Page 58 - Drumul_socialismului_1972_11

ÄZU’KtfSSES ÎWÎ^WCT
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 555 O SIMBÄTÄ 18 NOIEMBRIE 1972

CONTRIBUŢIE COLECTIVĂ

mş Conferinţa Naţională a BX 'y*.- :¿A”
WW& ■
; ■ 'VA :■ «■' • V,- Z- •. '
MAI IUTE, MAI BINE, MAI EFICIENT!

W ..... .
■ Ht«- rr-'-A. À m - r. ■
Obişnuim să spunem, la în­ fapt s-au creat premise pen­ cul muncitorilor noştri fores­ ze mai ferm: sectorul fores­
cheierea unei adunări sau tru înfăptuirea prevederilor tieri. tier, industria alimentară, zoo­
conferinţe de partid: discu­ cincinalului în 4 ani şi 5 luni. Cadrele didactice care au tehnia la C.A.P. Haţeg, comer­ 1947-13721
ţiile pe marginea dării de Acum, comuniştii, colectivul luat cuvîntul au îmbrăţişat a- ţul (care nu şi-a realizat in­ al tuturor oamenilor muncii
seamă au fost bune, cuprin­ nostru au iniţiat o nouă acţiu­ ceastă -chemare, fapt ce tre­ tegral planul de desfacere), ' -X • '
zătoare, au vădit interesul ne : în fiecare lună, cu fieca­ buie susţinut de comitetul o- activitatea politico-educat’vă
comuniştilor pentru îmbună­ re maşină să lucrăm o zi cu râşenesc de partid. şi culturală.
tăţirea continuă a activităţii, carburanţi şi lubrifianţi eco­ — Intr-adevăr, pe plan ob­ In încheierea dezbaterilor (Urmare din pag. 1)
constituind o reală sursă de nomisiţi. ştesc, prezenta noastră nu a din cadrul conferinţei a luat CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT
învăţăminte pentru perfecţio­ — Subscriem şi noi la iniţia­ fost uniformă în fiecare peri­ cuvîntul tovarăşul Nicolae schimb, care lucrează la a-
narea stilului şi metodelor de tiva tovarăşilor.de la autoba­ oadă şi e bine să capete un Andronncbe, membru al birou­ ceste furnale de 25 de ani.
muncă. Asemenea atribute ză, de a efectua o zi pe lună caracter mai organizat — a- lui Comitetului judeţean de — Colectivul de muncă al
au întrunit realmente dezba­ transportul în comun cu car­ precia Alexandru Moise, di­ partid, şeful secţiei propagan­ secţiei noastre şi-a îndepli­
terile din cadrul conferinţei buranţi şi lubrifianţi econo­ rectorul şcolii generale. dă a comitetului judeţean. nit în mod exemplar angaja­
orăşeneşti de partid Haţeg. misiţi — a precizat, în cuvîn- — Acţionăm mai mult în Expunînd, succint, sarcinile mentele asumate în întrece­
Organizaţia orăşenească de tul său, Adolf Roschnafsky, cinstea unor evenimente — pe care Congresul al X-lea şi rea socialistă închinată ani­ SECTORUL DE EXPLOATARE
partid de aici are rezultate bu­ din conducerea I.G.C.L. preciza Cornel Diconi, secre­ Conferinţa Naţională a parti­ versării Republicii. In peri­
ne şi obiective de viitor an­ — Comitetul orăşenesc de tarul comitetului orăşenesc al dului le-au pus în fata parti­ oada care a trecut de la în­
corate organic în preocupări­ partid s-a ocupat de asigu­ U.T.C. dului, a întregului nostru po­ ceputul anului, prevederile de
le cele mai actuale ale parti­ rarea condiţiilor pentru stabi­ — Educaţia este un proces por în vederea înfăptuirii o- plan la zi nu fost depăşite cu A LEMNULUI
dului şi poporului nostru. Ele litatea cadrelor didactice în lo­ continuu, care nu aparţine biectivului politic strategic peste 15 000 tone de fontă.
au fost dealtfel sintetizate în calitatea noastră — a spus, numai şcolii — a arătat, la — de a plasa cît mai curînd •*- Care sînt mijloacele prin­
telegrama adresată de confe­ între altele, prof. Ioan Groza, începutul cuvîntului său, prof. România în rîndul ţărilor ce­ cipale ce au condus la a- îndeplinirea înainte de ter­ plicarea metodelor moderne Boian, Eugen Sîrbu, Aurel
rinţă Comitetului Central al directorul liceului. O aseme­ Margareta Dumitru, preşedin­ lor mai dezvoltate —, vorbi­ ceastă producţie record pen­ men a planului pe 1972 con­ de exploatare, extinderea pe Simoe, Roman Blidar, şefi de
partidului, tovarăşului Nicolae nea preocupare este bine să ta comitetului orăşenesc pen­ torul a arătat: Este dorinţa tru furnalele hunedorene 7 stituit un succes de seamă al scară largă a mecanizării la parchete, Roman Sirnoc, şef
Ceauşescu : „Delegaţii la con­ existe şi în viitor, ca dealt­ tru cultură şi educaţie socia- cea mai firească a noastră, a colectivului de forestieri de principalele faze de lucru din de depozit final.
ferinţa orăşenească de partid tuturora, să ne vedem tara la la sectorul de exploatare a parchete, 'folosirea raţională
raportează — mult stimate to­ un nivel de dezvoltare foarte lemnului Dobra. Acest succes a masei lemnoase, reducerea Forestierii noştri au înţeles
varăşe Nicolae Ceauşescu — ridicat. Dar această operă nu noi îl dedicăm aniversării a pierderilor de exploatare etc. să-şi mobilizeze toate forţele
că oamenii muncii de pe me­ Conferinţa organizaţiei o pot duce numai marile co­ 30000 tone de 25 de ani de la proclamarea Dintre cei care şi-au adus şi puterea de muncă pentru
leagurile haţegane au îndepli­ lectivităţi, ca de exemplu, cel Republicii. contribuţia la îndeplinirea a-şi aduce contribuţia la înde­
nit sarcinile economice pe 11 de la C.S. Hunedoara, ci toa­ planului anual înainte de ter­ plinirea înainte do termen a
luni, la principalii indicatori, te colectivităţile — mari sau fontă peste Prevederile de plan anuale men amintesc pe Gheorghe actualului plan cincinal, pen­
la data de 3 noiembrie 1972, orăşeneşti de partid Haţeg mai modeste —, noi toţi, prin au fost depăşite cu 2,2 mi­ Munteanu şi Simion Bonghea, tru a da viaţă sarcinilor sta­
dînd peste plan produse în tot ce producem. In acest lioane lei la producţia marfă. fascnatori mecanici, Ion Tăut bilite de Congresul al X-lea
valoare de 5.5 milioane lei. sens, organizaţia orăşenească plan Pînă la 1 noiembrie s-au pro­ şi Cornel Baba, funîcularişti, şi Conferinţa Naţională a par­
Ei sînt hotărîţi să nu precu­ fel şi pentru modernizarea ■ listă. Educaţie trebuie să fa­ trebuie să se ocupe de rezol­ dus şi livrat peste plan 4 235 Irimie Cîmpean, Aurel Cră- tidului pentru lucrătorii din
peţească nici un efort pentru procesului de învătămînt. cem în întreprinderi, în insti­ varea neîntîrziată a probleme­ mc diferite sortimente de pro­ economia forestieră.
înfăptuirea cincinalului înain­ tuţii. O parte dintre tovarăşii lor ridicate aici, de extinde­ — Prin asigurarea unui duse lemnoase, 7 600 • tone ciunescu şi Romulus Sîrbu,
te de termen, contribuind în ,— In ultimii doi ani, dato­ chemaţi să continue procesul rea mecanizării şi creşterea mers constant intensiv la ton­ lemn de foc, 43 tone mangal tractorişti, Petru Oprean, EMILIAN BUGNARU
acest fel la efortul general de rită unei mai intense activi­ de educaţie început în şcoală productivităţii muncii — do­ te furnalele şi respectarea de bocşe şi alte produse. Gheorghe Dan, Ilarie Farcaş şeful sectorului
progres şi civilizaţie al patriei tăţi politico-organizatorice, am nu acţionează continuu, con­ menii în care stăm destul de tehnologiei de elaborare, am de exploatare a lemnului
noastre socialiste. In acest obţinut rezultate tot mai bu­ vingător, cu tot sufletul. Să modest —, de folosirea rezer­ reuşit să depăşim indicele de La obţinerea acestor rezul­ şi Romulus Medrea, bolinde- Dobra
sens, încredinţăm conducerea ne la producţia Cerealieră şi fim cu sufletul deschis în fa­ velor de îmbunătăţire a cali­ utilizare a furnalelor pe în­ tate de prestigiu au contribuit rişti, Partenie Anucuta, Vir- (Din postul de
superioară de partid, pe dum­ în zootehnie — arăta Gheor­ ta sufletelor deschise ale oa­ tăţii produselor în industria treaga secţie cu 20 kg de buna organizare a muncii, a- gil Iuga, Aron Rădos, Petru corespondenţi voluntari)
neavoastră, iubite tovarăşe ghe Prip, preşedintele C.A.P. menilor muncii. alimentară. Ea este datoare să fontă pe mc volum util şi 7.1
secretar general, că vom răs­ Silvaş. La porumb am depăşit — Noi sîntem şi trebuie să militeze nu numai pentru ma­ calendaristică.
punde chemărilor Conferinţei anul acesta producţia plani­ fim şi activişti culturali — terializarea obiectivelor ' de — De aici, de la secţia
Naţionale a partidului, dînd ficată cu 1000 kg boabe la spunea Octavian Inulescu, în­ moment, ci .să aibă în perma­ întîi a pornit iniţiativa de a
peste plan în 1973 o produc­ hectar. Producţia de lapte văţător la Şcoala generală din nentă o largă viziune a per­ se produce cu cocs economi­
ţie globală de 9,3 milioane marfă a crescut, în condiţiile Silvaş. spectivei, să folosească capa­ I. P. B. B
lei; vom scurta cu 15—40 zile cînd efectivele au rămas a- Vorbitorii au scos în evi­ citatea fiecărui comunist în sit întreaga cantitate de fontă
realizată peste plan. Cum se
proape aceleaşi, cu cîte 20 000
termenele de dare în folo­ denţă şi alte aspecte care munca politică de educare şi
finalizează această iniţiativă,
sinţă a principalelor obiective litri anual. Din activităţile a- trebuie să fie reţinute de or­ mobilizare a maselor. Cu alte care sînt rezultatele de pînă (Urmare din pag. 1) lui nostru, în frunte cu co­ producţiei pe 1973. Menţio­
nexe am realizat 280 000 lei
de investiţii; vom spori cu venituri. ganul orăşenesc de partid. cuvinte, biroul comitetului o- acum ? muniştii, ne vor permite ca nez că în prezent colecti­
100—250 kg producţia de ce­ Ioan Babeş, secretarul orga­ răşenesc să folosească mai acest an să fie finalizat cu vul nostru lucrează deja la
reale la hectar şi vom creşte Delegaţii s-au oprit ţn in­ nizaţiei de bază de la C.A.P. mult forţa de partid din oraş — Cu foarte bune rezulta­ vedere calitativ activitatea un bilanţ rodnic. Estimăm nivelul sarcinilor anului vi­
simţitor efectivele de anima­ tervenţiile lor şi asupra unor Haţeg, arăta, de exemplu, că pentru a avea timp să gîn- te. In perioada la care ne re­ întreprinderii s-a îmbună­ ca pînă la glorioasa aniver­ itor. In continuare, ne pre­
le. Acestea sînt cîteva din stări mai puţin îmbucurătoa­ în sectorul zootehnic au pu­ dească mai mult, să chibzu- ferim am reuşit ca, prin creş­ tăţit simţitor. In acest an sare a Republicii să reali­ ocupăm să asigurăm -stocu­
faptele şi năzuinţele cu care re, făcînd propuneri care me­ tut fi convinşi să lucreze nu­ iască mai temeinic. terea temperaturii aerului in­ am asimilat 8 tipuri noi do zăm suplimentar o produc­ rile necesare de materii
cei peste 2 000 de comunişti rită să stea în atenţia noului mai doi comunişti (producţia După ce s-a ocupat de pro­ suflat în furnale şi dozarea elemente prefabricate pen­ ţie marfă de peste 17 mi­ prime şi materiale, să pre­
din oraşul Haţeg se integrea­ organ orăşenesc. acestui sector esté nesatisfă­ blemele activităţii educaţiona­ corectă a şarjelor, să redu­ tru halele industriale, s-a gătim utilajele şi forţa do
ză în marea întrecere naţio­ — încerc un sentiment de cătoare — n.n,), Aurel Marti- le şi a apreciat iniţiativele cem consumul specific cu 9 kg ridicat calitatea produselor, lioane lei, obţinută pe sea­
nală pentru îndeplinirea îna­ regret, de jenă pentru rezul­ nescu, preşedintele cooperati­ care au fost conturate în ca­ de cocs pe fiecare tonă de am reuşit să reducem sub ma. creşterii productivităţii muncă, să contractăm des­
inte de termen a sarcinilor tatele mai slabe cu care ne vei de consum, sublinia că în drul conferinţei, de munca de fontă produsă. normele planificate toate muncii cu 5 000 lei pe sa­ facerea întregii producţii-
actualului cincinal — o ex­ prezentăm — relata Marin reţeaua de deservire sînt lu­ întărire a rîndurilor organiza­ Prin aceste rezultate furna- consumurile specifice. Pe lariat fată de plan, să dăm Avîntul întrecerii din în­
presie a dragostei şi devota­ Băltăţeanu, noul director al crători certaţi cu disciplina şi ţiilor de partid şi de atenţia liştii din Hunedoara şi Călan în plus economiei naţiona­ treprinderea noastră, hărni­
mentului cu care noi încon­ U.E.L. Haţeg. Ele se. datoresc se întîmpină greutăţi în recru­ permanentă ce trebuie acor­ subliniază încă o dată hotărî- această cale, cheltuielile Ia
jurăm partidul şi conducă­ şi timpului nefavorabil din tarea şi creşterea cadrelor, A- dată problemelor de ordin so­ rea şi dăruirea în muncă pen­ l 000 lei producţie marfă au le 8 000 mc prefabricate din cia şi dăruirea colectivului
torii săi". acest an. Dar nu aceasta este ristică Spătaru, locţiitor al cial, vorbitorul a subliniat: tru ca sarcinile sporite ale scăzut cu peste 10 lei fa­ beton, precum şi 4 milioane ne îndreptăţesc să reafir­
In discuţiile purtate, dele­ principala cauză a neîndepli- secretarului comitetului orăşe­ S-au făcut, în conferinţă, a- actualului plan cincinal să fie tă de prevederi. lei economii şi 5 milioane măm hotărîrea noastră de
gaţii au subliniat faptul că în nirii principalilor indicatori, nesc de partid, remarca faptul precierî pozitive îndreptăţite îndeplinite înainte de termen a realiza prevederile cinci­
ultima perioadă se face tot ci activitatea slabă de îndru­ că în învăţămîntul politic ia adresa ajutorului pe care pentru ca măreaţa aniversare Avansul de timp dobîn- lei beneficii.
mai simţit ajutorul dat la fa­ mare a unor cadre cu munci sînt unele cursuri unde se fac comitetul orăşenesc, biroul a Republicii să fie întîmpina- dit, cumulat cu cel de anul Acordăm o atenţie deose­ nalului în patru ani şl
ta locului de biroul şi comite­ de răspundere, indisciplina, fo­ lecţii teoretice, rupte de sar­ său l-au dat organizaţiilor de tă cu rezultate pe măsura hăr­ trecut, hotărîrea colectivu­ bită pregătirii optime a jumătate.
tul orăşenesc — recomandind losirea necorespunzătoare a cinile economice concrete, iar partid. Pe această linie tre­ niciei şi pasiunii acestor co­
să se persevereze în acest parcului de utilaje. In adună­ tovarăşul Petru Bota, vicepre­ buie perseverat. Să fim în lective de furnalişti.
stil de muncă —, au făcut cu­ rile generale ale organizaţii­ şedinte al Comitetului execu­ ■permanenţă ciţ mai aproape
noscute iniţiative valoroase, lor de partid s-au stabil;! , o tiv al Consiliului popular ju­ de oameni, în mijlocul lor;.
au adresat chemări, dar au seamă de măsuri ce vizează deţean, sublinia, in cadrul in­ comitetul orăşenesc de partid * : iezerveie de creştere a
spus pe nume şi stărilor de. organizarea mai bună a punc­ tervenţiei, că la abator, deşi să-şi extragă şi definitiveze ;
lucruri negative. telor de lucru, extinderea me­ timpul „de ucenicie" a fost măsurile din contactul său viu 1
— Biroul comitetului oră­ canizării la operaţiile grele destul de lung pentru colec­ cu oamenii muncii.
şenesc de partid a desfăşurat (doborît, secţionat, scos şi în­ tiv, nu este folosită pe deplin ...Conferinţa organizaţiei o-
o muncă mai de calitate — cărcat), intensificarea muncii dotarea acestei unităţi moder­ răşeneşti de partid Haţeg a rentabilităţii să fie valorificate
spunea Gheorghe Valea, şeful politico-educative şi cultura­ ne, sau că la fabrica de con­ adoptat o hotărîre care se re­
autobazei. Organizaţia noas­ le. Aş face apel la cadrele di­ serve se tot organizează încă marcă prin prevederi concre­
tră de partid a fost ajutată în dactice, Ia alţi intelectuali din producţia de conserve m'xte, te, detaliate. Tovarăşul N'co-
mobilizarea colectivului la a- oraş de a ne ajuta, desfăşu- aferentă trimestrului IV. lae Zamora a fost reales ca integral şi raţional
plicarea cu succes a iniţiati­ rînd fiecare, cel puţin o dată Iată, deci, cîteva discuţii secretar al comitetului orăşe
vei de a realiza planul lunar pe lună, o activitate politică foarte precise, unde comitetul nesc de partid.
în 25 de zile. Datorită acestu’ sau de culturalizare în mijlo- orăşenesc trebuie să actione- I. MIRZA
(Urmare din pag. 1) 633 000 lei beneficii planifica­
te, iar la I.I.L. ' Deva 380 000
lei. Acum se caută argumen­
A bile. Dar rriuncitorii, tehni­ te justificative. Dar nu de
cienii şi inginerii din indus­
In învăţămîntul de partid tria locală n-au pus în va­ justificări este nevoie, pen­
loare' întregul potenţial de tru că acolo unde n-a acţio­
care dispun şi au rămas datori nat cu toată puterea spiritul
gospodăresc, a găsit teren
Creşteri calitative, dar şi cazuri de rutină cifrele globale rezultă —şi a- lori materiale, ori folosirea lor
fată de cerinţele unor impor­
prielnic risipa de diverse va­
tanţi indicatori de plan. Din
ceasta este realitatea — că neratională. La întreprinderea
toate întreprinderile sînt ren­ din Petroşani s-a depăşit pre­
ţul de cost cu 282 000 lei de­
INTERES MAJOR PENTRU dului a crescut cu 28, iar al O sarcină exclusivă a propa­ ţie moral-cetâtenească. Peste tabile, dar în primele 3 tri­ oarece nu s-au luat toatp
STUDIEREA POLITICII cursanţilor cu peste_ 1600. gandistului (Competrol, uzina 360 de salariaţi ai fabricii — mestre numai I.I.L. Orăştie a măsurile pentru perfecţiona­
ECONOMICE A PARTIDULUI Comitetul municipal, orga­ de preparare, explorări), sau comunişti, utecişti şi oameni îndeplinit sarcina de plan pri­ rea producţiei şi reducerea
nele şi organizaţiile de par­ tinerea învătămîntului, în mul­ ai muncii fără de partid — vind creşterea rentabilităţii,
Cunoaşterea şi aprofunda­ tid s-au îngrijit, tinînd seamă te cazuri, după adunările ge­ au fost cuprinşi în învăţă- înseamnă că planurile întoc­ sistematică a consumurilor
rea măsurilor stabilite de Con­ şi de propunerile cursanţilor, nerale (I.M. Barza, I.M. Ţebea, mîntul politic organizat în a- mite în acest sens şi accepta­ specifice.
gresul al X-lea şi de către ca programele de învăţămînt I.I.L.). Or, dat fiind faptul că ceastă toamnă. Primele dezba­ te de conducerile întreprinde­ In industria locală există
Conferinţa Naţională a parti­ la această formă să asigure oamenii sînt legaţi şi de mij­ teri au avut loc la fiecare rilor şi de direcţia judeţeană încă un volum mare de stocuri
dului privind dezvoltarea desfăşurarea studiului în loacele de transport, ne pu­ curs. Dezbateri e impropriu au rămas simple formalităţi. supranormative. Sub parava­
■ economico-socială a Româ­ strînsă legătură cu sarcinile tem da seama că în asemenea spus. Pentru că la „Vidra" O- Situaţia amintită arată că nul necesităţilor, unele între­
niei în perioada 1971— concrete de la locurile de cursuri tinute după alte şedin­ răştie dezbaterile la prima te­ unii adună iar alţii risipesc, prinderi mai realizează încă
1975 şi în cincinalele ur­ muncă. ţe în mod obiectiv, firesc, ex­ mă s-au desfăşurat gen confe­ fapt ce confirmă că unele produse nerentabile. Acestea
mătoare suscită, în mod punerile şi dezbaterile nu pot rinţă. Intîlniţi în dpuă săli, cei conduceri de întreprinderi nu sînt însă numai cîteva aspec­
legitim, un interes major din IN ACEEAŞI ZI fi decît superficiale. peste 300 de cursanţi au au­ acordă destulă atenţie laturii te care merită atenţie.
partea comuniştilor, a oame­ CU ADUNĂRILE GENERALE... E mai greu, fireşte, de asi­ diat o prelegere — probleme financiare a activităţii. Creşterea rentabilităţii im
nilor muncii. Iată de ce la gurat o zi numai pentru în- desprinse' din documentele Pe ansamblu, planul de pune ca, paralel cu depăşirile
consultările ce au avut loc în In oraşul Brad, invătămîn- văţămîntul de partid în con- Conferinţei Naţionale a par­ beneficii a fost depăşit cu cantitative de plan, să se rezol­
perioada de pregătire a actua­ tul de partid cunoaşte, în ge­ ■ diţiile navetiştilor, dar trebuie tidului din această vară, Se ve eficient şi la momentul opor­
lului an de învătămînt de par­ neral, o îmbunătăţire calitati­ găsită o soluţie 1 aştepta ca, pe' marginea aces­ 1 600 000 lei. Aparent este o tun o serie de alte probleme
tid un mare număr de vă din punct de vedere al tor documente dezbătute pe situaţie lăudabilă, dar ea as­ calitative. întreprinderile de
cursanţi şi-au manifestat op­ structurii organizatorice, al CHIAR NUMAI larg în adunările generale ale cunde o seamă de deficiente. industrie locală au în patri­
ţiunea pentru studierea poli­ prezentei membrilor organelor O SIMPLĂ EXPUNERE ? organizaţiilor de partid şi Beneficiile suplimentare pu­ moniul lor un mare număr de
ticii economice a Partidului de partid ca propagandişti şi, U.T.C., să se organizeze de la teau să fie cu cel puţin maşini-unelte. Cum sînt însă
Comunist Român. In munici­ desigur, a problemelor stu­ La Fabrica „Vidra" din O- prima temă din învăţămîntul 1 000 000 de lei mai mari da­ folosite? Iată numai cîteva
piul Hunedoara, de exemplu, diate. răştie, învăţămîntul de partid de partid un dialog fructuos că toate întreprinderile îşi comparaţii. In trimestrul III
pusă
fost
de
a
Do
curînd
fată de anul de învătămînt Se menţin însă, în unele or­ s-a organizat în şase cursuri. între propagandişti şi cursanţi. sonului de cale a ferată Băieşti sub tensiune linia Deva contact Mintia. tron­ respectau planurile stabilite. din anul trecut, indicele de
—
—
Nu
Subcetate
—
ganizaţii de partid, . vechile Un curs de studidere a politi­ peste mult timp, pe acest traseu vor circula primele locomotive Contrar aşteptărilor, la I.I.L. utilizare a timpului disponibil
1971—1972, în actualul an nu­ De ce s-a preferat o simplă
carenţe: birouri ale organiza­ cii economice a P.C.R., trei expunere ? electrice. pentru maşini-unelte a fost de
mărul de cursuri de studiere ţiilor de bază care consideră cursuri de studiere a Statutu­ Petroşani nu s-au realizat 85 la sută iar în trimestrul
a politicii economice a parti­ conducerea învătămîntului ca lui P.C.R. şi două de educa­ r III din anul acesta a scăzut la
/2 la sută. La I.I.L. Deva, a-
Acum, cînd strîngerea re­ cît negativ. In toate unităţi­ ridică serioase semne de în materialul săditor şl să fie celaşi indice pentru maşinile
a _ V a _____________________________y coltei în cooperativele agri­ le vizate, plantatul pomilor trebare în fata conducerilor stratificat, asigurînd astfel de rabotat cu cutit mobil a
TOATt FORME LE FINALIZARLA IIUSAMIIIIţARI- pentru îndeplinirea sarcinilor ră să se realizeze plantatul ajuns de la 67 la sută la 23 la
cole este aproape încheiată,
posibilitatea ca în primăva­
C.A.P. privind preocuparea
nu se găseşte deocamdată
sută, iar pentru strunguri pa­
s-au creat condiţii ca im­
decît în stadiul de... inten­
ralele indicele a scăzut de la
portante forte să fie concen­
81 la 58 la sută. Şi la I.I.L. O-
trate la efectuarea lucrărilor ţii.’ La centrul pentru con­ ce le revin în extinderea pe toate suprafeţele stabili­ răştie se folosesc nerational
te, neadmitîndu-se nici o de­
plantaţiilor pomicole. Ieşirea
trolul calităţii seminţelor şi
LOR SI EXECUTAREA ARĂTURILOR DE TOAMNA! din impas nu are nici o altă rogare de la sarcinile de în­ maşinile de găurit, maşinile
care reclamă maximă urgen­
materialului săditor nu s-au
tă în pomicultură — la pro­
fiinţare a noilor livezi.
mobilizarea
decît
soluţie
depus decît comenzile pen­
verticale de frezat şi altele.
tejarea livezilor, completarea
Concomitent cu intensifi­
golurilor, fertilizare şi îndeo­ tru procurarea pomilor (nici grabnică a cooperatorilor la carea lucrărilor în vederea Se înţelege de la sine că a-
sebi la înfiinţarea noilor li­ plantării pomilor, de maxi­ tunci cînd maşinile stau ne­
(Urmare din pag. 1) alţii fac în prezent arături de rea arăturilor de toamnă. Pî­ vezi în unităţile care au mă importantă este ca să nu folosite se pierd importante
toamnă. In cele două coope­ nă în prezent s-au ogorît pe­ prevăzută o asemenea sarci­ fie neglijate acţiunile în li­ valori. La cele amintite s-ar
rative — Cîmpuri-Surduc şi ste 360 ha. nă. In vederea dezvoltării MIAU POMILOR vezile existente. Protejarea mai putea adăuga unele defi­
ţiile faţă de stat la porumb. Gurasada — s-a terminat cu­ Majoritatea cooperativelor patrimoniului pomicol al ju­ pomilor împotriva rozătoare­ ciente în folosirea timpului de
Este de remarcat că coopera­ lesul porumbului de pe în­ agricole din cadrul acestui deţului, s-a stabilit ca în a- lor, aplicarea tratamentelor lucru, restantele la unele sor­
tivele au obţinut producţii de treaga suprafaţă de 270 ha, consiliu au obţinut în acest ceastă toamnă şi în primă­ fitosanitare şi fertilizarea timente cum este mobila, sau
porumb superioare celor pla­ s-au tăiat cocenii de pe 180 an producţii superioare celor vara anului viitor să se plantaţiilor constituie lucrări depăşirea consumurilor speci­
nificate. La C.A.P. Băcia, de ha şi s-au transportat de pe planificate la cultura sfeclei planteze cu pomi — măr. E a căror finalizare trebuie să fice la anumite materii prime
exemplu, de pe o suprafaţă 150 ha. In acelaşi timp, coo­ de zahăr şi cultura porumbu­ prun şi vişin — în sistem preocupe în cel mai înalt şi materiale, mai ales lemn
de 10 ha s-a obţinut o produc­ perativele au predat la fon­ lui. Ca urmare, s-au produs intensiv şi clasic o suprafa­ grad conducerile C.A.P. şi şi metal. In fiecare întreprin­
ţie medie de 7 000 kg porumb dul de stat 170 tone porumb. peste plan circa 400 tone sfe­ ţă de 100 hectare. Printre u- cadrele tehnice din unităti, dere există încă multe rezer­
boabe la hectar. In următoarele două zile se clă de zahăr şi s-au obţinut nitătile agricole cooperatiste, acestea în totalitate). Ce să efectuarea gropilor şi trece­ de felul cum sînt efectuate ve nevalorificate care pot fa­
In cele două cooperative a- vor achita integral obligaţi­ în plus faţă de plan aproape în care se cer eforturi deo­ mai vorbim atunci despre rea efectivă la plantat, cu- aceste lucrări depinzînd ne­ voriza rentabilitatea.
gricole din comuna noastră ile fată de stat la acest pro- 200 tone porumb. La C.A.P. sebite în scopul efectuării preluarea lor? Dealtfel nici noscînd că efectuarea acţiu­ mijlocit randamentul planta­ In această perioadă, cînd se
-— ne relata tovarăşul Emil dus. Cristur, de exemplu, faţă de plantaţiilor se numără cele în cooperativele agricole nu nii respective în toamnă, pî­ ţiilor şi soarta de fructe a fac ultimele pregătiri pentru
Brînda, primarul comunei Gu- In unităţile agricole socia­ 2 500 kg porumb boabe la hec­ din Densuş, Geoagiu, Peş- s-au făcut pregătirile nece­ nă la venirea îngheţului, a- anului viitor. Aducînd în a- anul i973 şi în industria loca-
rasada — după ce s-a termi­ liste care fac parte din con­ tar, s-au obţinut 4 100 kg. In teana, Teiu, Fintoag, Boz, sare pentru plantare. Doar sigură o bună prindere a po­ tentia conducerilor C.A.P. dă trebuie găsite soluţiile ce­
nat semănatul griului pe în­ siliul intercooperatist Deva — prezent se recoltează porum­ Unirea şi altele. la C.A.P. din Teiu au fost milor şi o reuşită sigură în acţiunile de sezon în pomi­ le mai eficiente pentru ca
treaga suprafaţă planificată, ne spunea ing. Liviu Gîrbea, bul de pe ultimele 2 ha, din Fireşte, la această dată sa săpate din primăvară gropile realizarea unor plantaţii în­ cultură, este de aşteptat ca succesele privind depăşirea
s-a trecut la executarea ară­ preşedintele acestui consiliu cele 931 cultivate cu aceas­ impune ca toate pregătirile pe cele 10 hectare stabilite, cheiate. In mod deoseb’t, la în aceste zile să fie între­ cantitativă a planului şi eco­
turilor şi pregătirea celor 16 — însămînţarea grîului se a- tă plantă în cooperativele a- să fie încheiate, să fie a- iar la Geoagiu şi Peşteann C.A.P. Teiu este necesar să prinse acţiuni energice în nomia de timp să fie însoţite
s-a desfundat o parte din
ha care urmează a se însă- propie de sfîrşit. Mai sînt de gricole. Se lucrează cu forte proape de încheiere şi ac­ teren, fn rest, nu s-a mişcat se acţioneze energic pentru toate unităţile în scopul în­ de o ascensiune mult mai sub­
a efectua plantatul, deoare­
ţiunea de plantare. îşi găseş­
mînta suplimentar cu grîu. semănat circa 150 ha. Majo­ sporite la tăiatul şi- transpor­ te un asemenea deziderat nici o lopată de pămînt E- ce aici sînt create toata con­ lăturării restantelor semnala­ stanţială a rentabilităţii. Căi­
Mecanizatorii Simion Biriş, ritatea terenului a fost arat tul cocenilor, asîgurîndu-se corespondent în fapte ? Iată vident, acţiunile respective diţiile ca planul să fie înde­ te şi pregătirii unor baze so­ le sînt multiple dar totul de­
plinit integral, fn celelalte
Ion Crăciun, Remus şi Romu­ şi pregătit. Acum se trece la front de lucru mecanizatorilor întrebarea la care răspunsul, se găsesc intr-un stadiu to­ unităti se cere să se nreia lide recoltei viitoar' de pinde de modul cum se acţio­
tal’ nesatisfăcător ceea ce
din păcate, nu poate fi de-
lus Bolea, Crăciun Morar, Mi- semănat. De asemenea, se lu­ l.t executarea arăturilor de fructe. nează. Şi trebuie acţionat
ron Cristea, Rusalin Topor şi crează intens şi la executa­ toamnă. mult mai gospodăreşte.
i