Page 6 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 541 ® JOI 2 NOIEMBRIE 1972
2
Brigada de reporteri ai ziarului „Drumul socialismului“
în raid de noapte pe ogoarele judeţului
t
O sută de comunişti au ponsabili mai mulţi (medicul
participat la dezbaterea acti Ioan Samoilă).
vităţii politice şi profesionale — Nu a fost consultată în
a colectivului Spitalului uni suficientă măsură masa de co Mecanizatorii în bâlâiie cu
ficat Petroşani. Peste 20 au n activitatea politică şi
munişti... (medicul Dragoş Ma-
luat cuvintul : medici, perso rinaş).
nal mediu sanitar, muncitori Nu numai aceste afirmaţii
din serviciile de urgenţă. au făcut în cuvîntul lor pap ti-. fcimpui pentru încheierea
Darea de seamă a subliniat, cipanţii la discuţii. Au luat,
de la început, că personalul dealtfel, cuvîntul peste 20 de
medico-sapilar din această comunişti, au vorbit despre
prestigioasă inşii Iulie de să probleme majore, foarte aq- AN A Î U L 1 J S
nătate, comuniştii de aici, au luale, au venit cu propuneri
avut şi au ca idei călăuzitoa constructive de îmbunătăţire
re în activitate indicaţi a muncii. Critica, ceva mai
ile secretarului general al deschisă, era necesară. Şi mai (Urmare din pag. 1) Orăşan, Simion Moraru şi Ilie muncind zi şi noapte pentru popular, asigurau alimentarea
partidului, tovarăşul Nirolae înţelesul dep necesară însă era autocritica, Stancu ară şi pregătesc tere asigurarea recoltei anului vii cu grîu a maşinilor.
Ceauşescu : ,,Este de înlelcs la un asemenea nivel rle cul gete de inimă, înfruntă timpul, nul, ca mîine dimineaţă să tor. Iosif Florănescu, de exem — Pînă cînd lucraţi şi ce
că medicii, personalul sanitar tură generală şi politică, pen sint holăriti să termine cil intre în brazdă semănătorile. plu, a însămînţat în două suprafaţă însâminţaţi ? —
trebuie să-şi canalizeze în- tru că, în afara membrilor bi mai rcperle aratul, pregătiiut Activitate intensă şi pe o- zile 34 ha cu grîu, faţă de l-am întrebat pe mecanizato
Ireaga activitate, de zi şi de roului şi a directorului spita terenului şi însămîntalul griu qoarele C.A.P. Căstău. Meca numai 22 ha cît prevedea rul Liviu Polhac.
noapte, apărării, prevenirii si lului, doctor Iosif Eşanu. ' nu lui — apreciază inginerul Ion nizatorii Aurel Damian, Ion norma de muncă. E un record. — Lucrăm pînă terminăm.
combaterii bolilor, asigurării s-au prea făcut referiri auto Igna Ciorîţă, Ion Ivănescu şi Iosif Dar nu singurul. Acesta nu e Pină aproape de miezul nop
tuturor condiţiilor ca poporul acestui deziderat critice. Pe rgza C.A.P. Pricaz discu Rîpaci apropie de sfîrşit pre •decît un exemplu din cele ţii vom însămînţa — aşa cum
român să fio un popor sănă La începutul adunării s-a tăm cu mecanizatorul Traian gătirea terenului pe 30 ha, multe altele. Toţi mecanizato ne-am propus — o suprafaţa
tos. viguros, în stare să-şi în spus: „Activitatea organului Pasca. Lucrează la tasatul te pentru că dimineaţa (ieri — rii dovedesc — prin munca de 7 hectare cu grîu.
deplinească cu succes rolul ng o analizăm pentru a face renului după însămînţare. Este n.n.) trebuie să. continue lu de zi cu zi, prin fapte demne Tovarăşul Ioan Oprea, şeful
de constructor al societăţii, istorie, ci pentru a trage nişte ajutat de colegul său Macavei crul la discuit, iar după-amia- de toată stima şi lauda — o secţiei de mecanizare, ne spu
socialiste multilateral dezvol tale şi în ridicarea nivelului tate. In rest, însă, criticile au concluzii. Este obligaţia fiecă Retegan, venit de la transpor za la semănat. Cu o noapte înaltă responsabilitate faţă de nea că la brigada din Vîlcele-
tate". Aceasta a fost şi este politic şi ideologic al membri fost destul de „voalate" (la rui membru de partid de a tul porumbului. in .urmă, patru mecanizatori îndatoririle ce le revin. Ştiu le Bune, apartinînd C.A.P. Bre
în general preocuparea de lor de partid, al personalului adresa biroului organizaţiei de spune lucrurilor pe nume, —• Do dimineaţă -— ne in — Ion Ciorîţă, Ion Poală, Ion că de munca lor depinde soar tea Română, tractoriştii ton
căpetenie a comuniştilor şi m'edico-sanitar. Trimestrial, în bază şi a conducerii spitalu cum sînt ele, cinstit...". formează Traian Pasca — îm Murgoi şi Pclru Paraschiv — ta recoltei anului viitor, asi Gherghinoiu, Gherasim Sicoe,
întregului personal medico-sa- adunările generale au avut lui ). Comitetul de partid al Spi preună cu al li colegi am îm- au discuit terenul pe 30 ha, gurarea pîinii poporului. Ei Vasile Căruţ şi Vasile Vîtcă,
nitar din cele 6 circumscripţii loc dezbateri pe teme ideolo — Se întîmplă uneori ca in talului unificat Petroşani a prâştial îngrăşăminte pe 20 ha, în vreme ce colegii lor Ion fac toiul, neprecupefindu-şi
sanitare, 5 dispensare de pe gice, cele 6 cursuri de învă- ziua de învăţământ de parlid putut să desprindă din adu unii, printre care şi Nico Lăscoi şi Alexandru Ru'su au forţele şi timpul, pentru a se lucrînd pînă după ora 23,00,
pregătesc pentru însămînlat 15
diatrie şcolară, 3 dispensare tămînt de partid au fost axa să se programeze alte activi narea generală concluzii foar lae Stanciu, au însămîn- însămînţat, la lumina faruri achita cu cinste de această
din întreprinderi, dispensarul te pe probleme de filozofic tăţi (medicul Dumitru Ioniţă). te temeinice. Ele s-au polari ţat griu, iar acum tăvălugesc. lor, 15 ha cu griu. Alături de sarcină mare şi de răspunde ha teren.
studenţesc, policlinică şi spi marxist-leninistă, educaţie mo- • — Este necesară o consul zat în jurul ideii că în acti re încredinţată de partid. Şi In această noapte, mecani
tal. Printre acţiunile mai deo ral-cetătenească, studierea tare neîntreruptă a membrilor vitatea politică şi profesiona nu-i cinste mai mare pentru zatorii Petrică Dodu, Ion Găi-
sebite în acest important do Statutului P.C.R., a principi de partid (medicul Liciniu Cîn lă este absolut necesară exi- noi mecanizatorii — a încheiat dean, Nicolae Dumbuleu şi
meniu al vieţii oamenilor se ilor şi metodelor muncii de dea). gemţa partinică pe înţelesul interlocutorul — decît aceea alţii — lucrînd pe ogoarele
înscriu „triajul" epidemiologie partid. Au fost evidenţiaţi —■ Noul organ de partid tre cel mai deplin al acestui de de a termina la timp şi în C.A,P. Şirei şi Streisîngeorqiu,
Ia toţi copiii din şcoli şi gră propagandiştii Emil Lăpâdatu, buie să se ocupe de crearea ziderat. Cu alte cuvinte, cînd condiţii de calitate corespun — au făcut arături pe 4 şi res
diniţe, controalele periodice Radu Radu, Nicolae Scărlă- unui climat constructiv de este vorba de acţiuni care vi zătoare lucrările de însămîn pectiv 6 hectare. Cu bune rezul
efectuate la locurile de mun toiu, Dumitru Ioni ta, Mihai muncă în cadrul conducerii zează sănătatea oamenilor, ţări. tate s-a muncit şi pe ogoarele
că cu noxe şi îndeosebi în Bănacu, Liciniu Cîndea. Bi spitalului. In ultimul timp s-a etica medicului, nu se poate La C.A.P. Bărăşti, unde me cooperativelor agricole din co
cele cu praf silicogen, acţiu roul organizaţiei de bază a îmbunătăţit atmosfera... (me admite nici un fel de rabat ! canizatorii terminaseră de pre muna Băcia. La Petreni, Totia,
nile de igienizare şi salubri-., recrutat şi selecţionat şi un dicul Emil Lăpădatu). gătit şi însămînţat 10 ha cu Tîmpa şi Băcia, mecanizatorii
zare în unităţile alimentare şi corp de agitatori, dar, din cîte — La lipsuri sîntem res I. MIRZA grîu, Andrei Constantin, Ioan Aurel Oprea, Ion Jucu, Emil
de deservire a populaţiei, tes a reieşit din adunarea genera Sora, Ioan Mihăilescu şi Si Mureşan, Ion Aruncuteanu,
tările făcute, examinările bac lă, agitatorii nu s-au prea ma mion Dănilescu au arat în a- Cornel Niculescu, Gheorghe
teriologice, cele peste 300 000 nifestat în discuţii de la om la ceastă noapte 6 ha şi au dis Panaite, Nicolae Stoica, Ale
de analize etc, Corpul medico- om... hunedoreni si-au onorat cuit aceeaşi suprafaţă. In xandru Floroiu. Nicolae Ni-
sanitar şi-a adus. dealtfel, o Ce a reieşit din adunarea » * noaptea de 30 spre 31 octom corici, Ion Barbu şi fon Cri -
contribuţie esenţială la scă generală ? brie, Adinei Petrescu, Simion şan au făcut arături po 14
derea mortalităţii generale din cu cinste angajamentul anual Dănilescu, utecişti, şi comunis hectare şi lucrări do pregăti
localităţile deservite sub me A reieşit că biroul a muncit tul Vtetor Enăşescu, şeful sec re a terenului pe o suprafaţa
colectiv, că acest spirif- carac
dia pe judeţ. terizează şi activilalea condu (Urmare din pag. I) în otelării aproape 1 000 to ţiei de mecanizare, au arat cu de 20 hectare.
Organizaţia de partid, con cerii spitalului unificat (poa ne metal, 400 tone feroalia Şi la C.A.P. din Simeria şi
ducerea spitalului s-au ocu te cu un exces de democra fapt ce a determinat ca la je, 7 800 tone refractare, trei tractoare o suprafaţă de Sîntandrei — ne relaia ing.
pat îndeaproape de probleme ţie cînd a fost vorba de sanc ora actuală ponderea oţe 920 tone utilaj de turnare 6 hectare. La lumina faruri Emil Szekely, directorul S.M.A.
le legate de pregătirea profe ţionarea unor abateri). lurilor aliate, slab aliate şi şi alte materiale care au lor, mecanizatorii Liviu Pol- Simeria — mecanizatorii Ion
sională, de perfecţionarea a- A reieşit că, în general, co carbon de calitate superioa contribuit considerabil la hac şi Gheorghe Cîrja, împreu Ganea, Emeric Madoş, Aron
cestei pregătiri. Au fost or muniştii, personalul medico- ră să se ridice la peste 50 reducerea cheltuielilor ma nă cu Minodora Covrâgeanu, Braşoveanu, Ilie Giura, Nico
ganizate, cu sprijinul organe sanitar se situează la înălţi la sută din totalul produc teriale pe ansamblul com lae Nicolescu, Victor lantoş,
lor judeţene, consfătuiri de mea nobilei misiuni încredin ţiei. binatului cu 29 milioane brigadieră de cîmp, Viorel Ste- Nirolae Vitichiu, Ion Tiliban
spre hepatita cronică la copii, ţate. Au fost citate, în acest lei faţă de plan. rian, Susana Miclăuş şi Ion şi alţii au arai o suprafaţă de
rolul medicului de medicină Realizări similare s-au în Bălănescu, cooperatori, însâ- 13 ha şi au pregătit pentru în-
generală în asistenta mineri sens, zeci şi zeci de exemple. registrat pe linia creşterii efi Onorarea cu două luni mînţau grîu pe ogoarele sămînţat 8 hectare. Munca a
Dar a mai reieşit că, pe ici,
lor, un concurs „Iubiţi cartea pe colo, cîte ceva nu este în cienţei. Măsurile luate pen înainte de termen a anga fost rodnică peste tot. Meca
medicală" ; 32 de medici şi ordine, nu există o unitate tru buna gospodărire a meta jamentelor . anuale sporeş C.A.P. Gînţaga. Doncea Isi- nizatorii, cei care fac din
120 de cadre medii au urmat lului, a feroaliajelor, utila te hotărîrea oţelarilor hu dor, preşedinte, şi Gruia Bru- noapte zi, s-au achitat cu cin
cursuri de reciclare. constructivă de vederi în rîn- jului de turnare, refracta nedoreni de a intensifica zan, din partea consiliului ste de sarcini.
dul cadrelor de conducere a
întrecerea in cinstea ani
relor, preocuparea pentru
Adunarea generală a dezbă versării Republicii, de a da
tut şi a apreciat preocuparea instituţiei sau al unor şefi de diminuarea pierderilor teh economiei naţionale o pro VEŢEL - LEŞNIC - ClMPUR] SURDUC - DOBRA
nologice au condus la sub
biroului organizaţiei de bază secţii şi servicii. stanţiale reduceri ale con ducţie sporită de metal cu
pentru îmbunătăţirea activită A fost criticat cu „clarita sumurilor specifice. Pe a- înalte performanţe calita
ţii profesionale. El a obţinut, te" serviciul administrativ- ceastă cale s-au economisit tive. Oameni, maşini, faruri în mergeau cu arătura mai repe
de asemenea, anumite rezul- gospodăresc şi pe bună drep ....1 noapte, într-o feerică simbio de decît puteau elibera tere
ză a muncii abnegante, într-o nul ceilalţi cooperatori. „Din
solidaritate deplină de ţel şi colo", Achim Schiau semăna
angajare : pregătirea terenului cu grîu 10 ha. Pînă acum s-au
arat şi semănat aici 53 ha din
şi însămînlarea cît mai grab
E C O N O M I A ltmon ORA 22,00. La C.A.P. Foit, mecanizatorii Nicolae Gligor, Ion Fi- nică a recoltei '73. Poate nu cele 85 planificate.
de
secţiei
şeful
şi
Aurel
Îndrumaţi
Blrdca,
mecanizare
de
la
am reuşit să surprindem cît
de
şi
Oancea,
Mare,
Rapoltu
la
Luca
cîmp
de
brigadierul
de
După ce au terminat 13 ha
CJX..P. Foit, Aurel Slbişan, au arat 10 ha. Lucrarea făcută de me
mai fidel, în cuvintele de mai
a
fost
canizatori
calificată
Remus Bolea şi Simion Biriş
perativei agricole din Foit, ca bună. de Ion Frăţilă, Inginerul şef al coo sus, dăruirea, elanul, conşti de semănat la Cîmpuri-Surduc,
inţa responsabilităţii acestor alergau cu tractoarele la
oameni pe care ne-am obişnuit Gurasada, la locul „Ogot",
aceşti oameni harnici, care
să-i numim atît de simplu
Merge greu că nu prea se ve
de timp, muncă, materiale, de urma semănătorii, dar îi fac din noapte zi pentru a „mecanizatori". Oricum, însă, după ora 20 !
unde aveau de arat. Asin era
spori rodul în hambarele ta
faptele lor sînt mai convingă
dăm bătaie. Cu grijă, bineîn
La Dobra, Traian Marcu,
ţeles, să nu dăm lucrul peste
cu care am dori să le lăudăm.
ginerul şef Ioan Iurian, şeful
cap. In partea cealaltă (ne a- rii, se află în permanentă in toare decît vorbele frumoase după ce terminase de semă
nat cu grîu 5 hectare la bri
ratâ cu mîna direcţia), tracto secţiei mecanizare, directorul La Veţel, la ora cînd de obi gada Stretea, a arat pînă sea
riştii Nicolae Badu, Dumitru S.M.A. Orăştie — Ion Roşu. cei pentru toată lumea bate ra tîrziu, la locul „Păr", îm
fonduri băneşti ORÂŞTIE, GEOAGIU, ROMOS ceasul „somnului dulce", trac preună cu Aurel Cîmpureanu,
toristul Constantin Gîta discuia
care venise şi el de la semă
ultimele hectare dintr-o su
nat de orz, la Abucea. In timp
Despre dăruirea şi abnega tea, dar avem asigurată şi a- prafaţă de 5, în timp ce cole ce vorbeam cu ei, din vale,
gii săi Aurel Cătălina, Tranda
ţia cu care lucrează mecani sistenta tehnică necesară. fir Buruiană şi Nicolae Bota de lingă Mureş, se auzea trac
zatorii din secţia condusă de Inginerul Virgil Tudan, di arau, pe altă tarla, tot o su torul lui Ilie Dumitraş, care o-
(Urmare din pag. 1) suplimentar în acest an 100 000 turnare, în piese de schimb stavilă rebuturilor ce grevau Sever Boşorogan ce deserveş rectorul S.M.A. Geoagiu, cît gora suprafeţele eliberate de
ore-om, la C.E.I.L. 800 000 ore- pentru industria metalurgică din plin cheltuielile materia te C.A.P. Orăştie s-a mai şi conducerile cooperativelor prafaţa de 5 ha. Cu toţii îşi pre la grădina de legume.
găteau front de lucru penlru ca
om. Lucrul suplimentar, pen im valoare de peste 2,3 mi le. In ultimele 3 luni, volu scris în coloanele ziarului agricole din comunele Geoa Peste tot, i-am întrebat pe
Judeţ cu mai bine de 100 mi tru care s-au plătit salarii su lioane lei, colectivul uzinei mul rebuturilor a scăzut la nostru. Ne facem iarăşi o plă giu şi Romos au toate moti apoi să treacă ia semănat. -La tractorişti despre condiţiile lor
lioane lei. Cifra poate sur plimentare, nu a condus la o înscrie în acelaşi timp succe turnătoria nr. 1 cu 0,25 la su cută datorie să consemnăm că vele să se declare satisfă C.A.P. Veţel sînt deja semă de viată şi de muncă. Acum,
prinde pe conducătorii unită creştere corespunzătoare a se de seamă în domeniul creş tă. Numai la radiatoare, rebu pe aceşti destoinici făuritori ai cuţi de modul cum mecaniza nate 10 hectare, iar 15 discui acestor oameni li se cere mult,
ţilor vizate. Dar se pune în producţiei şi productivităţii terii eficientei economice. turile au fost micşorate cu 1,3 recoltelor bogate i-ani întîlnit torii înţeleg să-şi facă datoria, te, la ora actuală bătălia dîn- totul chiar; trebuie însă să li se
trebarea „De ce nu au luat muncii, reprezentînd în ulti Faptul că pe 10 luni volu la sută, iar la piese speciale să contribuie la realizarea şi du-se numai la aceste opera şi dea ! Nimeni nu s-a plîns !
pînă acum în seamă faptul că mă analiză frustrarea statului mul beneficiilor suplimentare cu 4,5 la sută. Ca urmare, re- la datorie şi în noaptea din depăşirea în timpul cel mai ţii, întrucît recoltarea şi de La fel, peste tot, întrebam in
lipsa de la serviciu a unui de importante valori materiale se ridică la peste 9,3 milioa clamatiile din partea unor spre 1 noiembrie a.c.. In tar scurt posibil a planului de pozitarea au fost încheiate. ginerii, brigadierii, cooperatoiii
salariat sau altul, învoirile şi băneşti. ne lei, obţinut îndeosebi pe beneficiari au încetat, iar pre laua numită „Cerct", la lumi însămînţări. Măsura faptelor La ieşirea din Leşnic, înspre sau preşedinţii cum se nu
acordate cu largheţe păgu seama reducerii cheltuielilor ţul de cost al acestor produse na farurilor, după ora 20, trac tlia, două tractoare riuduiau mesc mecanizatorii, Apăreau
besc economia naţională?". Şi Concluzia la aceste consta ■cu 13,5 lei la 1 000 lei produc cunoaşte o accentuată tendin toarele conduse de Martin Ve- o dau zecile de hectare arate energic în arătura neagră, a- dificultăţi. Numele lor nu erau
această stare de lucruri se pe tări negative este unică. In ţie marfă, denotă că . princi ţă de reducere. Cu toate aces reş, Ion Dănilă, Glieorghe şi pregătite la lumina faruri burindă. Inginerul Emil Sav prea cunoscute. Firesc, semni
lor. La C.A.P. Geoagiu, în tar
trece prin excelentă tocmai unităţile industriale ale jude pala cale de sporire a eficien tea, uzina este tributară pier Contor şi Aurel Pitorodescu laua care s-a eliberat de sfe este greu de abordat. Nu are ficativ, Oamenii vin, ară. sea
acolo unde conducerile unită ţului nostru, minutele costă ţei a găsit teren fertil în ca derilor mari din turnătorii. „jalonau" coordonatele recol timp. Să vină maşina cu să-
ţilor acuză lipsa de forţă de zeci de mii de lei, iar orele drul uzinei. Numai în primele trei trimes tei viitoare de griu. Activita clă, erau prezenţi la lucru rnînta, să plece după o re mănă, muncesc şi pleacă în
altă parlo, la altă cooperativă.
muncă şi, prin aceasta, slaba valorează milioane! Societa — Aş vrea să subliniez doar tre, valoarea rebuturilor s-a tea în cîmp a început dis-de- noaptea toţi mecanizatorii din morcă pentru transportarea
folosire a maşinilor şi utila tea nu îngăduie sa fie iro un singur fapt —■ relata tova ridicat la peste 3 milioane dimineaţă, la discuit şi semă secţie — 6 Ia arat şi 2 la dis ultimei cantităţi de cartofi, că Nu o timp pentru a face cu
jelor, încearcă să justifice ne- site, dimpotrivă, cere să fie răşul Gavrilă Szanto, şeful lei. Cifra impune, deci, in nat, iar spre înserat s-a tre cuit. Aceeaşi atmosferă de lu dau plugurile peste saci, să noştinţă ! De multe ori, ei
realizarea sarcinilor de plan. fructificate din plin! Este de serviciului planificare. Prin tensificarea preocupărilor pen cut la arături, creîndu-se ast cru a dominat şi pe tarlaua pleacă de pe un ogor fără a-i
datoria conducerilor întreprin fel front larg de lucru pentru numită „Grind" a C.A.P. din verifice calitatea arăturii, să cunoaşte nimeni, sau prea pu
Lipsa de grijă pentru utili derilor, a organizaţiilor de reducerea .consumului speci tru a înlătura definitiv aceas Aurel Vlaicu, unde cu 4 trac fugă „dincolo" la semănătoa tini. Şi numai acest amănunt
zarea cu indici normali a tim fic de cocs metalurgic cu 17 tă barieră în calea sporirii ziua următoare. re... Treburj multe, dar ni ni se pare revelator, semnifi
pului de. muncă se completea partid, a tuturor salariaţilor kg pe tona de fontă am rea eficientei. — Nu vrem să pierdem nici toare s-au făcut arături pe meni nu se plînge. „Cum merge
ză cu consumul suplimentar să facă totul în acest sens, să lizat pe 9 luni o economie de Vorbind despre căile prin o clipă prielnică — ne măr mai mult de zece hectare. aratul ?" „Greu, da bine" ne cativ aceslor zile de maximă
Nu s-au lăsat întrecuţi în
de timp, pentru compensarea dea timpului de lucru valoa aproape 2 900 tone cocs. Am care se va realiza acest dezi turiseau şeful secţiei, mecani hărnicie nici mecanizatorii de răspunde tractoristul Lauren- concentrare pentru urgenlarea
pierderilor din producţie. La rea reală pe care o pretinde economisit numai în acest fel derat, tovarăşul Ioan Mun cul de secţie Popa Ion Ştef, şi la C.A.P. Romos şi Pişchinti. tiu Goia. „Greu, da bine" — încheierii lucrărilor agricole
peste două milioane lei. De
I.M. Hunedoara, s-au prestat economia naţională. fapt, din analiza modului în tean — secretarul comitetului Ilie Chişerău, şeful atelierului La prima unitate amintită, pî mult spune fraza aceasta con de toamnă. De aceea, i-am şi
de reparaţii de la S.M.A. O-
care a evoluat reducerea con de partid al turnătoriei nr. 1 răştie, prezenţi la punctul do nă noaptea tîrziu, s-au efec tradictorie ! Şi, într-adevăr, numit pe cei ce lucrau la lu
— a acordat prioritate efortu
mina farurilor., să-i ştie toata
tuat arături şi s-a făcut dis
sumurilor specifice de căr
La U.V. Călan bune şi metal rezultă că ani lui ce trebuie depus pentru lucru, deoarece o ploaie că cuitul terenului cu 8 tractoare, Goia, împreună cu Ionel Urs lumea.
zută ar însemna cîteva zile
spart „bariera" greutăţilor cu o mai bună aprovizionare teh- de aşteptare şi de întîrziere a iar la Pişchinţi s-a arat cu 2
nico-materială atît din punct
care ne-am confruntat multă de vedere cantitativ, cît mai semănatului. tractoare. Pentru conştiinciozi DEVA - RAPOLTU MARE - BOBÎLNA - FOLT
tate şi hărnicie merită să fie
vreme.
Toi pe ogoarele uniIaţii a-
REDUCEREA CHELTUIELILOR ales calitativ, strădaniei pen mintite, lucrînd la discuit, evidenţiaţi — ne-a precizat Multe din nopţile mecani
O singură cifră este edifi
tru modernizarea prin efort
directorul S.M.A. — toti me
catoare. Din cei 13,5 lei eco
nomisiţi la 1 000 lei produc propriu a utilajelor de forma- ¡-am întîlnit şî pe tractoriştii canizatorii. Din rîndul acesto zatorilor sînt albe, dar boga Romulus Toader, mecanizator
re-turnare.
cu experienţă, ajutaţi de ele-
Ionel Troşan şi Stoian Samoi-
ra se detaşează Cornel Beca,
te in fapte. Tractoriştii de la
ţie marfă, aproape 11 lei sînt
vii practicanţi, Ion Niţu ş
FACE PR06RESE. realizaţi pe seama diminuării utilare a maşinilor de frezat lescu. — Am venit de la Beriu să Ion Rusu.Gheorghe Zapodean, secţia de mecanizare care de Marin Preoteasa, au făcut ară
— Modernizarea prin auto-
Vaier Bota, Iosif Herla, Gheor-
cheltuielilor materiale.
serveşte C.A.P. Deva au arat
turi de înaltă calitate pe nia
— Ce semnificaţie are acest şi filetat radiatoare, îmbună pregătim terenul la C.A.P. O- qhe Suciu, Nicola Mărqinea- 15 hectare şi au discuit 30. bine de 15 hectare. Alături dc
tăţirea tehnologiilor de turna
răştie, deoarece la noi solul
nu, Candin Costea, Ion Ju-j,
fapt pentru uzină — adresăm re — sublinia interlocutorul este încă moale şi nu se pon Ion Lascu, Augustin Ştefan şi Şeful secţiei, comunistul Tran ei în cîmp i-am găsit pe in
întrebarea tovarăşului Ionel — vor facilita îmbunătăţirea te intra cu tractoarele — ne alţii. Tuturor se cuvine să li dafir Suba, se afla la volanul ginerul şef, Sergiu' Sbuchea, ş
REBUTURILE 0 FRÎREAZĂ. Hodorog, secretarul comitetu calităţii produselor noastre şi spuneau cei doi tractorişti. se adreseze mulţumiri pentru tractorului. înlocuia pe unul pe preşedintele cooperativei
lui de partid al U.V. Călan. reducerea considerabilă a re grija şi eforturile pe care le dinlre mecanizatori care lucra din Bobîlna, Ioan Brăteanu.
— Este vorba de un com buturilor. Este un lucru firesc ca secţiile depun în vederea sporirii rod se ziua. Alături de el arau ute- La C.A.P. Foit, mecanizato
SĂ FIE IKLATURATĂ plex de semnificaţii. Dar aş Revirimentul produs în ac să se ajute între ele. Defec niciei ogoarelor, a creşterii ciştii Alexandru Căbulea şi rii Nicolae Gligor, Ion Filimoi
Nicolae Lupuf. Intr-o tarla în
desprinde ca deosebit, crea
şi Aurel Bîrdea, care se aflai
ţiuni nu avem. Este adevărat
rea în acest fel a unor pre tivitatea economică a uzinei că se lucrează mai greu noap contribuţiei la asigurarea apropierea Mureşului, meca la volanele tractoarelor, s-ai
trebuie înţeles însă ca o rea
mise trainice pentru a atinge lizare minimă. Pentru că, re pîinii întregului nostru popor. nizatorii Gheorghe Mih, Con străduit — şi au reuşit cu suc
ACEASTĂ BARIERĂ! încă din această lună nivelul ducerea greutăţii medii pe LIVADIA - BARĂŞTI - GINŢAGA - STREISINGEORGIU - stantin Suciu, Ioan Boboaia, ces — să facă arături de ca
Emil Albac şi Vasile Oară
indicatorilor de eficienţă pla
litate, într-un teren undo pă
tona de piese turnate, respec
nificaţi pentru 1973. tarea strictă a planului sorti treceau peste pămîntul reavăn mîntul mustea de apă. Şefu
Declaraţia secretarului de mental, eliminarea deşeurilor BACIA - SIMERIA - SÎNTANDREI cu lamele discurilor pentru a secţiei de mecanizare, Luci
© 9.3 milioane lei beneficii pută cu timpul pentru finali partid vorbeşte despre efortul la turnare, realizarea unor in pregăti patul germinativ al Oancea, şi brigadierul de cîmp
suplimentare obţinute prin zarea cincinalului înainte de făcut în vederea respectării dici de folosire a spaţiului de griului. Aurel Sibişan, au fost în per
reducerea cu 13,5 lei a chel termen, colectivul Uzinei planului tehnic şi de cerceta formare-turnare — capitole la E ora 18,30. După ce au fă rii noştri vor ara 16 din cele La Rapoltu Mare, într-o tarla manenţă cu mecanizatorii.
tuielilor la 1 000 lei producţie „Victoria" Călan înscrie la fi re, pentru continua reducere care uzina înregistrează une cut un scurt popas pentru ser 30 ha cîte are aceaslă tarla. situată la 5 km de sat, patru
marfă. nele celor 10 luni un bilanţ a cheltuielilor materiale, de le restanţe — sînt tot atîtea virea mesei, mecanizatorii Eforlurile pe care le facem faruri au brăzdat ceata de pe Brigada de reporteri :
meritoriu care atestă hotărîrea spre perseverenta cu care co căi pentru consolidarea efi Iosif Florănescu, Vasile Po sînt deosebite. Nu-i deloc u- malul Mureşului pînă după
@ Mai mult de două mili mitetul oamenilor muncii ur pa, Ioan Cristca, Vaier Oargă, şor, spunea Marin Gămănuţ, miezul nopţii. Mecanizatorii
oane lei economii prin redu fermă a furnaliştilor, turnăto măreşte şi analizează realiză cientei uzinei. Acestea se im Ioan Bălosu şi Tosif Buda au GH. PAVEL
cerea cu 17 kg a consumului rilor şi cocsarilor de aici de-a rile acestui primordial capitol pun cu atît mai mult cu cît Cornel Ceulă, Victor Da'vila şeiul secţiei de mecanizare, ca discuit 18 ha, în terenul unde N. BADIU
de cocs pe tona de fontă. transpune neabătut prevederi sarcinile economice pentru şi Ioan Ceută şi-au alimentat după o zi de muncă să mai N. TlRCOB
le Conferinţei Naţionale a al activităţii. 1973 sînt deosebit de mobili tractoarele şi au intrat cu stai încă 5-7 ore în şaua trac în I şi 2 noiembrie s-a însă-
© Rebuturile se află în re- .partidului. Realizînd suplimen Exemplu concludent îl ofe zatoare, iar intăptuirea lor de ele în brazdă in tarlaua Teiuş torului. Mecanizatorii sînt în mîntat grîu. N. STANCIU
gresie, dar se impun noi mă tar o producţie globală de 18,8 ră continua îmbunătăţire a si pinde de atingerea încă din din brigada Valea Lupului a să oameni dîrji, hotărî ţi în ac Tarlaua „Lunca Mare", a D. GHEONEA
suri pentru reducerea chel milioane lei şi o producţie tuaţiei din turnătorie unde, acest an a parametrilor pla C.A.P. Livadia. In această ţiuni şi răspund cu noi fapte cooperativei agricole din Bo- GH. NEGREA
tuielilor materiale în turnă marfă în valoare de 17 milioa cu sprijinul organelor jude bîlna a cunoscut freamătul
torii. nificaţi pentru anul viitor. noapte — ne spuneau Ştefan de muncă chemărilor secreta N. PANAITESCU
ne lei, concretizată în 1 320 ţene de partid şi al Centralei Stoica, preşedinte, şi Virgil rului general al partidului, to muncii pînă tîrziu în noapte.
Aflat într-o bărbătească dis tone fontă, 700 tone utilaje de industriale Hunedoara, s-a pus ILIE COJOCARU Radu, inginer şef, mecanizalo- varăşul Nicolae Ceauşescu, Gh. Susan, Ion Lăcătusu si Fotografii: V. ONOIU