor specifice. Ca efect al
Comuniştii de la I.I.L. Orăstie de metal, siderurgiştii hunedoreni înscriu în a- muncii de cercetare, al îmbunătăţirii tehnologii
_____________ <•_______________________________________* In vederea asigurării unei nerealizările însumează peste ţă do materializarea sarcini
cest an realizări de prestigiu. Aplicarea unui lor de fabricaţie şi gospodăririi mai judicioase bune aprovizionări a popu 60 de hectare (?). Pentru în lor ce le revin /privind pro
complex de măsuri tehnice şi organizatorice in a materiilor prime şi materialelor, s-au econo laţiei cu legume proaspete po deplinirea planului au existat ducerea legumelor verde
_m_ Mărit să realizeze toate sectoarele productive ale combinatului, misit aproape 11 000 tone cărbune cocsificabil, o perioadă cit mai lungă din condiţii favorabile, însă can ţuri. Orice motive s-ar invoca
acţiunile întreprinse de organizaţiile de partid 5 500 tone cocs, 3 820 tone meiftl, 7 850 tone an, cooperativele agricole din titatea de arpagic repartizată în 'scopul' „acoperirii“ supra
în scopul mobilizării tuturor colectivelor la eco materiale refractare, 6 500 tone combustibil con judeţul nostru şi-au prevăzut feţelor neplantate sau neînsă-
venţional. Reducerea consumurilor specifice a
nomisirea fondurilor materiale şi băneşti, a tim
CINCINALUL ÎN iniţiativă, competenţă şi responsabilitatea mun constituit principala cale de realizare a unui să însămînţeze în aceaslă suport temeinic, cu scuze ne-
mînţate, ele nu au nici un
pului de lucru şi a forţei de muncă, spiritul de
toamnă o suprafaţă de 170
volum de economii la cheltuielile de producţie
citorilor, maiştrilor, inginerilor şi celorlalţi spe in valoare de 31 milioane lei, din care 29 mi hectare cu legume verdeţuri O acţiune de putîndu-se satisface cerinţele
consumatorilor.
destinate consumului în pri
3 ANI Şl cialişti din combinatul hunedorean constituie lioane lei le reprezintă economiile la cheltuie măvara anului viitor. Firesc maximă din vreme măsuri pentru pre
In unităţile unde s-au luat
rezultate,
factorii determinanţi ai succeselor dobindite.
materiale
de
lile
Aceste
producţie.
era ca la această dată sarci
Creşterea gradului de utilizare a mijloacelor
concomitent cu depăşirea planului la producţia
materiale şi financiare, prin folosirea mai de marfă vîndută şi încasată şi livrarea suplimenta na de cultivare a suprafeţei importanţă gătirea recoltei viitoare de
respective să fie îndeplinită
plină a capacităţilor de producţie, îmbunătăţi ră la export a unui volum de produse de 18,3 integral. Cum stau însă lucru legume s-au obţinut rezultate
plimentării angajamentului rea metodelor de lucru, a rea calităţii metalului, economisirea resurselor milioane lei valută, au condus la realizarea u- rile în realitate? în agricultură meritorii. Ca exemple poziti
pentru acest an, s-a ajuns la tehnologiilor de fabricaţie, s-au concretizat în importante depăşiri ale indi nor beneficii suplimentare de 81 milioane lei. ve pot ti remarcate situaţiile
oferite de fermele legumicole
concluzia că sarcinile care acţiuni care vor primi o am catorilor valorici. Pe 10 luni, la C.S. Hunedoara Succesele dobindite în creşterea eficienţei Pînă la jumătatea lunii no
revin întreprinderii în cinci ploare deosebită în viitor. s-a obţinut un spor de pfoducţie industrială în producţiei de metal ¿e vor amplifica pină la fi iembrie a.c., realizările se cooperativelor agricole nici ale C.A.P. Orăstie, Sîntandrei
nalul 1971—1975 pot fi rea Pe baza realizărilor dobîn- valoare de aproape 95 milioane lei, obţinut in situează undeva la jumătatea nu a fost măcar preluată în şi Geoagiu, unde s-au cultivat
cu legume aproape toate su
lizate în 3 ani şi 9 luni. dite şi angajamentelor asu principal prin creşterea productivităţii muncii nele anului prin intensificarea întrecerii închi prevederilor, ceea ce consti întregime de la Centrul pen prafeţele stabilite. De pildă,
Măsurile tehnico-organiza- mate, putem spune cu toată faţă de prevederi cu 7 570 lei pe salariat. nate aniversării Republicii. tuie un serios semnal de a- tru controlul calităţii seminţe
torice preconizate pînă convingerea că indicaţiile larmă pentru factorii răspun la cooperativa agricolă din
in prezent, în acest preţioase pe care le-a dat zători de situaţia producţiei lor şi materialului săditor din Orăştie legumele verdeţuri
an, nu permis realiza secretarul general al parti Sporirea economiilor băneşti - de legume. Restanţele se loca Orâşlie, reliefîndu-se astfel ocupau, în prima decadă a lu
nii noiembrie a.c,. II hecta
rea unei producţii globa dului de li înalta tribună a In adunările generale j lizează îndeosebi la salată şi slaba preocupare a conduceri re din cele 12 plan.Urate. Ur
le suplimentare în valoare Conferinţei Naţionale a pentru dări de seamă şi a- j ceapa verde, culturi la care lor unităţilor cultivatoare fa- mărind cultivarea sortimente
de peste 20 milioane lei, iar partidului au găsit un pu legeri de la secţia Muu- factor de amplificare lor stabilite prin plan, unita
planul producţiei marfă a ternic ecou în conştiinţa co celu Mic a E.M. Deva s-a tea are ocupate 5 ha cu spa
fost depăşit cu 25 la sută, in muniştilor, a tuturor lucrăto cerut, de către comunişti, să nac, 2 ha cu salată şi 4 ha
timp ce planul producţiei rilor noştri. Vom depune se amenajeze ateliere de Au terminat însămînfatul cu ceapă verde. Do asemenea,
marfă vîndută şi încasată a toate eforturile pentru a ne reparaţii la gurile de gale a resurselor financiare la C.A.P. Sîntandrei şi Geoa
fost depăşit cu 12,8 milioane achita cu cinste de sarcini rii. Aceasta cu scopul ca giu s-au înregistrat realizări
lei. Trebuie arătat de ase le pe care le avem de în muncitorii mineri să nu-şi griului pe suprafeţele planificate bune, cultivîndu-se sortimen
menea că întregul nostru făptuit în continuare. Există irosească timpul de lucru ale sfatului şi populaţiei tele în conformitate cu planul.
colectiv şi-a îndeplinit sar posibilităţi pentru a ne pu cu deplasările de kilometri i Alte patru cooperative a- La efectuarea cu succes şi Do pe terenurile unde spana
cinile de plan pe acest an tea tine de cuvînt. Şi acest întregi pînă la ateliere în In etapa actuală, cînd între In aceste condiţii, economisi j agricole de pe raza consiliu- in bune condiţii a lucrări cul s-a însămînţat din vreme
în ziua de 16 octombrie lucru îl vom demonstra în vederea reparării unor seu- gul nostru popor, sub condu rea, ca rezultat direct al creş i hjj intercooperatist Călan lor, o contribuţie de seamă există posibilitatea ca o par
1972. continuare prin fapte. cerea partidului, este angajat terii venitului naţional, con i raportează că au terminat au adus mecanizatorii Ni- te din producţie să fie valo
i însămînţarea griului pe su-
Pentru continua îmbună ANDREI NICOLAE în uriaşul efort constructiv, stituie un indicator al nivelu ; prafeţele planificate. Este colae Savu, Ion Moldovan, rificată în această toamnă,
tăţire a calităţii produselor, secretarul de dezvoltare a forţelor de lui de trai. j vorba de C.A.P. Batiz, Strei- Ion Lazea, Lazăr Hinda şl astfel unităţile avînd create
pe lingă perfecţionarea comitetului de \ partid Pentru folosirea producţie pe întreg teritoriul In cadrul judeţului Hune condiţii să realizeze impor
tehnologiilor de fabricaţie, de la I.I.L. Orăstie tării, hotărit să accelereze doara, cu o pondere de ur I sîngeorgiu, Sîncrai şi Bretea- Ioan Dolha, care au lucrat tante venituri băneşti supli
; Strei.
mai deplină mersul rapid spre, progres şi banizare a populaţiei de pe la C.A.P. Bretea-Strei. mentare.
ste 62 la sută, faptele demon
civilizaţie al României, eco
In contrast cu exemplele
nomisirea constituie o necesi strează că nevoile materiale amintite se află situaţia în-
a programului tate de prim ordin, sub du şi culturale ale oamenilor tîlnită la ferma legumicolă a
blul său aspect: de bună gos
muncii cresc şi se diversifi
podărire xa fondurilor materia că permanent, gama bunurilor C.A.P. Hărau, unitate unde
cultivarea legumelor verde
de lucru le şi băneşti şi de utilizare de consum de uz curent sau ţuri pe cele 12 ha planificate
chibzuită a veniturilor dobîn- de folosinţă îndelungată, me stă încă sub semnul întrebă
dile de oamenii muncii. nite să aşigure confortul şi rii. Cine oare altcineva dacă
, Hărnicia, spiritul gospodă bunăstarea omului civilizat al nu preşedintele C.A.P. şi in
le şi utilaje. Comitetul de resc, cumpătarea, grija pentru zilelor noastre, este tot mai ginerul şef Cornel Tărăpoancă
partid a stăruit ca propu evitarea oricărei risipe, folo mare şi mai variată, iar dobîn-
nerea să fie transpusă ne- sirea raţională şi eficientă a direa acestora este înlesnită poartă răspunderea pentru
slaba organizare a activităţii
întîrziat în viaţă şi, astfel, resurselor materiale şi bă în piare măsură de o chibzui
a fost amenajat deja lin a- neşti constituie astăzi trăsături tă gospodărire şi cheltuire a de producere a legumelor ?
Aceeaşi întrebare vizează şl
semenea atelier la galeria definitorii ale poporului nos veniturilor de către fiecare
nr. 13. Tot pentru economi tru în dubla sa calitate de cetăţean. conducerile C.A.P. din Deva,
sirea timpului — şi tot ca producător şi proprietar al ' Se remarcă faptul că în ca Ilia, Dobra, Haţeg, Rapoltu
Mare —să amintim doar cîte
urmare a propunerilor făcu mijloacelor de producţie. Nu drul judeţului, deşi consumul va cooperative agricole unde
te în adunările generale — poate fi risipitor în propria individual prezintă anual crpş- există restanţe îngrijorătoare
s-a dotat un camion care sa gospodărie cel care luptă teri absolut substanţiale, sol (de cite 5—8 hectare) la cul
să transporte muncitorii de pentru economii la locul de dul. economiilor băneşti ale
la secţie şl pînă la această muncă, după cum cel care-şi populaţiei la C.E.C. devansea tivarea legumelor verdeţuri.
Păra îndoială, în aceeaşi mă
gură de mină îndepărtată. gospodăreşte cu chibzuinţă ză, în creştere procentuală,
S-a trecut, de asemenea, banul propriu, agonisit prin consumul. Astfel, soldul depu sură sînt răspunzători de
muncă cinstită, nu poate să nerilor populaţiei la unităţile soarta recoltei şi şefii ferme
ÎOAN CIORNEI nu manifeste grijă şi faţă de lor legumicole, cadre a căror
instructor al Comitetului bunurile poporului. lOAM BUGA datorie de căpetenie este a-
municipal de partid Deva Creşterea şi dezvoltarea e- directorul Direcţiei In orele ele practicii in atelier, elevii sint repartizaţi pe lingă
conomică a ţării asigură creş judeţene C.E.C. muncitori pricepuţi. In fotografie, lăcătuşul Ion Roşianu, de la N. TIRCOB
liceul
I.It.U.C.
la
Deva,
explică
(Continuare in pag. a 2-a) terea venitului naţional şi a cîteva „secrete“ ale meseriei sale. celor două eleve do Foto: N. GHENA pedagogic
nivelului de trai al poporului. (Continuare în pag. a 2-a)
(Continuare în pag. a 2-a)
CONCURS DE CONCERTUL tori, zootehnişti şi medici doara — s-au constituit in ră: pate de ficat Sport şi
Iucepînd
POEZIE PATRIOTICA FILARMONICII veterinari.* săptămină, din a- tr-un cerc pe care l-au Delicia, cap de porc cu fa VREMEA
ceastâ
specia
Dl! STAT DIN CLUJ liştii s-au prezentat ia pos denumit „Floare albastră“. sole, cîrnăciori Favorit, Pentru 24 ore
In Iniîmpinarea aniver turi, unde au fost înca Membrii cercului s-au in- cîrnăciori pentru bere şi
sării unui sfert de veac Azi, sub bagheta dirijo draţi ca ingineri şefi, şefi tiinit in prima şedinţă de lobă cu şoric. Din noile Vremea va fi schimbă
do la proclamarea Repu rului Petre Zbârcea, Filar de ferme sau medici la lucru. Aici, micii artişti produse s-au şi livrat uni toare, cu cerul temporar
blicii, la Casa de cultură monica de stat; din Cluj circumscripţiilu veterinare. şi-au propus un program tăţilor de desfacere prime noros. Local so vor sem
din Petroşani se organi prezinlâ pe scena sălii de activitate bogat — în le tone de conserve şi nala ploi slabe. Vintul va
zează o suită de manifes „Arta 4 din Deva un con ÎMPĂDURIRI PE 16 HA care poezia, proza şi dra preparate din carne. sufla slab pină la potrivit
tări cultural-artistice şi e- cert de muzică simfonică maturgia românească, a din sud-vest şi vest. Tem
ducative care se bucură de In program figurează Sui celor mai îndrăgiţi autori peraturile minime vor fi
mult interes. Zilele trecute ta a IlI-a do Ion Dumi Prin grija Consiliului — se ver intilni In atrac DOTĂRI CU „FRIGERO“ cuprinse intre 0 şi 5 gra
popular
s-a desfăşurat concursul trescu, Simfonia londoneză eior, s-a al comunei Criş- tive simpozioane şi dezba de, iar maximele Intre 7
cu
împădurit
de poezie patriotică »Pa nr. îoo de Haydn şi Con teri. Scopul cercului — Pentru o mai bună şi şi 12 grade.
tria mea — leagăn al co certul pentru vioară de 8.3 000 puieţi de salcim, o iniţierea iubitorilor litera igienică păstrare a produ
pilăriei mele“, care i-a re Brahms. Solist: Andrei A- suprafaţă de teren de 16 turii în arta creaţiei artis
unit pe cei mai buni elevi goston. ha, pină acum neproduc tice. selor de carmangerie, a Pentru următoarele
recitatori de versuri din tivă. altor mincăruri şi băuturi, două zile
şcolile din localitate. Cu SORTIMENTE NOI conducerea T.A.P.L. Petro
entuziasmul şi patosul spe CADRE TEHNICE CERCUL DE Vremea so menţine
LA POSTURI CREAŢIE ARTISTICA DE CONSERVE Şl şani a procurat 6 frigide- schimbătoare, cu cerul
cific virstei, tinerii recita ro „Frigero“, de mare ca temporar acoperii. Local,
tori au adus pe scenă ver Din promoţia acestui an „FLOARE ALBASTRĂ» PREPARATE DIN CARNE pacitate. Acestea au fost va ploua slab. Vintul va
suri vibrante, înflăcărate, de cadre telmice pentru sufla slab pină la potrivit
agricultură, ig judeţul nos Cei mai mici creatori ar Intre noile sortimente pe repartizate la 6 bufete şi din nord-vest. Temperatu
despre patrie, partid şi po
tru au fost repartizaţi să tistici — purtători ai cra care le produce secţia de restaurante, unde vor păs rile minimo vor fi cuprin
Mecanicul comunist Emil Far caş, de la Depoul C.F.R. Simeria, por, întrecindu-se pe ei lucreze 13 specialişti — in vatelor roşii de la Şcoala conserve şl preparate din tra reci şi nealterate bău se Intre 0 şl 4 grade, iar
se afirmă de aproape un deceniu între cei mai destoinici mecanici înşişi în măiestrie artistică. gineri agronomi, horticul generală nr. 10 din Hune came, din Deva, se numă maximele Intre 7 şi 11
de locomotivă simerieni. Foto: V. ONOIU turi şi preparate culinare. grade.