Page 55 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 55
DflUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 553 © JOI 16 NOIEMBRÎE 1972 3
O MAI BUNA SERVIRE A POPULAŢIEI
Regularitate şi confort în
autobuze pe tot timpul iernii STĂ MEREU ÎN ATENUA NOASTRĂ
— O situaţie reclamată In
special de posesorii de tele dar nu se reduce total. De bele electrice, cînd funcţio ziu la curent sau că au ten
altfel; în 1968 depistam pe
nează alimentate din reţeaua
siuni necorespunzătoare.
vizoare e aceea în care se ste 30 000 de abonaţi cu ten de iluminat, produc, de ase — Nu vrem să scuzăm în-
anumite ore de virf am foarte bune pe care o facem portul In comun la noile ce- parte din şoferi şi taxat*foarte bune pe care o facem
La anumite ore de vlrf am portul în comun la noile ce parte din şoferi şi taxatoare ? produc „căderi" sau fluctua siune scăzută în reţea. Acum menea, fluctuaţii de tensiune tirzierea punerii în funcţie
urmărit modul în care sînt maşinilor, pot afirma că in rinţe ale programului de mun — Am luptat şi luptăm pen ţii de tensiune. Se cunosc am ajuns la 12 000, iar anul care se resimt puternic la a unor cabluri sau puncte de
dirijate şi pleacă în curse trăm în iarnă cu un asemenea că de 6 ore, ce s-a introdus tru a Întrona în secţia noas perioadele în care se întîm- viitor vor fi şi mai puţini. ecranul televizoarelor. De transformare în noile cartie
autobuzele din punctul Piaţa număr de autobuze cu care la exploatările miniere ? tră, 'la toţi salariaţii, respec plă acest fenomen, cauzele Mai sînt cîteva elemente aceea, recomandăm popu re care sînt datorate activi
Victoriei, Petroşani, Am făcut putem face faţă în condiţii — Faţă de noul program de tarea cu stricteţe a discipli lui. Ce face I.R.E. pentru a care produc oscilaţii sau că laţiei să nu folosească astfel tăţii noastre. Sînt şi din a-
acelaşi lucru şi în celălalt bune cerinţelor transportului muncă al minerilor, automat nei, îndeplinirea corectă a tu asigura tuturor consumato deri de tensiune şi care de de receptoare fără avizul cestea. Dar cauza specifică
punct de dirijare, din cartie în comun în întreagă Valea s-a schimbat şi programul de turor atribuţiilor şi îndatoriri rilor o tensiune normală a pind de consumatori. Unii nostru. a nemulţumirilor este neco-
rul Aeroport. Am notat regu Jiului. In plus, pînă la sfîrşi- mers al autobuzelor noastre, lor de serviciu. Numărul ca curentului electric ? Iată ce relarea activităţii a două
laritate şi ordine. La garajul tul anului vom mai primi 5 încît în' prezent putem spune zurilor de indisciplină s-a re ne declară tovarăşul ing. sau trei întreprinderi—care
din Lupeni, toate cele 42 de autobuze noi. că avem un program continuu, dus foarte mult. Erau şoferi Ioan Haţegan, directorul Ce ne declară directorul I.R.E. Deva contribuie la asigurarea tu
autobuze sînt în stare de — Toate autobuzele au sis care -începe la orele 3,40, o- care refuzau să lucreze la re I.R.E. Deva. turor funcţionalităţilor pen
funcţionare, de asemenea cele teme de încălzire la bord ? dată cu plecarea primelor au pararea unor defecţiuni. As — Noi avem evidenţa cla tru locuinţele nou construi
82 de la garajul din Petro — Gele vechi nu au. Dar tobuze în cursă şi se încheie tăzi majoritatea covîrşitoare ră a tuturor abonaţilor mici dintre ei, în special proprie — Iluminatul public, În te. Un caz tipic îl reprezintă
şani. Nu există nici un auto a şoferilor şi taxatoarelor îşi care au tensiuni variabile în tari de aparate de sudură deosebi la sate, a fost anul blocurile din microraionul
buz scos temporar din circu fac datoria cu răspundere şi reţeaua electrică. Din 135 000 sau alte utilaje mici, intră acesta obiectul multor ne 15 A din Deva. Blocurile au
laţie. conştiinciozitate. In mod deo de abonaţi, circa 12 000 se în reţea fără acordul nos mulţumiri. fost recepţionate, ocupate de
tru sau funcţionează cu a-
— Cauza principală a fost
Aceaita este situaţia la ora sebit aş vrea să-i remarc în află în această situaţie. Din ceste utilaje şi în orele cînd lipsa becurilor. Din necesa locatari dar nouă constructo
actuală, cînd iarna adevărată, această privinţă pe şoferii Ba- tre aceştia, cam o cincime consumul casnic creşte mult, rul nostru de 94 000 becuri rul nu ne-a eliberat la timp
cu gerul şi viscolele ei, încă niay Carol, Horia Trif, Soti- au tensiuni sub limita admi ore la care noi interzicem incandescente, furnizorul n-a terenul pentru postul de
n-a venit. Dar cum va fi a- racha Mititelu, Victor Dră- să, Situaţia se explică prin folosirea acestora tocmai contractat cu noi decît ju transformare şi cabluri. In
tunci ? Cum se va desfăşura ghici, Biro Carol, Ioan Rus, aceea că consumurile cresc pentru a asigura populaţiei mătate. Am cunoscut aceste cazuri ca acestea noi asigu
transportul în comun ? Ce mă am. făcut o modificare prin la orele 2,30—3,00, cînd se în Nistor Popescu şi mulţi alţii, foarte repede şi depăşesc o tensiune normală. Ne fac nemulţumiri ale populaţiei. răm energia electrică prin
suri de pregătire se iau şi se care dirijăm căldura de la mo torc ultimele maşini de pe care sînt exemple în muncă, capacităţile instalaţiilor şi astfel de greutăţi moara şi' Prin intervenţii la diferite provizorate, prin organizarea
aplică acum, cît mai este tor în interiorul maşinii. Au trasee. Sîntem hotărîţi să răspund la toate apelurile ce reţelelor noastre, unele des atelierul de tîmplărie ale întreprinderi le-am mai ate de şantier şi, evident, aces
timp ? Factorii de răspundere tobuzele noi au aparate spe muncim în aşa fel ca, din cau le sînt adresate. tul de vechi. I.I.L. Deva, atelierul de tîm- nuat, dar situaţia a rămas tea provoacă neplăceri. In
O
sînt conştienţi că şi de trans ciale de încălzire. za transportului în comun, De la începutul anului şi Regularizarea tensiunilor plărie al cooperativei de tot dificilă. Pentru anul vii mod normal, un bloc nu ar
portul în comun depinde pro — întreţinerile bune ce se procesul de muncă să nu aibă pînă în prezent secţia trans 6 facem în fiecare an, dar consum Dobra, moara de tor ni sau asigurat repartiţii trebui dat în folosinţă dacă
ducţia exploatărilor miniere. fac autobuzelor sînt demon de suferit niciodată. Modul în porturi a I.G.C. Petroşani tocmai dată fiind creşterea porumb şi abatorul din Pe pentru 75 la sută din necesar. nu are asigurate toate func-
La asemenea întrebări am strate convingător de faptul care muncim la ora actuală şi-a depăşit planul cu 1 500 000 rapidă a consumurilor, în troşani, atelierul mecanic al Şi situaţia va fi incompara ţionalităţile. Dar în multe ca
căutat răspunsuri -la secţia că nu există nici un autobuz ne permite să ne adaptăm din lei. Intr-o singură lună, auto fiecare an depistăm alţi con T.C.M.M. din Ghelar, Şcoala bil mai bună. zuri noi nici nu sîntem che
transporturi a I.G.C. Petroşani, pe butuci, deşi multe maşini mers la orice condiţii. buzele secţiei parcurg 1 693 000 sumatori cu tensiuni sub de şoferi din Ilia şi alţii. — Unii locatari care se maţi la recepţie.
discutînd cu' şeful secţiei, to sînt vechi, obosite. înseamnă Desigur, mai există şi greu cele admise. De la an la an ■ Receptoarele mai mari de mută în blocuri noi, sesi Am spus aici cîteva din
că aveţi şi mecanici buni în tăţi. In mod deosebit lipsa u- kilometri, transportînd mai numărul lor se diminuează, problemele activităţii noas
varăşul Gheorghe Scarlat. bine de 8 000 000 de călători! 800 de waţi, în special so- zează că sînt racordaţi tir-
secţie. nor piese de schimb se resim tre nu pentru a ne scuza
— Practic, pregătirile noas — Avem şl ne străduim să te mai mult. Dar aducem din Este o muncă pe care şoferii faţă de populaţie atunci cînd
tre pentru iarnă sînt încheiate calificăm cît mai mulţi, să-i alte părţi, pe altele ni le fa şi taxatoarele, mecanicii şi această activitate îi aduce
— ne-a spus tovarăşul Scar specializăm, să le ridicăm ca cem singuri, facem tot ce se dispecerii, întregul colectiv unele neplăceri, ci din do
lat. in cadrul reviziilor sezo lificarea. In acest scop func poate ca autobuzele să nu sînt hotărîţi s-o facă cu şi mai LUPUL LÂ... OUĂ ! rinţa de a asigura pe abo
niere au fost jiuse la punct ţionează un curs de calificare stea în garaje. multă răspundere şi corecti naţii noştri că ne preocupă
sistemele de încălzire de la cu 50 de cursanţi, tineri ce —• Ce s-a întreprins pentru tudine, garantînd buna desfă în cel mai înalt grad găsi
bordul autobuzelor, a fost pro lucrează efectiv în garajele întărirea stării de disciplină şurare a transportului- în co La Începui, ca orice ins rea posibilităţilor de a eli
curat lichidul antigel, restul noastre şi care vor deveni în la lucrătorii secţiei, cunoscut mun şi de-a lungul sezonului pornit pe pricopseală, s-a de afaceri reuşite, Lupu şl şească o pedeapsă de trei mina la timp acele neplă
de materiale necesare pentru curînd mecanici. fiind că au mai existat abateri friguros. aciuat pe lingă „stină". In mina sa dreaptă, Gheorghe luni. Spusese el ceva de ceri.
iarnă. Datorită întreţinerii — Cum s-a adaptat tran-s- de la disciplina muncii la o GH. I. NEGREA Constantin, om um blat prin casă, dar n u spusese totul. Convorbire consemnată de
astlel de cazuri „stînele" atltea locuri că nu mai a M ilos, şeful sectorului ma
sînt magazine de desfacere vea loc să-şi vizeze bulell gazine, care ştia acum tot ION CIOCLEI
ale unor organizaţii de co nul, şi-au zis că pot nici să ce trebuia să ştie şi să facă,
producţie
şj
La
este
V-ati obosit mult merţ sau de cărora ochii co nu mai muncească. pui tej s-a glndit că tocmai inuman
asupra
merţ
ce
au
de.,
ghea
adus
un
să-l
acum,
alunge
Sili POSIBILITĂŢI PfNTRU lor răspunzători aţintiţi. „Stî- „leoaică" pe de nume Niţu. um cînd prin punerea fusese popreală. Parazitele
»
stau
nu
Cil
ciun
lui
bugetul
bine
de
destul
m are
ziulica
era
ei
la
tit
cu cercetarea?
m agazin
na“
un
al
cu
înţeles
blau
I.A.S . lui Şi-a era dat prea repede personală, în m aşina proprietate Lupu Savu s-a a puş pej intenţia
stin
dreapta
şi
şi
treabă,
şefului
arama pe fată şi a fost' a- ga, avind insă grijă să trea decis să-şi refacă Irt cîteva intestinale
In 12 octombrie a.c. am pu lungat. A căutat, atunci, alt că seara pe la unitate pentru zile echilibrul financiar de
A PREGĂTI 0 MASĂ CONSISTENTĂ blicat nota „Ce nu le-a con loc de pricopseală. L-a găsit a ridica „plusurile“ obţinute reglat. Sîmbătă, 28 octom
venit soţilor Maier“. Ceea ce ia o unitate a Agrocoop-ului pe căi deloc „ortodoxe". Şe brie, a primit 9 900 de ouă. Bolile provocate la om de pa
nu
sînt
foarte
In cele două centre fero turi stau aliniate borcanele Pregătirea cămării pentru nu le convenise era faptul că din Deva. Şi aici insă „s-a ful sectorului de m agazine In loc să le pună In vînza raziţii intestinali mai des întilnite
Cele
meroase.
viare, Simeria şi Petroşani, de conserve aranjate pe sor iarnă constă aici din sorta fuseseră „vizitaţi“ în unitatea dedulcit" prea mult cu ce se n-avea m otive să fie nem ul re, le-a dosit în coteţul găi sint oxiuroza şi ascaridioza. Bol
ceferiştii care execută ser timente, dominînd tomatele. rea şi depozitarea a 17 000 din Hunedoara a Agrocoop de atla pe rafturi şi în sertare ţum it-: ouăle rezultate din nilor, cu intenţia de a le navii pot să prezinte simptome
—
digestiv
viciul în tură sau după tur- Nu s-au însilozat în schimb kg cartofi, 1 400 kg ceapă, echipa de control obştesc şi afacerea a Început să... producţia I.A.S. Avicola se valorifica atunci cînd se va din partea aparatului mincare, dureri
lipsa
de
poftei
nus servesc zilnic masa la nici un fel de rădăcinoase, 1 180 kg fasole. S-au pus la condusă de Victoria Vîntu. Şi scîrţîle, atrăglnd atenfla ce ivi m omentul prielnic (aştep abdominale repetate; simptome
cantină. Aici lor trebuie să urmînd ca într-un timp re murat în hutoaie gogonele, pentru că nu le-a convenit, lor ce vegheau la integrita ta să intre în vigoare preţul generale — paloare, slăbire, une
febrile;
ori
ascensiuni
te fie asigurată o masă con lativ scurt să fie livrate de castraveciori — 1 980 kg, s-au purtat cu echipa aşa cum tea avutului public. De data de iarnă al ouălor). A doua me nervoase — somn agitat simpto
(da
sistentă şi servită operativ. C.A.P. Densuş şi Rîu Băr 1 000 kg varză sînt deja la arătam în nota respectivă. aceasta „lupul“ n-a mai aş FOILETON zi, duminică, s-a aşezat In torită mincărlmilor produse de
Desigur că pretenţiile ce bat, de -Tinde s-au aprovizio butoi. Şi la această canti Nu bănuiam că „punctul de teptat să fie izgonit, ci a faţa gheretei Închise şi a oxiuri), stări de oboseală.
de
Purtătorii
ascarizi
lor care servesc zilnic masa nat şi cu celelalte produse nă este întîrziată depozita vedere“ al soţilor Maier va fi lual-o singur la sănătoasa. arătat cumpărătorilor că în reprezintă un oxiuri şi permanent
pericol
la cantine tind la ceva mai pentru iarnă. rea rădăcinoaselor necesare îmbrăţişat şi de delegatul Chiar dacă nu i-au reuşit a- afara celor 3 ouă sparte din pentru colectivitatea in mijlocul
mult, la o masă diversifica la pregătirea supelor şi cior U.J.C.A.P. care a efectuat cer facerile, s-a consolat cu i- vindeau (cum, nu-1 intere vitrină nu mai are altele. căreia trăiesc, datorită uşurinţei
tă, la prepararea mai mul belor în perioada de iarnă. cetarea. Din răspunsul pe ca- deea că, oricum, a clştigal sai), găinile se vindeau. îşi Cumpărătorii, care i-au de cu care ouăle pot ajunge pe
miinile lor.
tor meniuri, pentru ca abona La cantinele ceferiş Aceste cîteva măsuri luate •re-1 primim rezultă : experienţă, care o să-i fie mai făcea el drum din cînd prins de multă vrem e năra Oxiuroza este o boală familială:
ţii să aibă posibilitatea de de administraţiile celor două „Aspectele semnalate în clndva de folos. Fără să pa în cînd pe aici, observa că vurile, nu s-au lăsat înşelaţi este suficient ca un singur indi
să
parazitat
fie
a alege între mai multe fe tilor din Simeria cantine, precum şi înfăptui articolul intitulat „Ce nu le-a ră afectat de eşecuri, a dat cel pe care-i angajase s-au şi au privit in coteţul de vid membrii familiei să pentru ex ca
fie
toţi
luri de mîncare la aceleaşi rea celorlalte care sînt nece convenit soţilor Maier“ au o raită prin piaţa de alimen schimbat, prea mult la faţă. găini, unde, spre surprinde puşi infestării. îndeosebi copiii se
preţuri. Şi pentru ca preţuri şi Petroşani sare pot asigura o masă di fost verificate de noi, iar re te a Devei spre a ochi un dar „lupul" cel bătrin ştia rea lor, au descoperii cîteva infestează între ei in timpul jo
mama
poate
se
le să fie cît mai accesibile, versificată, dar cu acestea zultatul este următorul: alt „clmp de atac". S-a oprit să zlmbească Intr-un m od mii de ouă. Pocăit, Lupu cului, la iar copii. Investigaţiile infesta
de
făcute
iar masa cît mai variată şi nu s-au epuizat posibilităţi In faţa unei gherete mai personal, plin de farm ec, ca le-a pus în vînzare. A doua in casele unde există bolnavi au ■
consistentă, se presupune că le de îmbunătăţire a mesei. Tovarăşa Victoria Vîntu din mult declt modeste. Alţi re-1 dezarma. zl s-a pllns peste tot că „nu dovedit existenţa ouălor de oxiuri
in
aceste cantine trebuie să fie Cantina din Simeria este Pe lîngă toate cantinele mari echipa de control obştesc a confraţi ar fi trecut pe Ungă Astă-vară Lupu Savu a este lăsat să-şi facă în liniş pe praful de pe mobilă, pe cărţi,
Ouăle
lenjerie.
de
oxiuri
sint
conduse cu pricepere. administrată de Simion Păcu- există gospodării anexe, în cerut din uşa magazinului ac ea fără s-o bage In seamă, dispărut pentru o vreme din te datoria“. Dar n-a închis rezistente la uscăciune, ele pu
La cantina din staţia C.F.R. raru. Şi el s-a străduit să special crescătorii de porci. tele pentru control, deşi vîn- dar „lupul" nostru, fugărit unitate. Cumnaţii, fraţii şl bine gura că a şi fost încon ţind să-şi păstreze viabilitate
Scuturatul
Petroşani, Viorica Bala-j, ad aducă unele îmbunătăţiri în Se asigură în felul acesta zâtoarea avea clienţi pe ca- din alte părţi, s-a mulţumit surorile au lansat vestea că jurat de cîţiva lucrători de mult pat timp. corp de la lenjeriei
purtător
sau
de
ministrator, ne informează sensul de a servi o masă cît carnea la un preţ ieftin. re-i servea şi i-a răspuns să şi cu ceea ce găsea aici: este bolnav de hepatită ln- la miliţie care i-au contro pe fereastră poate favoriza răs-
că pentru cei 450 abonaţi • mai consistentă şi variată, Cantinele ceferiştilor nu au mai aştepte puţin; pînă termi găini şi ouă. Şi aşa s-a apu tr-un spital. Zvonul lansat lat din fir-a-păr unitatea. pindirca ouălor de la o locuinţă
zilnic, plus flotanţi, se pre dar de multe ori nu a reu asemenea gospodării anexe nă cu clientul pe care-1 ser cat Lupu Savu din nou de cu trudă de neamuri se cam Găinării şi mai mari au ieşit la alta. cazul ascaridiozei, infesta
In
găteşte o masă consistentă şit. Lipsa unei sobe de gătit deşi posibilităţi de a le în vea atunci. Menţionăm că Vic găinării. S-a prezentat la bătea cap în cap cu ceea ce rea se face prin legume, fructe,
şi variată, compusă din două tip restaurant împiedică în fiinţa există. toria Vîntu nu a mai aşteptat sectorul de magazine al ştia şeful sectorului maga la iveală. „Lupii" puşi să apă.
efectue
se
trebuie
meniuri cu cîte trei feluri făptuirea intenţiilor de di Se preconizează trecerea şi nici nu a intrat în maga I.A.S . „Avicola“ M intia ce zine şi anume că e plecat In păzească ouăle au intrat in ze Profilaxia scară largă, să organizat, cu
pe
de mîncare, servite la prînz versificare. încălzitul din Ia noua formă de adminis zin“. tind să-i fie Încredinţată u- concediu fără plată să-şi panică... elaborarea de măsuri concrete.
şi seara, lucru ce le permi sala de mese lasă mult de trare, de cantină-restaurant. Nouă, cînd am cercetat fap nitalea nr. 5 din piaţa Devei. construiască o casă, dar se AL. SANDULESCU Trebuie să se ţină seama indeo-
sectorul
să
te abonaţilor să-şi aleagă în dorit. Această cantină avea Indiferent de cine vor fi ad tele în prezenţa unui activist Şeful sectorului magazine tul, neiiind om curios din sebi de posibilitatea alimentar: transmi se
elimine
de
timpul unei zile, din cele un bun renume nu numai ministrate şi ce formă de or al Consiliului municipal al din I.A.S. Avicola i-a Întins lire, n-a pus întrebări lămu P. S. Ne-a parvenit ştirea tere a ouălor de către persoane
două meniuri, ceea ce do în rîndurile celor 350 de ce ganizare vor avea, cele două sindicatelor, soţii Maier ne-au fără prea multe tîrguiell ritoare. La 8 octombrie, că Lupu şi compania au iosl le infestate şi care lucrează in
care
produsele
vînd
resc. In atenţia administra ferişti care serveau masa zil cantine ale ceferiştilor din spus: „Nu s-au legitimat şi cheile. Lupu a zis „m ulţu Lupu şi-a făcut din• nou a- izgoniţi de Ia unitatea nr. 5 cantine, sau care participă la ali
mentare
fa
torului cantinei este şi apro nic, ci şi în ale altora care Simeria şi Petroşani au ne mesc“ şi pe-aici ţi-e dru pariţia la Deva. Văzîndu-1 „Avicola" din piaţa Devei. bricarea anumitor produse ali
vizionarea pentru .iarnă, de- erau trecători prin gară. Ci- voie de gospodărie anexă nu erau cinci cum scrie în mul I Nu s-a mai oprit pî tras la faţă, şeful sectorului După informaţiile pe care mentare. In acest scop se va fa
pozitîndu-se 20 tone de car teva „amănunte" gospodă pentru a putea asigura di lege, de aceea nu le-am per nă acasă, adueîndu-şi la De de magazine a regretat pro le deţinem, există însă şi ce obligatoriu- controlul sistema
industria
din
tic
muncitorilor
al
tofi, 3 tone ceapă, 700 kg reşti nepuse la punct i-au versificarea meniurilor, iefti mis să facă control“. Tonul va fraţii, surorile şi cumna fund că bietul om a trebuit alţii cu antecedente penale alimentară. De asemenea, se va
ardei, pentru umplut şi 20 kg luat din reputaţie. Adminis nirea lor şi, în acelaşi timp, cu care s-au adresat femeilor ţii. Rubedeniile I-au Întrebat să trudească atît la casă şi puşi să păzească găinile şi interzice atingerea produselor a-
cu
ardei iuţi, două tone de var traţia cantinei va trebui aju spre a oferi o masă consis din echipă l-au motivat ast- ce o să facă toţi lingă cîte i-a dat permisiunea să se ouăle acestei întreprinderi, limentare gustarea mina, ca de exem
plu:
sminti-
untului,
a
ză, pentru a fi pusă în butoi tată în acest sens, pentru a-i tentă. fei : „Eram nervoşi. Se plimba va găini şi ouă dar ei le-a prezinte din nou la „stină", lată cîţiva: Gheorghe Plo- nel cu degetul, aşa cum obişnu
la murat, iar în lăzi -- două mulţumi din toate punctele ION JURA şefa de echipă prin magazin dat asigurări că afacerea adică la magazin vreau să rea, în Lupeni (cu o con iesc unele gospodine in piaţă. In
copii
colectivităţile
tone de fasole boabe. Pe raf de vedere pe abonaţii săi. corespondent voluntar şi magazie ca la ea acasă“. n-o să iasă prost. Şi a avut zic. După cîteva zile însă damnare de 2 ani), Ioniţă ce controlul de periodic se va fa
copiilor,
al
Va să zică, soţii una ne-au dreptate. , Obişnuit, din ouă a primit o veste care l-a Grigore, din Petroşani (cu o cit şi al personalului de serviciu.
spus nouă şi alta delegatului se scot pui, omletă sau o- uluit. condamnare de 3 ani), Dumi De importanţă majoră este pro
individuala,
trimis de U.J.C.A.P. să ia chiuri.El, Lupu Savu, scotea Clndva, Lupu fusese prin tru Tudoran din Hunedoara filaxia măsurilor de adică totali
precauţie
pe
tatea
Aprovizionare preferenţială măsuri. Dar în loc să ia mă tot felul ei de şi alte bunătăţi cu judeţul trecerea cu îşi Însem şi alţii. Aşteaptă oare I.A .S. care şi de le a ia evita ingerarea in
fiecare
individ
şi
Prahova
suri, delegatul U.J.C.A.P. şi-a
scopul
şi
nemoteniile se
dea
în
nase
care
cîteva
şi
se
însuşit cele ce au spus soţii lngrăşau văzînd cu ochii. călcări de lege, fapte pen Avicola în M intia să pentru a-i răspîndirea ouălor. Aceasta per se
iarăşi
igienă
printr-o
realiza
poate
petec
In localitatea Baia de Lipseau varza albă şi roşie că marfa lipseşte acestui în cauză. Asta, da, cercetare! La un moment dat, sălui tru care a trebuit să ispă- alunga ? sonală riguroasă, asociată trata
mentului medicamentos adecvat.
Criş funcţionează o unita (acum în plin sezon de re magazin, în schimb dispu V-a obosit mult ?
te lcgume-fructc aparţinînd coltare), morcovii, rădăci- ne de un stoc de ambalaje
de C.L.F. Brad. Aprovizio noasele albe. Roşii de seră goale neridicate, a căror
narea acestei unităţi este la această unitate nu s-au valoare întrece cu mult va
sub orice critică. Astfel, în livrat de multă vreme, loarea mărfurilor existen Vă răspundem la întrebare
ziua de 11 noiembrie 1972, timp în care în magazine te I
Această situaţie de ne
rafturile unităţii erau goa le din Brad acestea stocau tolerat trebuie să fie lichi
Avisalon Mîţ — Basarabasa.
le, găsindu-se la vînzare alături de grămezi mari de dată de urgenţă de către Orice litigiu în valoare de cel ror vechime în muncă este muncă mai mare de 25 ani,
puteţi cere pensionarea pen
întreruptă, primul concediu va
numai ceapă, usturoi, sfeclă varză, morcovi şi alte măr conducerea C.L.F. Brad. mult 5 000 lei între angajat şi putea fi programat numai tru limită de vîrstă cu pensia
roşie, cartofi (de calitate furi care nu au fost vă unitate se soluţionează de că pentru o perioadă ulterioară integrală la împlinirea vîrstei
necorespunzătoare) şi cîte zute de către cumpărăto L. SILVESTRU tre comisia de judecată din împlinirii unei vechimi neîn de 60 ani. Această vîrstă se
va borcane de conserve. rii din Baia de Criş. Dar da corespondent voluntar
unitatea respectivă. Cînd este trerupte în muncă de 11 luni. , reduce cu cîte 6 luni pentru
vorba de pretenţii băneşti — Intrucît dv., prin reîncadrarea fiecare an efectiv lucrat în
ca în cazul dv. — comisia de în muncă în termenpl legal locurile de muncă din grupa
CONFRUNTAREA SESIZARI-RASPUNSURI judecată trebuie sesizată în, după efectuarea stagiului mi I şi cu cîte 3 luni pentru fie
care an efectiv lucrat în locu
termen de cel mult un an de
litar aveţi o vechime în mun
la data cînd aceste sume de că neîntreruptă, veţi primi rile de muncă din grupa a
în cursul anului reîncadrării
bani urmează să fie plătite.
II-a. Aceste vîrste de pensio
S-a organizat mai rea unui grup de cetăţeni din fectua în continuare controale Petrea Popescu şi Ilie Ma în muncă concediul de odihnă nare în condiţiile arătate se
inopinate. Vă facem cunoscut
Balşa nemulţumiţi de modul
cu durată integrală în raport
reducv numai cu ani întregi,
bine vînzarea presei cum îşi fac datoria unele ca-- că am dori pe viitor ca recla ier — Hunedoara. Intrucît în cu vechimea totală în muncă, fără a putea f-i mai mici de
tre dv. şi unitate există u-n
manţii să se prezinte şi la u-
dre sanitare medii de la dis
pensarul lor: nitate pentru a ne da relaţii contract de şcolarizare, preve calculat perioadei reîncadrării 50 ani.
Simion Cătălină — Stănija.
Un cititor din Deva sesiza „Din cercetarea noastră- ' e- mai precise asupra faptelor derile cuprinse, în acel con în -muncă şi sfîrşitul anului Pensionarii de invaliditate de
ziarul că în cartierul Dacia fectuată la faţa locului şi din petrecute“. tract trebuie să fie respectate calendaristic respectiv. Pen gradul III vor primi, pe tim
duminica dimineaţa nu are de discuţiile purtate cu primarul de către ambele părţi, adică tru a putea fi promovat în- pul cît sînt angajaţi, pe lîn
tr-o categorie superioară, este
atit de către unitate, cît şi de
unde cumpăra ziare şi revis comunei a reieşit că activita „Cele sesizate sînt către angajat. In situaţia în nevoie să îndepliniţi, printre gă salariu şi pensia în între
te. Sesizarea a fost cercetată tea personalului din circum care unitatea care a suportat celelalte condiţii stabilite de gime, fără ca acestea, împreu
de Consiliul popular munici scripţia sanitară Balşa, în juste“... şi s-au luat cheltuielile de şcolarizare vă lege şi cea de vechime în nă, să poată depăşi salariul
pal şi de Direcţia judeţeană ansamblu, este pozitivă. Au aprobă transferarea la o altă meserie, prevăzută în anexa tarifar în vigoare, corespunză
de poştă şi telecomunicaţii. fost cazuri cînd personalul de măsuri de sancţionare unitate, nu vă mai urmăreşte 1 la Legea ¿nr. 12/1971 privind tor funcţiei avute la data pen
Iată răspunsul : la casa de naşteri a avut alte pentru plata acestor cheltuieli. încadrarea şi promovarea în sionării de invaliditate. In ca
„S-au luat măsuri ca uni preocupări în timpul orelor a vinovatei muncă a personalului din uni zul în care salariul tarifar îm
tatea C.E.C. unde funcţionea de serviciu. După cum ne-a Dana Candin — Gurabarza. tăţile socialiste de stat. preună cu pensia ori numai
ză şi chioşcul pentru distri relatat primarul comunei, au Răspunsul este negativ. salariul tarifar depăşesc sala
buirea ziarelor să funcţioneze fost luate măsuri contra a- Am rezumat astfel răspun Constantin Olăraşu — Vul Ghebrghe Gavrilă — Teche- riul tarifar în vigoar.e, cores
şi duminica înainte de masă, cestor atitudini ale personalu sul O.C.L. Mixt Brad la sesi can. Numai comitetul casei de reu. Persoanelor care solicită punzător funcţiei avute la da
iar restul zilelor din sâptâmî- lui mediu. zarea cetăţeanului Gheorghe ajutor reciproc poate stabili acordarea pensiei după data da pensionării de invaliditate,
nă va funcţiona după următo Talpaş’ din Brad, privind ser cuantumul sumelor pe care le de 1 noiembrie 1972 şi îşi a- pensia se reduce sau plata
rul program: 7—12, iar după- Sînteţi rugaţi virea preferenţială la cofetăria poate împrumuta membrilor leg ca bază de calcul al pen pensiei se suspendă, după caz.
masa 17—21. Tot în cartierul din Gurabarza. Cine e vino ei, în raport cu prevederile siei salariile tarifare de înca Avram Vinerean — Măgu-
Dacia mai funcţionează, în să daţi detalii vata şi cu ce a fost sancţio din statutul acesteia şi cu su drare din 5 ani anteriori a- reni. Angajaţii care nu înde
cadrul O.C.L. Industrial, ma nată ? Ne spune răspunsul mele pe. care le are disponi cestei. date, li se adaugă la plinesc condiţiile pentru ob
11
gazinul „Doina , după urmă O.C.L.: bile în acest scop. pensia rezultată din calcul un ţinerea unei pensii şi sînt lip
torul program : 6,30—13 şi La sesizarea cetăţeanului „Vă comunicăm -că am cer- Gheorghe Covaci — Hune spor de 10 la sută. siţi d,e mijloace proprii de e-
15—20 zilnic^ iar duminica de Petru Mureşan, făcută în nu certat reclamaţia tovarăşului doara. Pentru a vă putea răs Simion Groza —- Rovina. xis-tenţă au drept la ajutor
la 7—12, unitatea respectivă mele său şi al altor cinci na Talpaş şi am ajuns la conclu punde, vă rugăm să reveniţi Lucrările de majorare a pen social care se plăteşte din
desface ziare şi reviste". vetişti pe ruta Simeria — zia că cele sesizate sînt juste cu o altă scrisoare în care să siilor sînt terminate şi se fac fondul de asigurări sociale de
Tîmpa, şi anume că taxatoa şi constituie abateri de la re arătaţi în mod amănunţit cum comunicările necesare tuturor stat, dacă sint în ‘vîrstă de 62
Nemulţumirea au rea de pe autobuz nu dă res gulile generale de comerţ în s-au petrecut faptele. pensionarilor caro intră în a- ani, bărbaţii, şi 57 ani, femei
ceastă categorie, La virsta de
tul exact la cetăţeni, răspun
N. Gelu — Hunedoara. Con
le, şi au o vechime de cel pu
cediul de odihnă, se acordă în
rezolvaî-o autorităţile sul I.G.C.L. Simeria este a- sensul comportamentului fată fiecare an calendaristic, cu 64 ani puteţi solicita transfor ţin 5 ani efectiv lucraţi, do
de consumatori. Drept pentru
marea pensiei de invaliditate
cesta :
vediţi cu acte oficiale.
Supleţe, furia. miiuUie. Naiu
„Salariatei Elisnbeta Băcilă
comunale (numele taxatoarei — n.n.) i care gestionara Jenica Tecsi a acest exemplar de cerb carpatin ta ic-a îmbinat cu dărnicie în durată între 15 şi 24 zile lu în pensie de limită de vîrstă IOAN VASILIE
ce face fala parcului zoologic
cu vechime incompletăi
fost mustrată verbal şi a fost
crătoare, în raport cu vechi
VASILE AVRAM
s-a pus în vedere ca pe viitor penalizată cu reţinere din sa din Hunedoara, spre desfătarea bunedorenilor şi a altora, care mea în muncă a angajaţilor. Gheorghe Habor — Lonea de la Direcţia judeţeană
urte Dealul Chizidului.
vin în vizită şi se încumetă să
Direcţia sanitară judeţeană să fie cît se poate de atentă lariu, pe luna septembrie Foto: V. ONOIU Pentru cei nou angajaţi şi şi Iosii Vasilian — Hunedoa pentru probleme de muncă
ne răspunde astfel la sesiza cu călătorii, iar noi vom e- 1972, cu 5 la sută". pentru cei reîncadraţi, a că- ra. Intrucît aveţi o vechime în şi ocrotiri sociale