Page 59 - Drumul_socialismului_1972_11

nsarTETasa
DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5 554 « VINERI 17 NOIEMBRIE 1972

( Vă răspundem
¡ A T E L I E R

\ FASCINAŢIA la întrebare

vvvíéA^ Pensia de invaliditate v»a fost diul de odihnă se primeşte
Iile Pasăre — Hunedoara.
CUVINTELOR
numai după o vechime ne­
întreruptă în muncă de 11
S
s calculată în mod legal. luni, Iar sporul de vechime
Catlţa Onica — Hunedoara.
neîntreruptă în aceeaşi uni-
HUNEDOREN \ folosindu-se de terminolo- stingă spre dreapta şi in- \ In situaţia dv. programul de .tate se pierde. Dacă însă nu
' In 1873 Titu Maiorescu,
lucru este de 8 ore pe zi.
vi s-a desfăcut contractul de
vers“. Ştiu, exemplul e mi- >
k gia medicală, atrăgea aten- nor. El are totuşi o anu- ţ Irina Slkolya — Crişcior. muncă disciplinar, ci ati fost
ţia asupra unei noi maladii me perfidie ascunsă: cum » Alocaţia de stat pentru copii numai trecut la altă secţie în
pe care o numea beţia de poţi să începi ceva de la > se acordă în raport cu cuantu­ cadrul aceleiaşi unităti, nu vi
cuvinte. Era o boală care stingă şi... invers ?! Te ţ mul salariului tarifar, cu nu­ s-a întrerupt vechimea în a-
atunci abia debuta în cul­ vezi nevoit să ridici din u- l ceeaşi unitate şi deci nu
Cenaclul „Ritmuri“ îşi reia tura noastră, dar cu o evo­ meri şi să pui diagnosticul / mărul copiilor aflaţi în între­ pierdeţi nici sporul respectiv.
ţinerea familiei şi cu mediul
Timpul noii istorii activitatea sub un nou generic luţie ulterioară spectacu­ maiorescian. i (urban sau rural) în care do­ Urmează să lămuriţi acest lu­
cru cu tovarăşii de la servi­
loasă pe care nici ilustrul
Stau înaintea noastră cu- \
miciliază beneficiarul. La un
critic nu cred că a prevă­
vintele »frumoase şi vechi, ţ
tăţii dv.
zut-o. Ea bîntuie şi azi pe mustind de înţelesuri adu- salariu pînă la 1 500 lei lu­ ciul personal din cadrul uni­
Un timp, calea tiparului sau a unde­ nate de-a lungul vremii şi \ nar pentru un copil în mediul
mai adine decît timpul Istoriei, Mîine, la orele 17,00, ce­ Şedinţa va avea loc în sa­ lor şi unii dintre noi o con­ staii de asemenea cele ti- ^ urban se primesc 150 lei lunar Maria Oniciu — Brad. Pen­
naclul literar „Ritmuri“ din la proiect-clubului, situat în alocaţie de stat, iar în mediul tru muncitorii calificaţi, tre­
o nouă istorie se înfiripă tractează cu o tristă uşu­ nere, scăpârînd de noi ce A
Deva îşi reia activitatea sub rinţă. E suficient ca unii rural 100 lei lunar. Angajaţii cerea de la nivelul de bază
pe pămîntul ars al străbunilor, genericul „Lucian Blaga“. Cu incinta Institutului de proiec­ să se audă vorbind sau să sînt, cu înţelesurile lor 1 cu contracte de muncă pe du­ la treapta I se poate face du­
un timp trăit acest prilej membrii cenaclu­ tări din Deva, str. Victoriei, se ştie citiţi şi vorbele în­ tranşante şi precise. Şi noi, \ rată nedeterminată încadraţi pă o vechime minimă de un
în faţa lor, nevoiţi să ale- t
cu inimile tinere, cu piepturile lui vor susţine un recital de nr. 2. cep să-şi exercite asupra gem, să ne împotrivim fas- ’ în întreprinderile republicane an, iar- de la treapta I la
largi şi cu braţele poezie contemporană. lor fascinaţia : începe be­ cinaţiei lor şi, mai ales, să ţ de stat dintr-o serie de ramuri treapta a Il-a şi de la treapta
înflorite în strîngerea serilor. ţia de cuvinte. Omul dă le cunoaştem. Umblînd me- < (minieră, metalurgie feroasă a Il-a la treapta a III-a este
buzna ca într-o livadă şi şi neferoasă, constructii-mon- nevoie de o vechime mini­
Ce largă e lumina aceasta I reu printre cuvinte, am u- \ mă de cîte 2 ani. Din scrisoa­
z\ rupe de-a valma poame şi neori sentimentul că trec > taj etc.) primesc alocaţia de
Viitorul s-a născut şi noaptea rămuriş. Şi cuvintele se prîntr-o pădure, pe un strat ţ stat pentru copii în cuantu­ rea dv. rezultă că îndepliniţi
se întoarce In cumpăna cern asupră-ne ca o ninsoa­ de frunze uscate, sub ca- l mul corespunzător mediului funcţii economice şi sînteti
în umbra trecutului... re de cenuşă, pierzîndu-şi re, la fiecare pas, poate, ) urban, indiferent de mediul încadrată Ia nivelul de bază.
Dacă este aşa, atunci nu be­
Lăsaţi-mă să cuprind cu ochii ţoată strălucirea şi savoa­ zace primejdia. A o desco- ţ în care domiciliază. Unitatea neficiaţi de trepte de salari­
rea. Aşa se nasc stereoti-
la care lucraţi dv. nu se în­
peri, a-i sesiz.a mecanis- ţ
ogorul, fluviul şi brazii legendei piile, pleonasmele, non­ mul, a o face inofensivă şi i cadrează în aceste ramuri. zare, ci de gradaţii. Persona­
cei veşnici din cumpăna vremii, sensurile, monştrii lexicali. a scoate la lumină „cuvin- 1 lul încadrat pe funcţii tehni­
cel ce s-a cutremurat sub piepturile Am auzit la Radiomagazi- tul ce exprimă adevărul“ e \ Eugenia Vîlceanu — Hune­ ce, economice, de altă spe­
părinţilor mei Mi-e cerul decantat prin fluiere necoapte nul femeilor o bine intenţio­ una din înaltele satisfacţii ţ doara. Angajatele care nasc cialitate şi administrative poa­
nată cosmeticiană sfătuin- ale spiritului obişnuit" cu al treilea copil şi următorii, te fi promovat în cadrul fie­
şi cel albastru şi tumultuos Eu vin din osul gintei, pădureţ, du-le pe tovarăşele noastre indiferent de vechimea ne­ cărei funcţii, pe gradaţii. Tre­
aburind cîmpiile ţării, Ce credeţi voi că-s înstelări şi noapte de viaţă să-şi perie păru! veghea, \ întreruptă în muncă, vor primi cerea de la o gradaţie infe­
cei înalţi şi tineri pînă Ia moarte, Sînt paşii unui ctitor cîntăreţ... „începînd de la urechea RADU CIOBANU j ajutoare materiale pentru sar­ rioară la cea imediat supe­
brazii cină şi lehuzie în procent de rioară se face pe baza cali­
Meandrele de vînturi ne-ngropară tăţilor personale şi a rezulta­
sărbători ale acestui pămînt \ 94 la sută din salariul tarifar.
Dar în Carpaţii dorului ne-am prins Orice venit este supus impo­ telor obţinute în activitatea
înflorite cu inima mea, deodată I profesională, cu respectarea
Ne adîncim cu păsări in afară zitului. următoarelor condiţii minime
De cerul mioritic, verde nins... Dumitru Dem. lonaşcu Nicolae Ciucă — Hunedoa­ de vechime : de la nivelul de
izvoarele ra. Dacă vi s-a desfăcut con­ bază la gradaţia I, minimum
La noi stejarii — au rădăcini stelate
tractul de muncă pentru ab­ 2 ani, iar de la o gradaţie in­
Din ele sîngele îşi aminteşte sente nemotivate (disciplinar), ferioară la cea imediat supe­
sîngeiui meu Zvîcnind în viers ca sarea în bucate — 0 SINGURĂ NOAPTE sînteti considerat ca nou an­ rioară, minimum 3 ani.
gajat şi deci nu puteti fi în­
Pasărea Măiastră cîntă româneşte I
Pe-un ţărm muntean cu umeri grei de cer cadrat decît la nivelul de ba­ IOAN VASILIE
Cîmpii nesfîrşite, albe în soare, ză. Pentru obţinerea primei VASILE AVRAM
Dacă asculţi, adîncul naşte încă
cîmpil, Un nume pe coperta unei te născute în procesul muncii etape, este nevoie de o ve­ de la Direcţia judeţeană
Vuind, îndepărtat, din zare-adîncă, chime în muncă de cel puţin pentru probleme de muncă
păduri - fîntîni de foc cărţi nu spune nimic sau a- sau în viaţa de toate zilele
Răsuflă pajiştea-n zăpezi de fier... un an. De asemenea, conce­ şi ocrotiri sociale
şi pietre aurii culese cu mîini « proape nimic dacă nu cata­ de Adrian Plinu. In „film" se
harnice Paragini ard sub verde. Tulburi sună dicseşti să-i parcurgi slovele mişcă după o anumită logică
şi să încerci a-i desluşi înţe­
în vîrfuri de munte, In asfinţit sirenele-ngropate lesurile. Un nume: Dumitru interioară oameni-stînci şi oa­
meni de cretă şi de ceară. Un
turnuri de fier, castele de granit Şi vetre de lumină ard sărate Dem. lonaşcu. Un titlu de car­ păcat al nuvelei este poate a-
pe Argeş şi Dunăre ; In rânile-mi pe buze, răni de lună... te : „O singură noapte", de cela că oameniî-stînci, oame­ Pentru protecţia
- Ceruri albastre, mai albastre curînd apărut în librării. După nii aceia care înfruntă cu
Mă cheamă-adînc prin cîntecele mele Radu Ciobanu, Iv Martinovici,
sînt dimineţile mele, curaj munca în mină, sînt nu­
Morgana depărtărilor postume Dan Constantinescu, Corneliu mai nişte schiţe de portret. plantelor
mai întinse Rădulescu, iată că un alt om Ne vine să credem că o anu­
roadele pămîntulul meu, Aici, peste păduri cu zvon de spume de condei de pe meleaguri mită experienţă personală i-a
mai adînci Din neamul meu, străvechi păstor de stele... hunedorene forţează — prin dictat lui D. Dem. lonaşcu un­
In obţinerea unor produc­
izvoarele sîngeiui meu... Ştiu : noaptea nu-i decît un cearcăn de lumină puterea talentului — mîna u- de să insiste şi unde să suge­ ţii ridicate de cereale, legu­ cestor unităti urmăresc sta­
rea culturilor pentru depis­
ANA POP SIRBU nei edituri şi ne oferă gîndu- reze. Dar poate că tocmai a-
In care frumuseţi de zei respir, rile înmănuncheate într-un vo­ ceastă anumită experienţă per­ me şi fructe, un rol impor­ tarea' bolilor şi dăunătorilor
Dar cînd mă plec cu fruntea în rouă carpatină lum. sonală i-a ajutat şi să creio- tant îl are aplicarea măsu­ care apar în această perioa­
rilor de protecţie a plante­ dă la cereale. In acelaşi
Eu simt ce simte floarea sub pală de zefir.
TRADIJIE Mă-mbată unda unui fluier sfînt NOTE DE LECTOR lor. Laboratorul judeţean de timp s-au făcut toate pregă­
tirile pentru începerea stro­
protecţie a plantelor şi cen­
In mgnte înfrunzind şi în baladă trele sale din Haţeg, Ilia şi pirilor de iarnă la pomi. Tot
utilajul a fost revizuit, re­
Orăştie, care cuprind o se­
Mai bine de patruzeci de oamenilor. La acelaşi ceas al Mi-e lacrima — iubire de pămînt — rie de subcentre răspîndite parat şi se află în bună sta­
ani s-a sculat din aşternutul începutului de zi se scoală, Cînd patria-i cu griul sub zăpadă... Scriitorul, aparţinînd Văii neze sau să sugereze oameni pe întreg, teritoriul judeţu­ re de funcţionare. De ase­
patului la ceasurile cînd în-, îşi bea vinarsul, îşi fumează Jiului, al căirui debut se pro­ şi conflicte dé b mare veridi­ lui, execută lucrările de menea, s-a procurat întrea­
1
v
-
tunericui -era mai taré ca zo ţigările. Mănîncă zdravăn şi Presimt rodirea calmă din lucruri în cuvinte duce la o vîrstă necesară în­ citate. combatere a bolilor şi dău­ ga cantitate de substanţe fi-
rii zilei. Pînă la mină era cale iese. -Se amestecă printre oa­ treprinderilor literare de mai Ip „Plecare pentru amîndoi", nătorilor. Un volum mare tosanitare.
bună. Apoi trebuia băut paha­ menii grăbiţi, ţine pasul cu Sub flamura amiezii mai plin gatindu-şî ora mari dimensiuni, ne pune în nuvelă amintind de vremuri de lucrări s-a executai în
rul de vinars, mîncat bine, a- ei pînă în sala de apel a mi­ Din brazdele albind de oseminte mînă o carte, o primă carte a de restrişte, cînd om şi cal bazinele pomicole din Geoa- MIRON ŢIC
dulmecat cu nesaţ fumul a nei. Ţigările şi chibriturile au Un curcubeu de grîne îşi creşte aurora. sa, care e o ispititoare pro­ înfruntau beznele adîncurilor giu, Toteşti, Ostrov, Peştea- din postul de
trei, patru ţigări. Pentru că la fost lăsate acasă. Şi chiar misiune. Dumitru Dem. lonaş­ minelor într-o existenţă fără
şut, în mina de cărbune... dacă este obligat să se în­ Presimt o boltă-naliă, cu falduri de grădini cu aduce, în cartea sa, do­ sens, scriitorul creionează un na, Dobra şi Răduleşti. corespondenţi voluntari
Cînd se termina şutul, ur­ toarcă, ele nu vor fi atinse Nicicînd mai pur izvorul, nicicînd mai pur avîntul, vada unor acumulări, a unor tip de o deosebită frumuseţe In prezent, specialiştii a- comuna Ilia
ma un alt pahar de vinars pînă la ceasurile cînd se a- decantări neprecipitate, a u- morală. Intre el, Boz Pădure,
bun, băut cu ortacii, o minea­ prindea ţigara şi atunci, cînd Aurifere raze tresar peste fîntîni, nor dispersări în detaliu, ca şi „ortacul" orb şi fără grai
re pe cinste şi pînă seara un era miner-adevărat. Chiar cînd La cumpăna legendei ştiu munca, ştiu şi cîntul. apoi să producă agregări de s-a produs o legătură de su­
pachet, două de ţigări abia se întîlneşte cu cunoscuţii, o mare putere de sugestie. flet cum nu se produce decît
ajungeau... Viaţa îşi cerea ţigării şl vinarsului nu le vi­ Şi mă aplec în doină ca într-o apă vie Cine se va încumeta să-i par­ între om şi om. Şi totuşi „or­
drepturile ei de după ceasu­ ne rîndul decît ca atunci. Du­ Să beau, păstrată rouă, ca-n grîu sudoarea pîinii, curgă filele, se va convinge tacul" necuvîntător trebuie să
rile de mină... pă şut... Să mai rodească setea-mi în oameni — o cîmpie — de acest adevăr. moară, să moară condus de
Astăzi, la mai bine de 80 Să nu încerce cineva să-l Unduitoare-n verde la osteneala mîinii. Literatura cu care ne ispi­ Boz Pădure de căpăstru spre lo­
de ani de viaţă, de multă «coată din legile pe care cei teşte D. Dem. lonaşcu în vo­ cul unde trebuie să se-ntîmple
vreme pensionar, minerul tră­ peste 40 de ani de viaţă şi de Presimt rodirea calmă din lucruri în cuvinte... lumul său de debut este încli­ asta. Şi sufletul lui e chinuit
ieşte cum trăia în anii cînd muncă în mină I le-au stator­ E-aici prinosul zilei în care ne-am deschis naţia puternică asupra detaliu­ pînă la durere de despărţire. UN CĂMIN CULTURAL — Păi am scăpat să Ie
cobora să găsească şi să în­ nicit pentru totdeauna in su­ lui stărilor sufleteşti în dife­ FĂRĂ SCAUNE dau. Erau zece persoane
vingă bogăţiile adîncurilor flet... Din brazdele albind de oseminte rite etape ale evoluţiei con- Am insistat puţin asupra a care trebuiau să ajungă la
pâmîntului şi să le dăruiască GH. I. NEGREA Cu ochii — rîuri limpezi — la margine de vis... flictuale. două nuvele, două dintre cele De necrezut, dar totuşi Petroşani...
Nuvela care dă titlul volu­ mai reuşite ale volumului. E- adevărat. Căminul cultural Intre timp se- zăreşte
IOAN EVU mului e o succesiune de Ima­ vident,- în cîteva note nu se din Obîrşn nu are scaune. maşina cu pricina. O voce
(Poezia a obţinut locul I gini, ca într-un film în care pot spune prea multe despre De fapt, îi lipsesc mai mul­ „miraculoasă" dintr-un colt
la concursul de creaţie ca­ regizorul nu şi-a propus să o carte. De aceea, ne grăbim te. N-ar fi rea o sobă, să al biroului (a impiegatu
re a avut loc în tabăra li­ pună o anumită ordine crono­ să o recomandăm cititorilor. mai înmoaie frigul din sa­ lui) se înalţă salvatoare:
terară naţională a elevilor logică. Este rememorarea, în Cîteva ore de lectură îl vor lă. Ar mai lipsi apoi nişte „Ei hai, dacă le-ai dat ce­
din localitatea Păuşa, jude­ condiţiile unei nopţi albe, >răi- răsplăti pentru efort/ perdele la ferestre ca să nu lorlalţi. mai dă şi tu, aco­
ţul Vilcea, închinat aniver­ te sub imperiul finalului unui mai semene căminul a alt­ lo, un bilet". Aşa se face
sării Republicii) conflict, a unor alte conflic- ION CIOCLEI ceva. Poate se mai găsesc că am ajuns totuşi în pose­
şi nişte seînduri pentru o sia mult disputatului bilet.
scenă, nu de alta, dar ar­ Asta da, corectitudine!
tiştii amatori din localitate
Judeţul Hunedoara — o bogată carte de istorie doresc să urce şi ei trepte­ TABELELE
le consacrării, să dea spec­
ERAU FICTIVE
tacole, să meargă mai de­
parte pentru a se face cu­ La magazinul nr. 77 din )
Muzeul de artă populară din Orăştie noscuţi în judeţ la fel ca şi Lupeni s-au primit mai zi- ^
meşterii ceramişti localnici.
lele trecute l 750 kilograme i
Considerăm că factorii răs­ de tărîţe şi porumb. Marfa. ’
Aflat In zona etnografică a O- tate din împrejurimile Cugirului, oala mare smălţuită din Obîrşa- strucţii şi pe obiectele aparţinînd punzători nu le vor igno­ după cum era prevăzut, tre- \
răştiei, care cuprinde, pe lingă din Orăştioara de Sus, din Lun- Brad, ceramica din Săsciori etc. diferitelor genuri ale creaţiei ar­ ra mult timp dorinţa.
vestigii de tradiţie istorică, o bo­ cani şi din zona Bradului, stîlpii Costumul bărbătesc şi femeiesc tistice populare. buia vîndută unor cetăţeni k
gată zestre artistică, continuată funerari, căucul şi căucele pădu- dacic, redat sintetizat de scenele Trebuie să amintim de aseme­ La deschiderea punctului — care aveau contracte — /
şi dezvoltată neîntrerupt de-a reneşti, o bîtă ciobănească din figurative de pe Columna lui nea şi interiorul unei camere din- pe bază de tabel. Pînă aici )
lungul secolelor, muzeul este im­ Luncani, vasele pirogravate mo­ Traian şi de pe reliefurile mo­ tr-o casă ţărănească, amenajat în muzeistic din localitate, pa­
portant tocmai prin aceea că re­ ţeşti etc. numentului de la Adamclisi, este incinta muzeului. Camera din fa­ tru oameni stăteau la o ca­ toate bune. Nu ? ţ
uneşte în colecţiile sale cele mai Olăritul este reprezentat In ex­ uneori sensibil asemănător cu ţă, care, în economia spaţiului tedră pe scaune şi cincizeci — Desigur 1
reprezentative obiecte de artă poziţia muzeului prin piese din- ceea ce se păstrează plnă astăzi casei din zona Orăştiei serveşte"
populară şi piese de port popu­ tr-o serie de centre care, prin în zona Orăştiei. Dar, în decursul adeseori drept odaie de locuit, în sală, în picioare. Pune- — Da, dar în urma con­
lar din această zonă. forme, ornamente şi cromatică, vremii, costumul a luat dezvol­ îndeplineşte în acelaşi timp şl ti-vă stimaţi factori răs­ trolului efectuat de o echi­
La început sînt prezentate o vădesc prelungirea atît a tradi­ tări structurale şi artistice varia­ punzători ori în situaţia ce­ pă de control obştesc în
serie de obiecte care ilustrează ţiilor dacice şi romane, cît şi a- te în cadrul subzonelor. funcţia de primire a oaspeţilor.
principalele ocupaţii tradiţionale pariţia unor note distincte de e- Acest caracter esle conferit de lor de la catedră, ori în a magazinul cu pricina s-au
ale populaţiei din această zonă şi voluţie, decurgînd din caracterul De remarcat sînt ţesăturile de organizarea artistică a interioru­ celor din sală... Cît despre găsit 210 kilograme târî te
din alte zone ale judeţului: agri­ lină — ■ ţolurllş. şubele — ţesătu­ lui cu piese decorative care apar­ dialogul cămin-public...
cultura, păstorltul, fierăritul, mi­ cumulativ al experienţei tehnice rile de bumbac — foile de \ pe­ ţin diferitelor genuri ale artei bine dosite, iar din tabele
neritul, pescuitul. şi sensibilităţii artistice populare. rete, tindeele, feţele de masă şi populare. Mobilierul din lemn, u- rezulta că s-au vîndut con­
Folosirea şi prelucrarea lemnu­ Intîlnim în muzeu şi un număr altele, care se constituie în tipuri neorl pictat; ţesăturile de pat şi „CORECTITUDINE" tractanţilor nici mai mult .
lui continuă să rămînă pînă as­ destul de însemnat de căni, blide, artistice subzonale, cu caractere cele aşezate pe perete, pe masă: PE SPRINCEANĂ
V • V# ’* tăzi una dintre cele mai valo­ câuce, ulcioare smălţuite şi fru­ distinctive, definitorii. vasele de lut, smălţuite: Icoa­ nici mai puţin de cît 2 064 )
roase manifestări artistice ale mos pictate cu motive florare, In acelaşi cadru se includ şi o nele pe sticlă etc. îşi au locuri kilograme, k
poporului român, cu o puternică atît în exterior, cît şi în Inte­ serie de motive decorative de pe de amplasare precise în cadrul In cazul autobuzelor în — Şi ce-i cu asta ? /
Elsler Viorica — Petroşani, »Natură statică“. Acuarelă. notă particulară in această zonă. rior, aparţinînd atît zonei. Orăş- furcile de tors, porţile monumen­ interiorului. tranzit, biletele se eliberea­ — Este, că dacă mai a- )
De remarcat sînt cîteva furci de tiei cît şi altor zone din judeţ. tale de curte, stîlpii de morminte
tors din lemn frumos ornamen­ Aşa sînt ulciorul din Obîrşa-Brad, şl alte ornamente întîlnite In con­ Prof. MIRCEA DAN LAZAR ză la sosirea în statie a dunăm şi cele 210 kilogra- l
maşinii. me rezultă că s-a vîndut cu ,
La casa de bilete a au- mult raai mult de cît s-a 1
togării din Simeria, corec­
primit în magazie. După )
Inaugurarea stagiunii simfonice la Deva POŞTA LITERARĂ titudinea tovarăşei Mariana cum se vede treaba, cei în- )
Ciupercă — casieriţa de
scrişi pe tabel erau trecuti 1
serviciu în dimineaţa zilei doar de formă, majoritatea ?
Marin Tănase — Dobra. M. M. — Hunedoara. Prea de 15 noiembrie 1972 — neexistînd ca persoane fi- )
E al doilea an consecutiv suitei, într-o temă graţioasă,- gur, tînărul solist Andrei A- lă a temei e şi un prim exa­ Confesiunea dumneavoastră livreşti cele două autumnale. funcţionează selectiv. Ne-am zice. Marfa luase deci alt ţ
cînd melomanii Devei au pri­ jucăuşă, evident inspirată din goston, asistent la Conserva­ men al virtuozităţii solistului. referitoare la plăcerea de a „Frig“ cu „Grieg“ rimează cam convins cu prilejul solici­ drum, fapt pentru care cei 1
lejul întîlnirii, pe parcursul a dansurile noastre populare. torul „Gh. Dima" din Cluj. Partea a doua, lentă, de fac­ scrie poezii şi, mai ales, de­ strident. E obsedantă şi ne­ tării unui bilet pentru au­ vinovaţi au primit pedeap- 1
nouă concerte, cu reputatul Simfonia nr. 104 în Re ma­ Deţinător a numeroase pre­ tură romantică, lirică, prileju­ dicaţiile lor sînt demne de motivată reluarea, la fiecare tobuzul în tranzit prin Si­ sa ce li se cuvenea. I
colectiv artistic al Filarmoni­ jor de Haydn, cunoscută şi mii cucerite în confruntări de ieşte un plăcut solo oboi pe luat în seamă. Rămîne să ne strofă, a cuvîntului simfo­ meria, cursa nr. 627 Sebeş-
cii de stat din Cluj. Stagiunea sub numele de „Cimpoiul", înalt prestigiu muzical la Mos­ un fundal de corzi, ca şi sui­ convingeţi şi pe noi că scrieţi nie : ,,Ţi-am ascultat adesea Petroşani. METODĂ „ORIGINALA"
simfonică 1972—-1973 a fost scrisă în 1795, ultima dintre cova, Veneţia, Viena, Leipzig, ta de virtuozitate în variaţiu- cu adevărat poezii. Ceea ce simfonia“, „Simfonia efemerei — Vă rugăm un bilet la
inaugurată joi, 16 noiembrie, simfoniile compozitorului, a- laureat al -Festivalului „Geor- nile' şi. figuraţiile violonistu­ ne-aţi trimis este o simplă de­ vieţi“, „Simfonia frunzei că­ Petroşani. La cooperativa agricolă i
la sala „Arta" din Deva, prin- duce structura simfoniei cla­ ge Enescu", Andrei Agoston lui. Accentele de dansuri claraţie în „vers alb“. zută înaintea pasului tău“. Nu — La sosirea maşinii 1 de producţie din Pişchinti ’
tr-un concert care n-a dez­ sice vieneze. Dacă prima par­ a susţinut cu apreciată virtuo­ populare maghiare din partea Grigore Cotor — Călan. E e prea multă simfonie pentru — Alteori am primit şi se experimentează o meto- ţ
minţit aşteptările. Sub bagheta te, în allegro, năvăleşte prin zitate în mînuirea arcuşului a treia se înlănţuie într-o di­ meritoriu că, alături de me­ patru strofe ? înainte. dă originală de reanimare 1
a copacilor tăiati: acoperi I
talentatului Petru Sbârcea, virtuozitatea orchestrei cluje­ Concertul pentru vioară şi or­ ficultate tehnică deosebită, seria dv., de lăcătuş electro­ - In „Venit-a patruzecişişap- — Da. Şi acum am elibe­ rea cu superfosfat a trun- \
prim-dirijor la Opera română ne, împrăştiind un suflu de chestră în Re major de mecanic, sînteti pasionat de te“ deranjează tonul - dis­ rat 14 bilete, dar nu mai chiurilor în partea unde 1
din Cluj, am reascultat Suita prospeţime şi bucurie, partea Brahms. Primit contradictoriu dar cu atît mai. spectaculoase, poezie. Versurile trimise vă cursiv. Poezia se aşterne drept dau 1
a doua, mai lentă, dezvăluie de contemporani, în 1878, cînd mai direct adresate sufletului. trădează însă drept un înce­ o suită de afirmaţii, incontes­ le-a fost rădăcina. Nu se /
a IlI-a de Ion Dumitrescu, Sim­ fusese compus, singurul con­ La toată această bogăţie te­ pător. „Primăvara“ denotă tabil adevărate dar cîtuşi de — Dar sîntem obligaţi cunoaşte pînă acum care )
fonia nr. 104 în Re major de relaţii spirituale mai adînci, cert de vioară al lui Brahms matică, tînărul solist clujean înclinaţii spre literatura pen­ puţin transfigurate liric. Re­ să ajungem la o anumită este rezultatul experienţei, k
Haydn şi „Concertul pentru înviorate însă prin vibraţiile era atunci categorisit fie „îm­ a adăugat,- sprijinit de acor­ tru copii prin sensibilitate, oră în Petroşani! — încer­ se ştie numai că superfos- 1
vioară şi orchestră în Re ma­ corzilor, prin variaţiuni vese­ potriva viorii, fie pentru vioa­ dul permanent al orchestrei, gingăşie. Restul sînt simple dăm, spre exemplificare, doar cam să explicăm. Avem de­ fătul din cei 20 de saci 1
jor" de J. Brahms. le. Partea a treia aduce direct suflul miraculos al capodope­ două strofe: „Prin bruma zi­ legaţie. sparţi, lăsaţi la capetele u- l
ecouri ale muzicii populare ră, împotriva orchestrei". Era, versificări ale unor idei fru­ lelor de toamnă/Descult prin — Nu ne interesează 1
Ca de obicei cu fost inter­ de fapt, o reacţie firească la rei. moase dealtfel: Aveţi de stră­ ierburi alergam/In urma vite­ nor stîlpi de căpriori de /
pretate primele două părţi ale- germane şi, mentinîndu-se în suita de inovaţii de o difi­ A fost un început de bun bătut un drum lung, în care lor cireadă/Pe care singur le Nu avem voie să eliberăm brad, s-a făcut praf, în loc 1
Suitei a IlI-a de Ion Dumi­ aceeaşi tonalitate, ultima par­ cultate tehnică ridicată pe ca­ augur, salutat cu entuziasm să cititi multă poezie bună, păşteam/“ şj „Iar azi, cînd bilete pînă Ia sosirea auto­ să fie administrat în sol, ţ
trescu. Partea I de o mişcare te creează iluzia cimpoiului re le aducea în climatul muzi­ de publicul devean, dornic de să reuşiţi să vă debarasaţi şi totul e lumină/Şi vise negre buzului 1 Cine plăteşte superfosfatul, i
moderată, cu intonaţii de co­ cu replici jucăuşe ale viori­ cal al sfîrşitului de secol XIX muzică bună, de bun conţi­ de unele supărătoare dezacor­ nu m-ai am/Muncesc în tara — Atunci ce facem cu că în privinţa experienţei J
lind, împrăştiind o atmosferă lor, terminîndu-se in tiparul noua creaţie brahmsiană. Pri­ nut, de virtuoasă interpretare. duri gramaticale' („Ghiocei în mea iubită/Cu avînt şi căl­ cele 14 eliberate pînă a- sînt puţine speranţe să dea ţ
de linişte campestră, se trans­ clasic al şonatei. ma parte a concertului, miş­ haine albe/Scoate capuri ciu­ duros elan“. cum ? vreun rezultat ? ţ
formă, în partea a doua a Revelaţia serii a fost, desi­ cată, de introducere orchestra I. LASCU fulii"). Red.