Page 54 - Drumul_socialismului_1972_11

\
2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 553 9 JOI 16 NOIEMBRIE 1972

/ '
Insămînţarea
IN ZIUA CONSACRATĂ INVĂJĂMINTULUi şi plantarea NOTE

IE PARTID NU AU LOC ALTE grabnică a T rlsteţea

legumelor
ACTIVITĂŢI OBŞTEŞTI stîlpiîor

verdeţuri

Comitetul orăşenesc de localitate al I.C.S. Hunedoa­ fost bună în marea majori­ de afişaj
partid Călan dovedeşte ra]. tate a cursurilor (96 la su­ (Urmare din pag. 1)
o preocupare mai sus­ Participînd la deschiderea tă pe oraş). Membrii de par­
ţinută pentru buna des­ învăţămintului de partid şi tid, uteciştii, ceilalţi oameni sigurarea îndeplinirii exem­
făşurare a învăţămintului ideologic al cadrelor didacti­ ai muncii, încadraţi în învă­ plare a planului cantitativ şi ŞI stîipll de afişaj îşi au
de partid. Astfel, în pregăti­ ce, membrii comitetului oră­ tămînt, dovedesc mult inte­ pe sortimente. Nici la ferma un grai al lor. E graiul afi­
rea deschiderii învătămîntu- şenesc au putut să constate res pentru studierea politi­ legumicolă din Strei-Batiz nu şelor care anunţă cu o oră
lui principala atenţie a fost că to{i propagandiştii s-au cii economice a P.C.R., a se constată o. preocupare asi­ mal devreme un anumit eve­
îndreptată spre revederea cu prezentat, în general, bine problemelor făuririi societă­ niment cultural, sportiv etc.
grijă a tematicilor stabilite pregătiţi în faţa cursanţilor, ţii socialiste multilateral dez­ duă pentru materializarea o- Publicul ia cunoştinţă, este
biectivelor cu care sînt con­
anul trecut (pentru cursurile că organizaţiile de partid au voltate. Ei au făcut şi unele fruntaţi cooperatorii. Ca do­ pregătit pentru a participa.
cu durata de 2 ani) şi ela­ creat şi condiţii materiale propuneri cu privire la asi­ vadă, legumele verdeţuri o- I.a Brad, această adevărată
borarea noilor tematici în corespunzătoare pentru des­ gurarea materialului biblio­ carte de vizilă a vieţii culiu-
aşa fel încît în toate forme­ făşurarea acestei activităţi. grafic şi publicarea în pre­ cupă suprafeţe minime faţă In anii Republicii, Simeria a cunoscut, asemeni tuturor localităţilor ţării, marşul rapid al ral-sportive locale a fost ui­
de prevederi — pe cele 5 ha
le de învătămînt, indiferent să a unor tematici şi reco­ Înnoirilor. Dintr-o comună de ceferişti, a devenit un oraş cu personalitate distinctă Intro oraşele tată. (E tot atît de adevărat
de profilul lor, să fie inte­ mandări în sprijinul propa­ destinate producerii cepei judeţului. Despro această person alltato vorbeşto grăitor şi imagin ea de faţă. că problema aiişajutui e tre­
grate organic în studiu te­ gandiştilor şi cursanţilor. verzi nefiind încă început cută pe planul secund şi în
zele şi ideile cuprinse în do­ Deşi învătămîntul de par­ plantatul arpagicului (?). In alte localităţi ale judeţului).
cumentele Conferinţei Na­ 0 practică bună tid s-a deschis în condiţii această privinţă lasă de dorit
ţionale a partidului, în ra­ bune în oraşul Călan, comi­ şi preocuparea conducerilor In general se constată o ma­
portul prezentat de către to­ tetul, orăşenesc, organele şi C.A.P. din Unirea, Pricaz, Bă- E C O N O M I A re zgîrgenie în informarea pu­
varăşul Nicolae Ceauşescu, în oraşul Călan organizaţiile de partid de cia etc. blicului cu anumite acţiuni
precum şi în documentele aici ar trebui să reflec­ Pregătirea unor baze soli­ .» care au loc. Pentru că nu e
apărute ulterior. In al doilea teze încă la cîteva as­ de recoltei viitoare de legume destul să pui, un-anunţ in fa­
rînd, s-a stabilit ca zi con­ pecte. Numărul nemembri­ este o acţiune de o importanţă ţa clădirii organizatorului şi
sacrată tinerii lnvătămîntului lor de partid cuprinşi în în­ deosebită, finalizarea căreia de timp, munca, mate cu aceasta să spui — oame­
ziua de marţi din a doua Dar la prima temă nu to(i vătămînt este mic. De ase­ obligă şi consiliile populare nii au fost informaţi.
săptămînă a fiecărei luni. cursanţii au venit cu caiete menea, ar trebui revizuită comunale să-şi îndrepte aten­ La sesizarea unui cetăţean
Pentru cursanţii care în a- pentru notite. Acestora li s-a încă structura învătămîntu- ţia spre rezolvarea grabnică am bătut şi noi cu piciorul
ceastă zi sînt în schimbul de explicat ca învătămîntul de lui preconizată pentru orga­ a problemelor care privesc străzile acestei urbe. In preaj­
după - amiază, învătămîntul partid reprezintă cadrul or­ nizaţiile de partid din coo­ realizarea integrală a planu­ riale, fonduri băneşti ma liceului „Avram iancu" se
sa ţine în a treia zi de marţi ganizat pentru studiu şi perativele agricole de pro­ lui la toate sortimentele de află un stîlp de afişaj de
din cadrul lunii. In ziua cînd nu o simplă asistentă la niş­ ducţie şi urgentată dotarea verdeţuri stabilite pentru fie­ toată frumuseţea, înalt, masiv.
te expuneri sau conferinţe unor cabinete de ştiinte so­ care C.A.P. In acelaşi timp, autoturisme depunătorilor, nu­ Privirile-ţi sînt atrase imediat
are Ioc învăţămîntul, nu se şi că o îndatorire elementa­ maximă grijă se cere să fie măr ce creşte proporţional cu spre el. Dar după ce „faci cu­
organizează nici un Iei de ră este de a nota cu aten­ ciale şi puncte de informare tăţii la fertilizarea terenului Sporirea economiilor ¡răneşti creşterea depunerilor pe acest noştinţă", pleci dezamăgit. E
acordată intensificării activi­
şi documentare.
altă activitate (consfătuiri, ţie ideile, problemele, con­ Participarea în continuare libret. gol. De ce o fi fost ridicat
adunări generale, diferite ac­ cluziile prezentate de propa- a membrilor organelor de şi efectuarea arăturilor pe La libretul cu dobîndă şi
gadist sau chiar de către suprafeţele care urmează să la C.E.C. Numai într-un an de cîştiguri, în afară de cîştigu- dacă partea aceasta a oraşului
ţiuni obşteşti). In al treilea partid la învătămînt, analiza (Urmare din pag. 1)
oursanţii care iau cuvîntul. fie însămîntate sau plantate zile, numărul acestora a cres­ rile acordate în mobilă, frigi­ tot rămîne vitregită de infor­
rînd, cu toate că şi aici oa­ De asemenea, un studiu pe parcurs a desfăşurării a- in primăvară cu legume. C.E.C. din judeţ, existent la cut cu peste 22 000, ajungînd, dere, televizoare, maşini de maţia curentă locală. Oare
cestuia vor permite să se
menii au fost solicitaţi în temeinic presupune conspec­ tragă noi concluzii utile pen­ Concentrînd eforturile spre 30 septembrie a.c., era cu 12 la 30 septembrie a.c., la circa cusut etc., se acordă trimes­ omul trebuie să facă un drum
sprijinul campaniei agricole, tarea materialului bibliogra­ tru ca, într-adevăr, actualul înlăturarea restanţelor, este la sută mai mare decît cel 200 000, reprezentînd peste 42 trial 1 040 cîşliguri în araga­ neapărat pînă la casa de cul­
fic, desigur nu scolastic, adi­ de aşteptat ca în zilele urmă­ existent la 30 septembrie 1971. la sută din totalul populaţiei zuri cu butelii, revenind de­
graficul de deschidere şi an de studiu politic să se tură, stadion sau tn altă parte
că cum li se pretinde elevi­ toare să se intensifice activi­ Această creştere reflectă o- judeţului. punătorilor anual 12 480 de a-
desfăşurare a lnvătămîntului lor pentru a-şi face temele detaşeze în conţinut şi efi­ tăţile în grădinile şi fermele rientarea populaţiei spre eco­ ragazuri cu butelie, pentru a afla dacă se ti
ne
Ca o reflectare a creşterii
s-a respectat (cu excepţia date pentru acasă... cienţă fată de tot ceea ce legumicole, astfel încît planul nomii, cu scopul realizării, a- nivelului de trai, arătăm că Pe lingă aceste avantaje vreo acţiune cultural-educa-
cursurilor din şantierul din Prezenta la prima temă a s-a organizat pînă acum. de cultivare a legumelor ver­ chiziţionării şi dobîndirii unor în acest an au fost livrate materiale, Casa de Economii tivă, spectacol, meci ş.a. Ace­
deţuri să fie îndeplinit inte­ bunuri de valoare mare şi fo­ şi Consemnatiuni, ca unitate
gral, pînă la ultimul hectar. losinţă îndelungată, ca de e- populaţiei judeţului prin uni­ a stalului socialist, oferă de­ eaşi situaţie şi cu stîlpii de
xemplu: mobilă, televizoare, tăţile C.E.C. 610 autoturisme punătorilor garantarea de că­ afişaj din Piaţa Republicii, de
locuinţe, autoturisme etc. în valoare de 39 900 mii lei, tre stat a sumelor depuse, asi­ lingă sediul I.M. Barza, din o-
iar 1 175 locuitori îşi constru­
Potenţialul economic al iesc locuinţe proprietate per­ gurarea secretului operatiuni- raşul nou.
populaţiei judeţului nostru — sonală cu sprijinul statului. ior, scutirea de impozite şi întrebarea care se pune du­
taxe a depunerilor, dobînzi­
judeţ cu un nivel de indus­
Investiţiile miniere nu suportă amtnări, trializare superior nivelului sire influenţează direct creş­ lor şi cîştigurilor, scutirea de pă acest tur de oraş este ur­
însuşi procesul de economi­
impozite şi taxe a actelor ca­
mediu pe ţară — constituie
mătoarea : oare viaţa oraşului
factorul determinant în creşte­ terea nivelului de trai al po­ re privesc transferul depune­ e aiit de săracă ? Pentru a
rea numărului depunătorilor porului, cunoscînd că pe lin­ rilor pe numele moştenitorilor
gă valoarea dobînzilor acorda­ şl altele. dovedi contrariul, organizato­
nu admit rabat de la calitate te anual populaţiei, Casa de laţie a economiilor băneşti la rii diverselor genuri de ac­
Păstrarea de către popu­
Economii şi Consemnatiuni o-
ţiuni au datoria să se gîndeas-
feră depunătorilor multiple n-
În fiecare zi din vantaje materiale prin cîşti- unităţile Casei de Economii şi că cu mai multă responsabili­
Consemnatiuni prezintă o im­
gurile lunare şi trimestriale la portantă deosebită pentru tate la modul cum ajung ele
Reprezentanţii comuniştilor rea unor stări de lucruri ne­ jelor necesare, a mijloacelor nostru, care trecem indiferenţi depunerile pe diverse instru­ menţinerea puterii de cumpă­ la cunoştinţa marelui public.
de la T.C.M.M. Petroşani au gative şl minima exigenţă de transport, repetatelor aba­ pe lingă aceste imagini. Ase viaţa de piercier, mente de economisire. rare a monedei naţionale, asi-
ascultat cu interes darea de manifestată în munca de par­ teri de la disciplina de pro­ menea stări de lucruri nu mal Astfel, lunar, la tragerile la gurîndu-se, astfel, creşterea
seamă prezentată de tova- tid — $irul nerealizărilor la ducţie, neasigurării asistentei trebuie tolerate ! sorti a obligaţiunilor C.E.C. se vitezei de rotaţie a banilor
şul Teodor Balaş, secretarul T.C.M.M. Petroşani. tehnice corespunzătoare la Alţi vorbitori, printre care cîf mal multe acordă 4 109 cîştiguri, în va- şi utilizarea lor în accelerarea Cine
comitetului de partid, care a Nu vrem să fim negativişti. locurile de muncă. Fluctuaţia Miron Nicolaescu, Ion Traistă, loaro de 4 180 mii lei, reve­ procesului de reproducţie.
trecut succint în revistă, dacă In acest puternic colectiv se ridicată şi numărul mare de Nicolae Maican, Gheorghe Ni- nind anual un fond de cîşti­
se poate spune aşa, activitatea lucrează mult, în condiţii nu absente nemotivate, unele ati­ ţă s-au referit folosirea fapte demne de guri de 50 160 mii lei de care Organizînd o servire exem­
organizaţiei de partid pe pe- , tocmai uşoare, se obţin re­ tudini de indisciplină s-au da­ mai chibzuită a rezervelor in­ beneficiază depunătorii. plară a publicului depunător, plăteşte
unităţile C.E.C. asigură direct
noada ultimilor doi ani de zultate frumoase; aici sini torat, în mare măsură, neasi­ terne, la pregătirea din vreme De asemenea, la tragerile
zile. O înşiruire de date şi oameni procţătiti, preocupaţi gurării unor condiţii cores­ a fronturilor de lucru pentru viitori comunişti trimestriale ale libretelor de popularizarea şi dezvoltarea
acţiunii de economisire în rîn-
cifre a lăsat impresia unei de meseria lor, de realizarea punzătoare de muncă şi de atacarea lucrărilor la noile o' ; economii cu dobîndă şi cîşli- varza ?
munci satisfăcătoare, impie­ sarcinilor de plan. Toate con­ viată muncitorilor, insuficien­ biective, la necesitatea extin­ guri în autoturisme se acordă durile populaţiei, contribuie la
menţinerea unei circulaţii bă­
tată de greutăţi generate mai strucţiile miniere din Valea tului control şi lipsei de în­ derii acordului global şi a 450 cîştiguri în autoturisme neşti sănătoase în cadrul eco­
mult din afară şi mai puţin Jiului, din alte localităţi ale drumare atît din partea bi­ îmbunătăţirii considerabile a îşi fac cu — revenind anual 1 800 de nomiei noastre socialiste. Cooperativa agricolă de
dinăuntrul colectivului, al or­ judeţului, ei le-au înălţat, prin rourilor organizaţiilor de ba­ activităţii secţiei de utilaje producţie din Romos a con­
ganizaţiei de partid. Atit în dăruire şi abnegaţie, prin ză, cît şi a conducătorilor pro­ şi transport (S.U.T.). cinste datoria
anul 1971, cit şi în perioada hotărîre şi talent muncito­ ceselor de producţie. — Trebuie să recunoaştem Alftturinclu-se tuturor tractat cu „Agrocoop" Hu­
scursă din acest an, T.C.M.M. resc. In primele rînduri stau — S-a acţionat slab în di­ că activitatea nu prea bună a pionierilor din ţară care nedoara — unitate care a-
Petroşani a înregistrat serioa­ comunişti de nădejde ca recţia creşterii şi pregătirii colectivului nostru se dato- în această perioadă au Pentru folosirea mai deplină parţlne U.J.C.A.P. — 45 000
se rămîneri în urmă la o se­ Gheorghe Ilaş, Erwin Wieser- profesionale a tinerilor — a- reşte şi unor lipsuri, atît ale susţinu; « muncii intensă kg varză şl alte imporlante
domeniul
şi
in
agriculturii
rie de indicatori: predarea la meyer, Ştefan Iordache, Dumi- precia comunistul Dumitru conducerii tehnice, cît şi alo unitatea de pionieri a Şco­ a programului de lucru
termen şi de calitate a unor comitetului de partid — a re­ lii generale Densuş şi-a a- cantităţi de morcovi şi pătrun­
obiective, productivitatea mun­ cunoscut în cuvîntul său ing. dus din plin aportul. două săp- (Urmare din pag. 1) -4n atenţia comitetului de jel. Toate bune pînă aici. Re­
cele
lingă
Pe
cii, extinderea acordului glo­ Ioan Lăsat, directorul T.C.M.M. tămîni do practică agrico­ partid de la E.M. Deva. gretabil este însă că Agro­
bal. Numai în anul 1971 ne- Petroşani. Conducerea a ter­ lă, văzînd că timpul este Aici, comuniştii au dezbă­ coop nu şî-a respectat obliga­
nefavorabil, toţi pionierii la amenajarea unul siloz cu
realizările valorice însumează giversat o serie de nereguli, au ieşit şi in zilele urmă­ o capacitate echivalentă cu tut mult necesitatea genera­ ţiile asumate prin contract.
peste 4 milioane lei. De aseme­ / iar comitetul de partid s-a toare la muncile agricole, producţia extrasă pe galerie lizării exploatării minereu­
nea, în acest an, predarea o- tru Costică, Vasile Boboc, Du­ Costică, de la lotul Pelrila. sfiit parcă să ia atitudine, să sortînc! cartofii care erau în 24 de ore. In prezent, lui prin metoda cu surpa­ Prin ce anume ? Nu s-a pre­
biectivelor cuprinse în plan mitru Gheorghe şi mulţi alţii. Şi, se ştie, cele mai mari pro- pună, cum s-ar zice, piciorul periclitaţi de a îngheţ. Fie­ ca minereul extras este culbu­ re în subetaje, metodă de zentat să-şi ridice cele 45 000
căutat
pionier
care
este cu totul necorespunzătoa­ Aceşti oameni ar putea lucra -bleme ni le pun tocmai tine­ în prag. Ne cunoaştem ne­ prin munc3 depusă să dea tât pe vatră şi reîncărcat mai mare productivitate. kg varză, deşi aa fost chemaţi
re (au fost predate 30 obiec­ însă mai bine, ar putea reali­ rii, cei de care nu ne ocupăm. ajunsurile, sîntem vinovaţi un mic ajutor cooperativei — mecanic, bineînţeles — Comitetul oamenilor muncit cu nenumărate adrese şi tele­
tive din planul de 80), pro­ za mai mult dacă atît comite­ Munca politică, sub multiple­ pentru ele, ne ştim bine şi agricole de producţie, să-şi în basculante. Se pierde, to­ a luat, deja, măsuri pentru grame. I.a ora actuală, varza
ajute părinţii.
ductivitatea muncii se menţi­ tul de partid cît şi conducerea le ei aspecte, n-a reuşit să sarcinile. Producţia de cărbu­ Astfel, pionierii unităţii tuşi, destul de mult timp cu trecerea Ia efectuarea lu­
ne la o cotă foarte scăzută, grupului de şantiere ar fi mobilizeze îndeajuns colecti­ ne a Văii Jiului va creşte con­ noastre au sortat 15 000 kg această operaţie. crărilor necesare extinde­ nu mai poate ii valorificată.
fi
şi
totdeauna
cartofi
vor
iar acordul globaL — metodă mai receptivi la munca şi vele de muncă la realizarea siderabil în anii viitori. Noi gata să ajute la lucrările Propunerile făcute în a- rii metodei în cîteva aba­ Cine de la „Agrocoop" Hu­
deosebit de eficientă de viata lor, dacă le-ar coordo­ sarcinilor de plan, lucru pe avem datoria să le asigurăm făcute In comuna noastră, duriările generale stau şi taje. nedoara plăteşte 'contravaloa­
cointeresare a muncitorilor şi na cu mai multă atenţie şi care trebuie să-l aibă perma­ minerilor condiţii de muncă la înfrumuseţarea ei şi a rea verzei ?
depusă
munca
şcolii.
Prin
de sporire a eficienţei econo­ răspundere preocupările, dacă nent în atenţie noul comitet la suprafaţă, realizînd la timp am arătat Încă o dată că
mice — înregistrează la a- le-ar satisface cu mai multă de partid pe T.C.M.M. Petro­ şi de cea mai bună calitate pionierii îşi fac cu cinste
ceastă oră doar 45,62 la su­ grijă doleanţele. şani. toate obiectivele şi instalaţiile datoria.
tă faţă de 60 la sută cît re­ Participanţii la discuţii au — Reducerea termenelor de necesare. Avem încă multe ALEXANDRINA FRENŢ
prezintă angajamentul colec­ semnalat cu deplină justele, execuţie a investiţiilor şi ca­ greutăţi. Nimeni nu va veni pionier
tivului de aici. în spirit critic şi autocritic, litatea lucrărilor sînt proble­ să ni le rezolve. Noi trebuie Şcoala generală Densuş ORA DE DIR
Darea de seamă a menţio­ lipsurile şi neajunsurile care me de maximă importantă pe să facem acest lucru. Sîntem
nat şi unele neajunsuri su­ le umbresc activitatea, au care Conferinţa Naţională a în măsură să le rezolvăm. Dar Din Gârneţul muncii
biective, a dat şi cîteva nu­ făcut propuneri' pentru îmbu­ partidului le-a subliniat cu numai printr-o muncă susţi­
me de oameni, a făcut refe­ nătăţirea ei pe viitor, s-au an­ acuitate — a spus maistrul nută, conştientă, plină de răs­ patriotice Iniţiată de către ziarul nos­ cît să nesocotim viata inti­ ar li ca un mom ent de eoni
riri la metodele şi stilul de gajat. Comunişti ca Dumitru Ion Bălan, şeful lotului Vul­ pundere din partea fiecăruia. tru (din 20 octombrie a.c.), mă a colectivului de elevi dentă intre mamă şi iiică ; c
Pionierii Şcolii generale
muncă ale biroului comitetului Costache, Victor Roncea, Du­ can. Ele sună clar pentru Să ne cunoaştem mai bine nr. 4 Petroşani, prin ro­ dezbaterea privitoare la ora şi să ne mulţumim a căuta în ii ca un consiliu de familie.
de partid care au cunoscut, în mitru Datu, Marin Ciocazan, noi şi ne vom strădui să le sarcinile, să pornim la reali­ taţie, lucrează la betonie­ de dirigenţie a suscitat — altă parte modelele adevăra­ Uiînd fiecare planilicare î
ultima vreme, ,,îmbunătăţiri Iosif Perini au recunoscut că rezolvăm aşa cum se cere. zarea lor cu optimism şi în­ ră pentru turnarea funda­ după cum era şi firesc — in­ te pentru un tip sau altul de parte şi toate la un loc s-t
ţiei unui gard, la demola­
în conducerea activităţii eco­ nerealizările cu care sînt da­ Solicităm însă sprijinul mai credere, iar comitetul de par­ rea barăcilor şi sortarea teresul cadrelor didactice. comportament. Un diriginte îşi părea că se realizează obici
nomice“. Totodată a notat la­ tori fată de plan se datoresc concret al comitetului de par­ tid să fie prezentă activă, e- cărămizilor, în cadrul şan­ Reproducem în cele ce ur­ propusese o dată să vorbeas­ tive şi cerinţe stabilite c
tid şi al conducerii lotului hergică în mijlocul colectivu­ tierului pentru construirea mează două dintre scrisorile că elevilor numai despre e-
pidar că membrii comitetului atît neasigurării de către li­ privind dotarea şantierului lui, să conducă şj să îndrume unei terase in faţa şcolii sosite la redacţie, xemplele clasice si ideale de destulă migală la începuli
dac
de partid nu au intervenit la nii beneficiari a fronturilor de Vulcan cu unele maşini şi uti­ cu competentă şi răspundere şi la introducerea încălzirii lată ce ne scrie profesorul curaj, modestie, sinceritate fiecărui an şcolar. Dar aceea
centrale în şcoală.
temelor
timp pentru redresarea activi­ lucru la timp, a unor utilaje laje deosebit de necesare. activitatea productivă, să nu Aceiaşi pionieri silitori planificarea grupuri de la clase s
clasă
sau
tăţii productive, afirmaţie deo­ şi materiale, dar şi slabei or­ — Eu aş vrea să spun că ezite a lua măsuri ori de cite au săpat 230 m de^şanţ şi urmăreşte de-a lungul mt
au efectuat 67)0 ore de
ori situaţia o cere.
în activitatea noastră se ma­
sebit de justă, dar neargu­ ganizări a muncii, fluctuaţiei nifestă încă o conştiinţă scă­ Din cuvîntul majorităţii par­ muncă patriotică la sorta­ multor trimestre, în schirr,
tul cartofilor în depozitul
formalismul
mentată. Numai aşa se expli­ mari — mai ales la punctele zută la unii lucrători, fie ei ticipanţilor la discuţii s-a des­ C.L.F. Petroşani. se observă întocmită şi c -
iost
a
care
că — prin lipsa de îndruma­ de lucru de la Ghelar şi Lu- muncitori, maiştri sau ingineri prins hotărîrea de a mtinci cred eu — formalismul d,
Şcolii
re şi control din partea comi­ peni —, neasigurării de către — şi-a început cuvîntul co­ mai bine, de a elimina lipsu­ nr. Pionierii Petroşani au generale realizarea obiectivă a orch
3
ajutat,
munistul Nicolae Armaşu. Se rile din activitate, răspunzînd
tetului de partid, prin tolera­ S.U.T. a materialelor şi utila- în aceste zile de toamnă, de dirigenţie: temele, lua,
mai dau lucrări de slabă ca­ sarcinilor majore ce se pun la sortatul cartofilor pen­ Sabin Selagea, de la Şcoala etc., crezînd asttel că toate în general din liste specia
lor
la
litate, nu se foloseşte integral în fata investiţiilor, în gene-, C.L.F. Tot ei au sirius 200 generală din Vaţa de Jos: carenţele. se vor vindeca de sau din diferite culegeri, i
tru
depozitarea
timpul de lucru de către toti ral, în fata investiţiilor mi­ kg măcieşe. „Un diriginte însulletit şi la sine. Cum era de aşteptat, sint^ selecţionate după 6 ani
salariaţii, maşinile şi utilaje­ niere în mod deosebit. Scurta­ care cunoaşte sarcinile de rezultatul a rămas nul, pen­ mită logică, criteriul princip
Creşte eficienta muncii le sînt utilizate nerational. E rea termenelor de execuţie si La amenajarea drumului principiu ale învăţămintului tru că elevii nu ajunseseră fiind specialitatea sau paşii
drept că noi avem unele eco­ creşterea calităţii acestora, Lonea— Cimpa şi-au pus c- nu va aştepta de nicăieri te­ să-şi cunoască propria viată nea dirigintelui. Aceste tem
şi
LUPENI. In acest an, colectivul Fabricii de fire şl nomii la preţul de cost, dar îmbunătăţirea activităţii sub figia hărniciei nr. pionierii me şi recomandări, pentru că şi să-şi dea seama nu dacă lap­ în ioarte muite cazuri, nu (.
Pc-
3
Şcolii
generale
compati­
sau
sînt
tele
lor
fibre artificiale „Vîscoza" Lupeni s-a angajat să rea­ încă este larg deschis robine­ toate aspectele vor sta per­ trila. In 200 ore muncă pa­ va porni întotdeauna de Ia bile £U reprezentările asupra scama de particularităţile r
pietre
strîns
lizeze o reducere substanţială a cheltuielilor mate­ tul risipei de materiale. Can­ manent în atenţia comunişti­ triotică, ci au au încărcat ceea ce înseamnă lilNE. Pri­ vîrstă ale elevilor; există
pentru
pavaj,
riale de producţie. Această acţiune s-a soldat cu o tităţi nu tocmai neglijabile de lor, a tuturor membrilor co­ în maşini pietriş, l-au îm­ realităţile şi irămîntările cla­ mul lucru pe care trebuie să-l repetare nejusliiicată de ten
diminuare a cheltuielilor la 1 000 lei producţie mar­ cărămizi, cherestea, oţel-beton lectivului T.C.M.M. Petroşani. prăştiat în zonele unde era sei, iăcînd din ele, periodic, cunoască un diriginte este de Ia un trimestru la alii
fă de 2,60 lei, fapt ce a condus la obţinerea unor eco­ stau aruncate la voia întim- necesar. subiecte ale dezbaterilor cu mediul şcolii şi al clasei, apoi de la un an la altul, fşj ffl
nomii numai pe primele 10 luni ale anului în va­ plării, se degradează în văzul DUMITRU GHEONEA elevii. Nim ic mai eronat de- oamenii şi realizările localită­ sesa Ioc ioarte greu în plan
loare de 400 000 lei. ficare discuţiile provocate
ţii, judeţul.
De remarcat faptul că pe aceeaşi perioadă valoa­ , conduse (din umbră) de căi,
rea beneficiilor suplimentare realizate în fabrică se Fiind vorba de o dezbatere diriginte; se planifică put ii
ridică la 600 000 lei. întregul colectiv este hotărtt ca asupra 'orelor de dirigenţie, ore dincolo de zidurile clas
în continuare să ridice pe noi cote eficienţa muncii trebuie să atât că am optat (iabrică, muzeu, stradă)-, sil
pe care o desfăşoară. întotdeauna pentru o m are putini diriginfi care iolose:
diversitate în alegerea teme­
Ulmul documentar didacl
lor, dar nu în sensul unei li­
sau artistic ca pretext penii
bertăţi oarecare, ci al uneia
discuţii ş.a. Cred că prea
conştient programate care să
intrat în tradiţie ca ora c
contribuie nem ijlocit la reali­ dirigenţie să lie „făcută“ c.
Pentru o utilă petrecere zarea telurilor iundamentale profesor (vorbeşte el întrecic
ale şcolii".
oră) sau de către elevi (c,
a timpului liber a§ tinerilor Profesorul Pavel Mîrza, din 3~ 4 elevi stabiliţi în preah
Deva, după ce îşi declară sa­ bn îşi citesc referatele)“.
CĂI.AN. O utilă petrecere a timpului liber de că­ tisfacţia pentru ideea unei a- Am consemnat succint do;
tre tineri se poate realiza prin intermediul acţiunilor semenea dezbateri, utile prac­ două idei, considerîndu-l
sportive. In vederea acestui fapt, organizaţiile U.T.C. ticii pedagogiei, scrie : contribuţii merituoase la c
din cadrul U.V. Călan şi oraş au pornit o amplă ac­ „...Dacă pornim de la ideea ucidarea acestei probleme cit
ţiune de iniţiere a celor tineri în tainele tenisului de că dirigentia şcolară poate li oc uşoară. Aşteptăm cu ir
cimp. In momentul de faţă este folosit terenul aso­ comparată cu aceea de pă­ leres şi alte scrisori de 1
ciaţiei sportive „Victoria". rinte, atunci ora de dirigenţie cadrele didactice din judett
Dar, tinerii lucrează intens şi la construirea unor ar ii ca o discuţie a tatălui nostru, indiferent de vechilii
terenuri ale lor. Este vorba de cele care în primă­ cu fiul său despre şcoală şi sau grad didactic, indiferei
înainte de a trece la bancul de lucru, elevii anului I — fini
vară se vor da în folosinţă la liceu, şcolile proiesio- nologia meseriei. sori (Liceul energetic din Deva) audiazü o lecţie teoreticii de teh- întreprindere, despre clasă şl de funcţie sau dacă îşi desf;
i
nală şl generală de 10 ani, două in oraşul nou şl Foto: V. ONOIU
unul în oraşiu vechi. echipă, despre colegul de cla­ şoară activitatea în medii
să sau camaradul de muncă ¡ rural sau urban.