Page 61 - Drumul_socialismului_1972_11

Ş E D I N Ţ A

C O N S I L I U L U I

D E S T A T

In ziua de 20 noiembrie 1972, a avut Ioc, la Palatul
Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovară­
şul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat.
I.a şedinţă au participat, ca invitaţi, tovarăşii : Virgil
Trofin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul
comerţului interior ; Emil Drăgănescu, vicepreşedinte ai
Consiliului de Miniştri, ministrul transporturilor şi teleco­
municaţiilor, miniştri şi alţi conducători ai organelor cen­
trale de stat, precum şi preşedinţi ai unor comisii perma­
nente ale. Marii Adunări, Naţionale.
La propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, partici­
panţii la şedinţa Consiliului de Stat an păstrat un moment
de reculegere în memoria acad. Athanase Joja, fost mem­
bru al Consiliului de Stat, care a încetat din viaţă in
ziua de 8 noiembrie 1972.
ANUL XXIV Nr. 5 557 MARJI 21 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat următoarele de­
crete : Decret privind navigaţia civilă ; Decret privind or­
ganizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale ;
Decret cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Consiliului pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de
ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR PLENAREI COMITETULUI cret cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului
aprovizionare şi prestare de servicii către populaţie ; De­
Comerţului Interior ; Decret pentru extinderea prevederilor
Decretului nr. 287/1970, privind unele măsuri pentru spri­
jinirea cetăţenilor ale căror locuinţe au fost distruse sau
grav avariate din cauza calamităţilor naturale şi la situa­
ţiile intervenite ca urmare a calamităţilor naturale, ce s-au
produs în anul 1972 ; Decret pentru completarea Anexei la
CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Decretul nr. 285/1960, privind acordarea alocaţiei de stat
pentru copil.
Consiliul de Stat a ratificat Convenţia consulară între
Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor So­
vietice Socialiste. Au fost ratificate, de asemenea, Conven­
ţia veterinară dintre Guvernul Republicii Socialiste Româ­
nia şl Guvernul Republicii Argentina şi Protocolul privind
Luni, 20 noiembrie 1972, au început lu­ 5. Propuneri privind organizarea consili­ tatea dezbaterii aprofundate a problemelor în­ aplicarea articolului 1 al Convenţiei şi a fost adoptat pro­
crările Plenarei Comitetului Central al Parti­ ilor de control muncitoresc, ale activităţii eco­ scrise la ordinea de zi, plenara C.C. al P.C.R. iectul de decret privind aderarea Republicii Socialiste Româ­
nia Ia Convenţia referitoare la contractul de transport in­
dului Comunist Român, care vor dura două nomice şi sociale şi a comisiilor pe diferite do­ a stabilit să-şi desfăşoare lucrările în continua­ ternaţional de mărfuri pe şosele (C.M.R.).
zile. menii ale activităţii economice. re în comisii constituite pe următoarele dome­ Toate decretele au fost, în prealabil, dezbătute şi avi­
Şedinţa plenară a fost deschisă de tovară­ nii : industria metalurgică; industria construc­ zate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale
La lucrările plenarei iau parte ca invitaţi Marii Adunări Naţionale.
şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al membrii guvernului şi conducători ai organe­ ţiilor de maşini; industria minieră, petrol, e- Consiliul de Stat a examinat : raportul Comisiei pentru
P.C.R., care a propus următoarea ordine de zi, lor centrale de stat şi obşteşti, secretarii cu nergetică ; industria chimică; industria uşoa­ industrie construcţii şi transporturi a Marii Adunări Naţio­
nale. cu privire la asigurarea cu utilaje tehnologice şi con­
adoptată în unanimitate : problemele economice ai comitetelor judeţene ră ; economia forestieră; agricultură şi indus­ strucţii metalice a obiectivelor din planul de investiţii,
1. Cu privire la planul de dezvoltare e- de partid, prim-vicepreşedinţii consiliilor tria alimentară; transporturi; comerţ exterior; precum şi informarea prezentată de ministrul energiei elec­
conomică şi socială a Republicii Socialiste populare judeţene, directori ai centralelor e- probleme ale industriei locale. trice asupra măsurilor luate ca urmare a analizei efectuate
România pe anul 1973 ; conomice, directori şi secretari ai comitetelor Propunerile prezentate Plenarei C.C. al de Comisia de stat, cu privire la funcţionarea sistemului
enesgetic naţional. In urma dezbaterilor care au avut loc.
2. Proiectul bugetului de stat al României de partid din mari întreprinderi industriale, P.C.R. au fost, de asemenea, analizate, în zi­ Consiliul de Stat a aprobat concluziile şi propunerile făcufe
pe anul 1973 ; lele de 18 şi 19 noiembrie 1972, de comisiile şi a dispus ca, atît Consiliul de Miniştri, cît şi celelalte or­
directori ai institutelor de cercetări şi proiec­
3. îmbunătăţirea următoarelor proiecte Comitetului Central al P.C.R. : Comisia pen­ gane centrale de stat, să ia în continuare măsurile necesare
de legi : tări şi directori ai întreprinderilor de comerţ tru problemele economice ; Comisia pentru pentru îmbunătăţirea activităţii în sectoarele analizate şi
să informeze Consiliul de Stat asupra îndeplinirii hotărî-
— Proiectul Legii cu privire la dezvolta­ exterior, redactori şefi ai presei centrale. problemele sociale, de sănătate şi nivel de trai; riior adoptate.
rea economico-socială planificată a României ; ÎN LEGĂTURĂ CU PROBLEMELE ÎN­ Comisia pentru problemele muncii organiza­ Consiliul de Stat a rezolvat apoi unele cereri de gra­
— Proiectul Legii finanţelor ; SCRISE PE ORDINEA DE ZI, TOVARĂŞUL torice, de cadre, ale activităţii organelor de ţiere.
— Proiectul Codului Muncii ; NICOLAE CEAUŞESCU A FĂCUT O AM­
4. Propuneri cu privire Ia unele măsuri stat şi forurilor obşteşti de participare a ma­
pentru perfecţionarea activităţii comitetelor PLĂ EXPUNERE. selor la conducerea societăţii. Pe ogoare, se cer eforturi susţinute la
Ţinînd seama de importanţa deosebită a
judeţene ale Partidului Comunist Român, a Lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. se reiau
consiliilor populare judeţene şi îmbunătăţirea sarcinilor şi indicaţiilor cuprinse în expune­ în şedinţă plenară în dimineaţa zilei de 21 no­
fitcoiTtî, iu uimim
controlului pe linie de partid şi de stat ; rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de necesi­ iembrie.

$1IFICIMIA ARATURILOR

exaunereâ TOVARĂŞULUI © Duminicâ, în fermele Ghiorfi Ludovic şi Ion Hăn-
I.A.S. s-a lucrat intens la re­ cilă au muncit cu multă hăr­
coltatul porumbului nicie şi dăruire la finalizarea
recoltatului şi a însămîntări-
® Restanţele la însămîn- lor. De asemenea, pe supra­
ţări în C.A.P. obligă la con­ feţele eliberate, destinate în-
tinuarea acţiunii cu forţe sămînţărilor de primăvară,
N I C O L A E C E A U Ş E S C U sporite s-au făcut fertilizări şi arături
de toamnă.
® Tractoarele disponibile In ceea ce priveşte recolta­
tul porumbului, se cer în con­
Stima|i tovarăşi, pentru progresul economic al te din sectorul socialist, sint liticii marxist-leniniste a par­ asumate de colectivele de oa­ lege de către Marea Adunare să fie utilizate din plin la tinuare eforturi susţinute pen­
tării, a sporit capacitatea in­ in acest an cu peste 17 la su­ tidului de construire a socia­ meni ai muncii, sub forma u- Naţională. In acelaşi timp, efectuarea arăturilor tru încheierea acţiunii şi în
Plenara Comitetului Cen­ dustriei de a dota economia tă mai mari decît în 1970. Un lismului, realismul prevederi­ nor planuri suplimentare. Pen­ trebuie reţinut că îndeplinirea
tral are la ordinea de zi pro­ cu mijloace de producţie. Ast­ accent deosebit s-a pus pe lor planului cincinal, consti­ tru prima oară în cadrul eco­ indicatorilor minimali asigură Restantele acumulate pe a- cadrul fermelor din Lăpuşnic,
bleme de mare însemnătate fel, industria electronică înre­ creşterea salariilor mici, sala­ tuind, totodată, o vie expresie nomiei noastre planificate, la acordarea drepturilor băneşti genda lucrătorilor ogoarelor Aurel Vlaicu, Rîu Alb, Chitid
ale activităţii partidului şi sta­ gistrează în aceşti ani o creş­ riul minim ridicîndu-se din a hotărîrii şi voinţei întregului unii indicatori de bază — în­ legale ale oamenilor muncii. au impus ca şi duminică în şi Orăştie, unde a mai rămas
tului, ale muncii întregului tere de 42 Ia sută, a- acest an la 1 000 lei. Au fost popor de a face totul pentru deosebi la producţie, la ex­ Pentru realizarea planului su­ întreprinderile agricole de stat de strîns producţia de pe mal
nostru popor pentru înfăptui­ paratele de măsură şi control introduse ajutoare lunare, accelerarea dezvoltării econo- port — planul are un nivel plimentar, colectivele între­ şi cooperativele agricole să mult de 100 ha. Concomitent,
rea hotărîrilor Congresului al de peste 60 la sută, maşinile- sporite alocaţiile pentru fami­ mico-sociale a tării, pentru minim, corespunzător sarcini­ prinderilor vor benelicia de continue acţiunile la recolta­ eforturile se impun să fie
X-lea şi ale Conferinţei Naţio­ unelte pentru aşchierea meta­ liile cu mulţi copii, iar pen­ făurirea societăţii socialiste lor iniţiale înscrise în cincinal, stimulente ca pentru depăşi­ tul porumbului, înmagazinarea concentrate la urgentarea a-
nale, pentru dezvoltarea în lelor de circa 60 la sută. Pro­ siile de asigurări sociale au multilateral dezvoltate pe pă- şi un nivel maxim care repre­ rea planului. In acest fel, se recoltei, însămîntarea griului răturilor — lucrare realizată
continuare a economiei naţio­ dusele noi sau reproiectate crescut în medie cu 16 la su­ rnîntul României. zintă planul suplimentar, ce asigură cointeresarea mai bu­ şi efectuarea arăturilor. pe mai puţin de 20 la sută din
nale şi ridicarea nivelului de în primii doi ani ai cincina­ tă. S-a introdus minimul ga­ Desigur, rezultatele cu care înglobează angajamentele co­ nă a oamenilor muncii în a- In fermele întreprinderilor suprafaţa planificată. Trustul
viată al celor ce muncesc. lului reprezintă peste 29 la rantat în sistemul de remu­ vom încheia anul 1972 sînt mitetelor judeţene de partid, sumarea unor sarcini supli­ agricole de stat forţele au judeţean al I.A.S. şi conduce­
In cadrul plenarei vor fi e- sută din producţia industriei nerare a ţărănimii cooperatis­ bune, dar ele puteau fi şi mai organizaţiilor de partid ale mentare şi în îndeplinirea lor fost concentrate la strîngerea rile unităţilor au obligaţia să
urmărească folosirea cu ran­
xaminate proiectele planului constructoare de maşini. In te, au fost majorate pensiile bune, dacă s-ar fi înlăturat întreprinderilor. Fireşte, Ia in­ în bune conditiuni. In acest recoltei de porumb — acţiu­ dament maxim a forţelor şi a
şi bugetului de stat pe 1973, industria metalurgică, pro­ ţăranilor, s-a asigurai asisten­ mai energic o serie de lipsuri dicatorii calitativi — produc­ spirit, se va introduce o pre- ne la care au participat pe­ mijloacelor mecanice existen­
care urmează să fie discuta­ ducţia de oţeluri aliate, slab tă medicală gratuită la sate, şi deficiente care dăinuie încă tivitatea muncii, cheltuielile r miere specială pentru realiza­ ste 1 700 salariaţi şi militari, te pentru finalizarea grabnică
te şi adoptate zilele viitoare aliate şi carbon de calitate a s-a introdus ajutorul pentru în activitatea noastră econo­ la 1 000 de lei producţie, asi­ rea programului suplimentar din aceştia mai mult de 800 a tuturor lucrărilor aflate în
de către Marea Adunare Na- ‘ crescut cu circa 25 la sută copii şi în cazul familiilor mică.'’ Trebuie arătat că şi în milarea de noi produse, cali­ de export, precum şi pentru fiind prezenţi pe ogoarele
tională. faţă de anul 1970. cooperatorilor. acest an au continuat să se tatea produselor şi alţii ase­ reducerea importurilor de ma­ I.A.S. Haţeg. In afară de sa­ restanţă.
Duminică s-a lucrat şi în
Prevederile de plan pentru In aceşti doi ani s-au obţi­ S-au îmbunătăţit aprovizio­ menţină defecţiuni în eşalona­ mănători — planul va cu­ teriale, materii prime, piese lariaţii proprii, la Haţeg au cooperativele agricole, meca­
anul 1973 se bazează pe rea­ nut progrese de seamă şi în narea şi serviciile pentru rea sarcinilor de plan, în des­ prinde un singur nivel, cel de schimb şi utilaje. participat la recoltatul porum­ nizatorii reuşind să însămîn-
lizările de pînă acum, cores­ dezvoltarea şi modernizarea populaţie. Volumul desfacerii făşurarea ritmică a producţiei, corespunzător planului îmbu­ Fără îndoială, aceste măsuri bului — 60 de tone — şi la teze grîu pe aproape 30 de
pund posibilităţilor noastre bazei tehnico-materiale a agri­ de mărfuri prin comerţul so­ în aprovizionarea tăhnico- nătăţit, deoarece activitatea vor stimula şi mai mult ini­ transportul producţiei 700 sa­ hectare şi să are peste 125
materiale şi umane şi răs­ culturii, în creşterea produc­ cialist este în acest an cu pe­ materială şi dezvoltarea coo­ economică trebuie să se des­ ţiativa oamenilor muncii, e- lariaţi de la întreprinderile şi hectare. La semănat, rezulta­
pund necesităţii dezvoltării ţiei vegetale şl animale. S-a ste 16 la sută mai mare decît perării dintre întreprinderi, în făşoare la un nivel de eficien­ fortul lor pentru mai buna instituţiile din Valea Jiului. te mai bune s-au înregistrat
accelerate a bazei tehnico- trecut la înfăptuirea progra­ în 1970. Pe cei doi ani ai cin­ darea la timp în funcţiune a ţă cît mai ridicat. organizare a producţiei şi a Bilanţul zilei de lucru a fost la C.A.P. Ostrov, Peşteana,
materiale a societăţii socialis mului de irigaţii, ajungînriu-se cinalului, volumul desfacerii e noilor capacităţi şi realizarea Trebuie subliniat de la în­ muncii, pentru ridicarea cali­ bogat, în total strîngîndu-se Densuş, Spini şi Nădăştia de
te româneşti. la o suprafaţă amenajată de fost cu 2,5 miliarde lei mai indicatorilor pfoiectati. Au ceput că planul este unitar şi tativă a activităţii noastre e- ştiuletii de pe 60 de ha şi
circa 1 100 000 hectare. Agricul­ mare decît prevederile cinci­ transportîndu-se pentru înma- * Sus, iar la arat suprafeţe mai
Pornim la îndeplinirea sar­ tura a primit cu circa 10 la sută nalului. continuat să se facă simţite trebuie considerat obligatoriu conomice, pentru creşterea bo­ gazinare 190 tone porumb. La mari s-au realizat la C.A.P.
cinilor planului pe 1973 de la mai multe îngrăşăminte chimi­ Succesele obţinute în indus­ lipsuri şi în ce priveşte cali­ în întregul său Ia parametrii găţiei naţionale — izvorul recoltat s-au folosit şi combi­ Sîntandrei, Toteşti, Bobîlna,
rezultatele bune tu care în­ ce faţă de anul 1970, deşi, tre­ trie, agricultură şi în celelalte tatea produselor, asigurarea săi maximali. In arest spirit bunăstării generale şi a fie­ nele „Gloria" şi C.T.-2 R. Lăpuşnic, Livadia, Silvaş şi
cheiem anul în curs şi în ge­ buie menţionat, furnizarea lor de cadre calificate, în special se asigură resursele necesare, căruia. In legătură cu modul cum altele.
neral primii ani ai cincinalu­ este sub prevederile cincina­ ramuri, atît din punct de ve­ pentru noile obiective econo­ repartiţiile de materiale, se Proiectul planului pe 1973 s-a organizat munca şi rezul­ Stadiul nesatisfăcător în ca­
dere cantitativ, cît şi calita­
lui. Datele statistice prelimi­ lului, datorită rămînerii în tiv, exprimă îmbunătăţirea ac­ mice. Disciplina şi ordinea în alocă fondurile 'de salarii, se asigură, comparativ cu preve­ tatele obţinute merită să fie re se află insămînţarea griu­
nare arată că planul produc­ urmă a producţiei de îngră­ producţie mai lasă încă de do­ încheie contractele economi­ derile iniţiale ale cincinalului, evidenţiată ferma din Deva, lui în unele cooperative agri­
ţiei industriale al anului 1972 şăminte chimice. In aceşti doi tivităţii generale de conduce­ rit. Intr-o serie de ramuri ce. Menţionez aceasta pentru îmbunătăţiri substanţiale la condusă de ing. George Răi- cole şi rezultatele palide în­
va fi îndeplinit în proporţia ani, recoltele de cereale au re a economiei, oglindesc în­ cheltuielile materiale se si­ a nu se înţelege că planul to{i indicatorii principali, pre- can, a I.A.S. Mintia. Cei 8 me­ registrate Ia efectuarea ogoa­
de peste 101 la sută. fost cele mai marţ. din isto­ deplinirea în condiţii tot mai tuează încă la un nivel ridi­ suplimentar are un caracter vâzînd în continuare ritmuri canizatori ai fermei au lucrat relor nu îngăduie nici o cli­
bune a obligaţiilor şi sar­
Pe baza creşterii produsului ria tării : 14,5 milioane tone cinilor ce revin ministerelor, cat, influenţînd negativ costu­ facultativ — el este parte ridicate de creştere a produc­ ziua' şi noaptea la recoltat, e- pă de răgaz, fiecare oră de
social şi a reducerii cheltuie­ în 1971 şi aproape 16 milioane centralelor şi întreprinderilor, rile, valorificarea eficientă a componentă a planului de stat ţiei, productivităţii muncii şi liberarea terenului, arat, ferti­ întîrziere cîntărind greu în ba­
lilor materiale, venitul naţio­ tone în 1972. Efectivele de a- ridicarea nivelului muncii de resurselor materiale şi bă­ unic, care se va adopta prin eficientei economice. lizat şi semănat. Astfel a fost lanţa recoltei viitoare. In ve­
nal creşte fată de anul prece- nimale au sporit la toate spe­ partid şi de stat, perfecţiona­ neşti de care dispunem. A- posibil ca planul la însămîn- derea înlăturării restantelor
1
dent cu 9,8 la sută. Produc­ ciile. După date preliminate, rea continuă a activităţii ca­ ceste neajunsuri trebuie să oi tări pe cele 250 ha planificate este de maximă importantă
ţia globală industrială va în acest an se vor prelua la drelor noastre din toate do­ preocupe în mod serios orga­ să fie îndeplinit în întregime, ca toate tractoarele să fie fo­
spori în acest an cu aproape fondui de stat cu 125 mii to­ meniile. nele noastre economice, orga­ 73 iar în aceste zile se va în­ losite cu randament sporit,
12 la sută, iar producţia agri­ ne carne, cu 1,7 milioane hec­ Toate marile înfăptuiri ob­ nizaţiile de partid, lichidarea i c cheia şi recoltatul mecanic al ziua şi noaptea, la efectuarea
colă, cu peste 9 la sută. Se tolitri lapte de vacă şi circa ţinute în dezvoltarea econo­ lor hotârîtă trebuie pusă în S'S Plan îm­ bunătăţit Diferenţă Plan 1973 în % faţă de plan 19' porumbului de pe suprafeţele arăturilor pe terenurile elibe­
« e
obţin importante cantităţi pe­ 290 milioane ouă mai mult de- mică şi socială a tării sînt ro­ centrul eforturilor generale o de pe care producţia se pre­ rate unde în primăvară se va
ste plan la produse de bază cit în anul 1970. dul eforturilor neobosite ale ale oamenilor muncii pentru a dă în boabe. Mecanizatorii Ion însămînţa porumb, sfeclă şi
ca : oţel aliat, motoare electri­ In primii doi ani ai cincina­ clasei muncitoare, ţărănimii şi se asigura valorificarea cu Lucescu, Bozo Francisc, Ni­ alte culturi.
ce, tractoare, autoturisme, co­ lului s-a realizat un volum to­ maximum de randament a po­ — Producţia globală in- colae Puiu, Nicolae David,
loranţi, cauciuc sintetic, încăl­ tal de investiţii ■ de 185 miliar­ intelectualităţii, ale tuturor tenţialului material şi uman al dustrială — miliar­ N. BARBU
ţăminte, confecţii. In 10 luni de lei, care au asigurat o oamenilor muncii, fără deose­ societăţii, pentru accelerarea de lei 414,2 428,7 + 14,5 116,2
au fost puse în funcţiune în creştere substanţială a poten­ bire de naţionalitate, care, sub dezvoltării economico-sociale — Producţia globală a-
industrie 190 capacităţi de ţialului economic al tării. conducerea partidului, înfăp­ a tării. Este necesar să fie a- gricolă — miliarde
producţie. In cursul acestui an Pe baza progreselor înre­ tuiesc neabătut hotărîrile Con­ plicate cu fermitate măsurile lei 106,1 106,8 + 0,7 109,2
nu fost asimilate şi puse în gistrate în economie, în creş­ gresului al X-lea şi ale Con­ stabilite de Congresul al X- — Investiţii centraliza­ Pentru orientarea
fabricaţie maşini, utilaje şi terea producţiei industriale şi ferinţei Naţionale a partidului. lea şi Conferinţa Naţională a te — miliarde lei 97,8 93,8 — 4 107,6
produse noi în toate ramuri­ agricole, volumul exportului De la tribuna Plenarei Comi­ partidului privind perfecţio­ — Export total — miliar­
le industriei. Productivitatea a sporit în anii 1971 şi 1972 tetului Central adresez cele narea conducerii şi planifică­ de lei valută 16,4 18,9 + 2,5 127,2 profesională a fetelor
muncii industriale va fi cu cir­ într-un ritm mediu de 15,5 mai calde felicitări clasei rii economiei naţionale. Inlă- din care :
ca 7 la sută mai mare decît la sută. S-au lărgit şi diver­ muncitoare — clasa conducă­ turînd deficientele care se devize libere 7,1 8,6 + 1,5 130,6
în primul an al cincinalului ; sificat relaţiile noastre econo­ toare a societăţii noastre so­ mai manifestă, cadrele noastre — Import total — miliar­
s-au redus fată de 1971 chel­ mice externe, au fost iniţiate cialiste —, ţărănimii, intelec­ de partid şi de stat trebuie să de lei valută 16,2 16,9 + 0,7 115,6 Zilele trecute, membrele spre rolul muncii în forma­
tuielile de producţie, s-au ob­ o serie de acţiuni de coope­ tualităţii, tuturor oamenilor desfăşoare o muncă vie, în din care : detaşamentului clasei a rea omului, despre frumu­
ţinut depăşiri ale planului de rare economică şi tehnico- muncii, pentru rezultatele ob­ strînsă legătură cu masele de devize libere 6,9 7,7 + 0,8 119,7 Vil-a de la Şcoala genera­ seţea muncii de ţesătoare.
beneficii. ştiinţifică. ţinute în îndeplinirea planului, oameni ai muncii, cu organi­ — Număr salariaţi — lă nr. 9 din Hunedoara au La atelierul de croitorie
In general se poate spune Mai buna gospodărire a re­ pentru abnegaţia, devotamen­ zaţiile de partid, participînd mii 5 695 5 785 + 90 104,2 vizitat secţiile de ţesut co­ pionierele au fost oaspete
că primii doi ani ai cincina­ surselor naţionale s-a concre­ tul şi spiritul patriotic cu ca­ nemijlocit la soluţionarea ma­ — Productivitatea mun­ voare, de croitorie şi coa­ ale muncitoarelor fruntaşe
cii în industria repu­
lului au marcat un puternic tizat în faptul că, în aceşti re muncesc pentru a da viată rilor probleme pe care le ridi­ blicană — mii lei 197,4 fură ale cooperativei meş­ Tereza Cristea, Ioana Oltca-
avînt în dezvoltarea economi- • doi ani, creşterea venitului politicii partidului nostru co­ că făurirea societăţii socialis­ — cheltuieli la 1 000 lei 198,7 + 1,3 109,1 teşugăreşti din localitate, în nu, Maria Ruican.
co-socială a tării. In această naţional a devansat pentru munist — expresie a interese­ te multilateral dezvoltate în scopul de a cunoaşte as­ După acest dialog con­
perioadă s-a obţinut, fată de prima oară creşterea produsu­ lor vitale ale întregului nostru tara noastră. producţie marfă în in­ pecte din munca femeilor, cret cu munca, multe pio­
prevederile din cincinal, o lui social, sporind, în medie, popor — pentru asigurarea dustria republicană din realizările lor în cinstea niere şi-au manifestat do­
producţie suplimentară indus­ cu peste 11 la sută. A- înfloririi multilaterale a tării, Stimaţi tovarăşi. — Iei 833,7 830 — 3,7 97,4 zilei de 30 Decembrie. rinţa de a lucra în secţiile
trială de circa 14,5 miliarde ceasta a permis realizarea u- ridicarea nivelului de civili­ Proiectul de plan pe 1973 — Venitul naţional — mi­ La secţia de ţesut covoa­ vizitate după absolvirea
lei. Ritmul mediu anual de nor importante acţiuni pentru zaţie al societăţii noastre, este elaborat într-o concepţie liarde lei 296,8 303,1 + 6,3 114 re pionierele au făcut cu­ şcolilor profesionale.
creştere a producţiei indus­ îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstarea şi fericirea fiecărui nouă, pe baza hotărîrilor Con­ _——— ___________a. noştinţă cu muncitoare
triale va fi de 11,5 la sută fa­ viaţă ale oamenilor muncii cetăţean. ferinţei Naţionale privind con­ Sporuri însemnate de pro­ cu 4,4 miliarde mai mult, în fruntaşe, ca de exemplu, MARIOARA OLTEANU
tă de 10,5 la sută cît este pre­ şi, totodată, pentru înfăptui­ Realizările obţinute pînă a- cretizarea, corelarea şi inte­ ducţie, peste prevederile din industria uşoară — cu 6,3 mi- Maria Bistriceanu, Viorica Clubul presei
rea programului de dezvoltare
văzut în cincinal. accelerată a tării. Veniturile grarea în obiectivele noastre cincinal, se prevăd în indus­ Micu, care le-au vorbit de­ pioniereşti Hunedoara
S-au dezvoltat în mod ac­ cum confirmă încă o dată, cu
1
celerat ramurii' hotărîtoare băneşti ale populaţiei, obţinu­ puterea faptelor, justeţea po­ economice a angajamentelor tria construcţiilor de maşini — (Continuare în pag. a 2-a)