Page 62 - Drumul_socialismului_1972_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 557 © MARTI 21 NOIEMBRIE 1972

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

(Urmare din pag. 1) cooperarea între Întreprinderi Realizlnd o bună aprovizio­ te unităţile economico-sociale, licenţelor achiziţigggte. Reali­ a ţărănimii noastre privind schimbului III. In acest scop, în lei — de preturile obţinu­
pentru livrarea de produse, nare tehnico-materială în toa­ ministerele, toate organizaţiile zarea prevederilor planului creşterea bovinelor şi ovine­ s-a prevăzut un număr supli­ te pe piaţa externă. Incepînd
liarda mai mult, in industria piese şi subansamble. Ministe­ te ramurile de producţie, vom de partid şi obşteşti trebuie tehnic pe ţ973 impune ca toa­ lor pe păşuni bine organizate, mentar de circa 280 mii mun­ cu 1973 va trebui să asigu­
chimică — cu 2,7 miliarde rele tutelare trebuie să con­ putea asigura folosirea în să acorde mai multă atentie te minţsţerele care asimilea­ unde animalul se dezvoltă bi­ citori calificaţi. Totodată, vor răm aplicarea cu fermitate a
mai mult, în economia fores­ troleze sistematic modul cum condiţii optime a capacităţi­ cheltuielilor bugetare neep- ză utilaje şi instalaţii noi, în­ ne, iar furajarea este mult ti încadraţi în unităţile econo­ prevederilor legii. Sîrţt şl con­
tieră şi industria materialelor se respectă contractele econo­ lor de producţie, a timpului pomice, unde există o risipă deosebi cele două ministere mai ieftină. mice un număr de aproape 23 ducători de unităţi economice,
de construcţii — cu 1,5 mi­ mice. Trebuie să ne fie clar de lucru, obţinerea unei pro­ deoşebit de mare. Prin Buge­ constructoare de maşini, să Producţia vegetală şi anima­ mii absolvenţi ai învăţămln- de centrale, chiar miniştri şi
liarde lei mai mult. Este pozi­ că în sistemul economiei noas­ ducţii sporite, înfăptuirea şi tul de stat şi planul financiar programeze şi să urmărească, lă prevăzută pe 1973 trebuie tulul superior, din care peste miniştri adjuncţi, care, în loc
tiv faptul că în proiectul pe tre planificate disciplina în chiar depăşirea prevederilor pe 1973 şe prevăd masuri se­ pe trimestre şi pe luni, exe­ obţinută cu costuri mai scă­ 11 mii ingineri, subinglnerl şl să lupte pentru preţuri cit
1973 s-a reuşit concretizarea respectarea obligaţiilor de înscrise în planul de Stat a' vere de economii, ănr dofesc cutarea planului de asiinilare. zute, în condiţiile unei pro­ economişti. mai mari la export, se preo­
în mai mare măsură a pro­ plan, contractuale, este o ne­ anului 1973, să menţionez, în faţa plenarei, Ridicgreg calităţii produselor ductivităţi ridicate a muncii şl Doresc şi cu acest prilej să cupă ca în plan să se preva­
ducţiei în produse fizice. Va cesitate vitală. Neîndeplinirea a tuturor tovarăşilor prezenţi, este o problemă fundamentală a unei eficiente economice co­ atrag atenţia că trebuie să ne dă preturi cît mat mici. A-
trebui să se renunţe cu de- sau întîrzierile în livrarea u- Stimaţi tovarăşi, că apreciez ayeste măsuri în­ , a economiei noastre Sg ac­ respunzătoare. Experienţa mul­ preocupăm cu toată răspunde­ ceastă stare de lucruri nega­
săvîrşire la practica planifică­ nor produse creează greutăţi Problema centrală a planu­ că insuficiente şi apelez Ia tuala etapă, în direcţia căreia tor unităţi cooperatiste din rea de asigurarea şi califica­ tive trebuie lichidată neîntâr­
rii unor indicatori valorici seriogse în aprovizionarea lui pe 1973, ca dealtfel a în­ toate organismele noastre să trebuie concentrate toate for­ agricultură confirmă întru to­ rea tortei de muncă. Va tre­ ziat. Nu putem accepta ca o
sau cantitativi în sine. Eco­ tehnido-materială a altor uni­ tregului cincinal, de a cărei acţioneze cu fermitate împo­ ţele din întreprinderi, centra­ tul justeţea măsurilor iniţiate bui să se ia măsuri concrete parte a venitului naţional să
nomia naţională are nevoie de tăţi, jiroduc dereglări în lanţ soluţionare depinde accelera­ triva risipei mijloacelor mate­ le şi ministere, din unităţile de conducerea partidului pri­ — pe întreprinderi, oraşe, ju­ plece în străinătate pe calea
mărfuri fizice bine determina­ în înlrieaga economie. rea dezvoltării economiei riale şi băneşti, să închidă di- de cercetare şi proiectare' vind cointeresarea membrilor deţe, penlru recrutarea şi exportului. Aceasta nu poate
te, cerute pe piaţa internă şi îmbunătăţirea aprovizionării româneşti, 0 constituie îmbu­ feriţele portiţe prin care se Obiectivele planului pe 1973 cooperatori şi, în mod deose­ pregătirea tortei de muncă, avea decît urmări negative a-
de, export. Aceasta, este vala­ tehnicoţ-materiale implică şi nătăţirea calitativă a întregii irosesc mijloacele întregului pun sarcini de mare răspun­ bit, introducerea acordului întreprinderile, comitetele ju­ şupra dezvoltării ţării, asupra
bil atît pentru materiile pri­ eforturi! sporite pentru redu­ activităţi economice, creşte­ nostru popor şi prin care li­ dere în faţa cercetării ştiinţi­ global. Efectele deosebit de deţene de partid nu trebuie nivelului general de trai al po­
me, materiale şi semifabrica­ cerea normelor de consum. rea eficienţei economice în nii îşi creează surse de veni­ fice. Cercetarea pe anul 1973 pozitive din acest an, şi în­ să aştepte să se rezolve de la porului. Ministerul Comerţului
te, utilaje şi piese de schimb, Rezultatele obţinute, pînă în toate sectoarele producţiei turi fără muncă, încălcînd ast­ trebuie să contribuie la rezol- deosebi cele înregistrate la Bucureşti problemele tortei de Exterior, celelalte ministere,
cit şi pentru bunurile de con­ prezent,, în acţiunea de revi­ materiale. fel, de fapt, principiile de, re­ vgrea problemelor majore, cu cultura porumbului, impun ca, muncă. Ele au datoria să sta­ precum şi întreprinderile ex­
sum şi serviciile necesare zuire a. normelor de consum Pe primul plan, îţi fiecare partiţie ale sqcieţătii noastre caracter prioritar, ale dezvol­ pe baza experienţei dobîndite, bilească măsurile corespunză­ portatoare trebuie să înţeleagă
populaţie}. Trebuie spus că nu sînt pe măsura posibilităţi­ unitate economică, în fiecare socialiste. p.ar, dacă trgţupe tării economico-sociale a tării. să se extindă acordul global toare în acest scop, în con­ că au datoria de onoare, pa­
proiectul planului pe 1973 nu lor. întreprinderile, centralele ramură a economiei trebuie să-i combatem pe aceştia, tre­ O deosebită atenţie trebuie a- şi în celelalte ramuri -— în le­ formitate cu prevederile pla­ triotică, de a asigura creşte­
a mers din acest punct de ve­ şi minisrterele au datoria de a pusă gospodărirea raţională, buie mai întîi să-i combatem cordată atragerii de noi resur­ gumicultură, viticultură, pomt- nului, cu perspectiva de dez­ rea rentabilităţii vînzării pro­
dere pînă la capăt. Este nece­ elabora »soluţii care să asigure cu maximă eficienţă, a fon­ pe aceia care Ie uşurează po­ se în circuitul economic — cultură, creşterea animalelor voltare a judeţului, a unităţi­ duselor româneşti pe piaţa
sar ca ministerele, centralele încadrarea normelor de con­ durilor de producţie — fixe şi sibilitatea de a-şi crea astfel rpinereuri cu conţinuturi mal -— folosindu-se forme specifi­ lor respective. Pentru meserii­ străină.
şi întreprinderile să ia măsuri sum în indicii prevăzuţi în circulante — creşterea pro­ de surse de veniţ, Va trebui, sărace, banatite cuprifere, şis­ ce sectoarelor şi unităţilor în le de mai mare complexitate, O problemă deosebită pen­
pentru ca pînă la sfîrşitul a- plan şi chiar reducerea lor ducţiei, a venitului net şi a in mod practic, să luăm mă­ turi bituminoase şi altele. Un care se aplică. trebuie sporită preocuparea tru echilibrul balanţei de plăti
cestui an să fie nominalizată sub aceţste prevederi. Avem beneficiilor la 1 000 lei fon­ suri ca nimeni, suţ> rucţ o, for­ obiectiv esenţial îl constituie, Utilizîgd mai bine baza ma­ pentru recrutarea şi pregăti­ externe o constituie gospodă­
întreaga producţia, pînă la rezerve mari de economisire duri fixe. Planul pe 1973 pre­ mă, să nu poată realiza veni­ de asemenea, crearea de pro­ terială ele carp dispune, expe­ rea tinerilor. Este, de aseme­ rirea cît mai judicioasă a fon­
ultimul reper şl subansamblu. a metalullui în industria meta­ turi decît ca rezultat al mun­ duse noi în domeniul con­ rienţa înaintată dobîndită de nea, necesar să fie atrase, în­ durilor valutare alocate pen­
La fel va trebui să se proce­ lurgică. Pierderile de metal vede sarcini deosebit de im­ cii concrete — nu pe căi o- strucţiilor de maşini, al indus­ o serie de unităţi, lucrători şt tr-o proporţie mai mare, fe­ tru importuri. Potrivit pre­
deze. şl în cazul, propunerilor continuă să fie mari atît în portante în acest domeniu. colite, sub orice formă s-ar triei chimice, precum şi în specialişti, agricultura îşi va meile, in special tinerele ab­ vederilor planului pe 1973,
Calea principală, sigură, de
de depăşiri ce, se vor face în procesul de laminare, cit şi ridicare a eficientei economice prezenta acestea. Aceasta es­ alte ramuri, elaborarea de putea pune în valoare marile solvente ale învătămîntului de volumul importurilor urmează
cadrul defalcărli şi dezbaterii de^ prelucrare. Se practică li­ 0 constituie reducera costu­ te o prob.lemă economică, dar tehnologii perfecţionate. In a- rezerve de care dispune pen­ cultură generală, în activităţi să crească cu 15,6 la sută. Es­
prevederilor. în întreprinderi. vrări de profile care nu ţin rilor de producţie şi a cheltu­ şi socială şi cred că nu tre­ cesţ sens este necesar să se tru creşterea randamentelor economice şi sociale. Este ne­ te necesar ca importurile să
cesar ca ipinisterele să ia în
la hectar şi pe cap de animal,
Realizarea niyelului maxi­ seama de necesităţile concre­ ielilor materiale pe unitatea buie să mai insist asupra ei. stabilească, în mod precis şi pentru sporirea şi ieftinirea continuare măsuri de transfe­ fie limitate la strictul necesar,
mal. al planului şi, eventual, te ale economiei, depăşesc di­ de produs. In cincinalul actual Pornind de la indicaţiile clar, sarcinile ce revin fiecă­ producţiilor, în vederea Îmbu­ rare sau detaşare de la alte valorificînd la maximum posi­
chiar depăşirea acestuia în li­ mensiunile cerute de industria se prevede scăderea ponderii Conferinţei Naţionale a parti­ rei unităţi, fiecărui cercetător. nătăţirii continue a aprovizio­ unităţi a cadrelor absolut ne­ bilităţile interne. Planul de
nele sectoare impun aplicarea prelucrătoare. Din această cheltuielilor imateriale în pro­ dului privind n^tcsilalea spo­ Economia, societatea noastră nării populaţiei cu produse a- cesare bunei funcţionări a noi­ import trebuie să fie întocmit
unor măsuri energice In ve­ cauză, o mare parte din pro­ dusul social, de la 59,5 la su­ ririi mai accentuate a produc­ au nevoie nu de literatură groalimentare. lor întreprinderi. în întreprinderi, analizîndu-se
derea folosirii intensive a tu­ ducţia de metal se reîntoarce tă, cît era în anul 1970, la tivităţii muncii, planul pe a- ştiinţifică în sine, ci de con­ în fiecare secţie, împreună cu
Trebuie să se înţeleagă că
turor capacităţilor noastre de în uzinele siderurgice, la re­ 54,4 la sută în anul 1975. Rea­ nul 1973 prevede o creştere tribuţii concrete la dezvolta­ Stimaţi tovarăşi, pregătirea cadrelor reprezintă muncitorii, ce este absolut ne­
producţie. Este necesară în­ topit, sub formă de resturi, lizarea acestei sarcini necesi­ a acesteia de 9,1 la sută în rea producţiei şi creşterea e- Proiectul-de plan pe 1973 o parte importantă, esenţială cesar să se Importe şi cum
cărcarea uniformă a capacită­ tăieturi sau şpan, iroslndu-se tă reducerea normelor de industrie şi de 7,0 la sută hi ficienţei economice. Actionind prevede realizarea unui vo­ a planului general de dezvol­ se poate acţiona pentru înlo­
ţilor în tot cursul anului. Va astfel o cantitate uriaşă de consum, reproiectarea produ­ construcţii — superioare ritmu­ în strînsă legătură cu cerin­ lum de Investiţii de 93,8 mi­ tare economico-socială a tării. cuirea produselor de import,
trebui înlăturată cu ho.tărîre muncă, energie, cocs. Această selor cu gabarite depăşite, îm­ rilor prevăzute în cincinal, dar ţele concrete ale activităţii so­ liarde Iei. Planul prevede con­ pentru economisirea fondurilor
practica dăunătoare a lucru­ stare de lucruri este inadmi­ bunătăţirea indicilor de folo­ sub posibilităţile regie de care ciale şi ale producţiei, cadrele centrarea resurselor materia­ Stimaţi tovarăşi, valutare. In mod deosebit tre­
lui „în asalt" la sfirşlt de lu­ sibilă si trebuie să i se pună sire a capacităţilor de pro­ dispune astăzi economia ro­ de cercetare au datoria să le, financiare şi de tortă de Dezvoltînd în ritm susţinut buie reanalizat importul de­
nă şl trimestru. O atenţie capăt fără întîrziere. Şi *în ra­ ducţie, creşterea calităţii pro­ mânească. In cadrul progra­ participe la efortul general muncă, asupra principalelor economia, lărgind şi diversi- partamental, din care o par­
deosebită trebuie acordată în­ mura prelucrării metalelor, a- duselor. De rezolvarea acestor mului special privind creşte­ pentru perfecţionarea şi mo­ obiective menite să determine ficînd producţia de bunuri ma­ te este nenominalizat. Ince-
cărcării corespunzătoare a daosurile mari duc la ocupa­ probleme depind, în mod ho- rea productivităţii, trebuie să dernizarea continuă a produc­ dezvoltarea şi modernizarea e- teriale, România extinde con­ pînd din anul 1973 întregul
maşinilor-unelte. Timpul de rea inutilă a maşinilor-unelte, tărîtor, creşterea venitului na­ se acorde o alentie deosebi­ ţiei. conomiel naţionale. tinuu relaţiile sale cu celelal­ import nenominalizat va tre­
folosire a maşinilor-unelte ya la prelungirea timpului de pre­ ţional, crearea resurselor ne­ tă măsurilor legate de extin­ Comparativ cu anul 1972, te state, ia parte activă la
trebui să fie de cel puţin 85 lucrare a pieselor şl suban- cesare pentru ridicarea nive­ derea mecanizării şi automati­ Stimaţi tovarăşi. * cînd prin. plan a fost prevăzu­ schimbul mondial de valori, ce în rezerva Consiliului de
la sută. Aceasta face necesar samblelor, deci nu numai că lului de trai material şi spiri­ zării proceselor de producţie, In agriculitură, sarcinile de tă începerea execuţiei a 345 la diviziunea internaţională a Miniştri, urmînd să fie folo­
să se ia în continuare măsuri provoacă irosirea metalului, tual al întregului nostru po­ perfecţionarea tehnologiilor de plan pentru anul 1973 prevăd obiective principale, în 1973 muncii. Promovăm, după cum sit numai pe baza unor docu­
ferme pentru generalizarea dar influenţează negativ şi a- por. Deşi în anul 1971 şi în fabricaţie, îmbunătăţirea orga­ creşteri însemnate în compa­ se prevede începerea execu­ Cunoaşteţi, relaţii largi cu ţă­ mentări concrete. Consider că
schimbului II şi extinderea supra productivităţii muncii. perioada 1 ianuarie — 30 sep­ nizării producţiei şi a muncii raţie cu realizările de pînă a- ţiei pentru 215 obiective. Prin rile socialiste membre ale printr-o valorificare mai bună
schimbului III în toate uni­ Iată de ce consider că pro­ tembrie a.c. s-au obţinut pro­ în întreprinderi, în secţii, la cum. Se va pune, în continua­ aceasta se înlătură. efectele C.A.E.R., în cadrul Programu­ a mărfurilor româneşti la ex­
tăţile. Asemenea măsuri se blema economisirii metalului grese în micşorarea cheltuie­ fiecare loc de muncă. re, accentul principal pe spo­ negative ale dispersării con­ lui complex adoptat anul tre­ port şl prin 'adoptarea de mă­
cer luate cu deosebire la trebuie să constituie un obiec­ lilor materiale, totuşi, rezul­ Trebuie rezolvată şi proble­ rirea producţiei de cereale, strucţiilor, care generează cut, întărim şi dezvoltăm le­ suri hotărîte pentru reducerea
cele două ministere construc­ tiv central al activităţii minis­ tatele sînt încă departe de a ma introducerii acordului glo­ care trebuie să ajungă la cca. cheltuieli neeconomice, risipă găturile noastre economice şi importurilor putem asigura o
toare de maşini, la Ministerul terelor, întreprinderilor meta­ fi satisfăcătoare. In 9 luni ale bal in construcţii şi în alte 17 milioane tone, cu un mi­ de materiale şi tortă de mun­ cooperarea tehnico-ştiinţifică reducere a cheltuielilor valu­
Industriei Chimice, Ministerul lurgice şi constructoare de anului în curs, planul de eco­ sectoare de activitate indus­ lion tone mai mult decît se că, imobilizarea fondurilor pe cu toate ţările socialiste. In tare pentru 1973. In felul a-
Economiei Forestiere şi Ma­ maşini. Ministerele construc­ nomii nu a fost îndeplinit în trială, cu mai multă fermita­ prelimină să se obţină în a- o durată lungă. spiritul coexistentei paşnice, cesta, vom realiza sarcinile
terialelor de Construcţii, De­ toare de maşini trebuie să a- industria republicană cu circa te, renuntîndu-se la tot felul cest an. Cea mai mare creş­ Planul pe 1973 prevede îm­ acţionăm pentru intensifica­ stabilite de Conferinţa Naţio­
partamentul Industriei Ali­ jute întreprinderile în elabo­ 1 miliard lei. de teorii şi pretexte care pun tere se prevede la ..producţia bunătăţirea, în continuare, a- rea relaţiilor cu toate statele nală a partidului privind e-
mentare, unde indicele de u- rarea unui program concret piedici extinderii aceslei mo­ de porumb, care trebuie să a- indicatorilor de eficienţă a in­ lumii, fără deosebire de orîn- chilibrarea balanţei de plăţi
tilizare, a. parcului de maşini- în această privinţă, care să Pentru anul 1973 se preve­ dalităţi de remuneraţie stimu­ jungă in anul viitor la aproa­ vestiţiilor. Toate eforturile duire socială, pe baza depli­ în cursul anilor 1973-1974.
unelte se situează în 1972 sub devină sarcină de plan obliga­ de ca nivelul cheltuielilor la lativă. Aplicarea acordului pe 10 milioane tone. Planul trebuie concentrate spre rea­ nei egalităţi în drepturi şi a In vederea dezvoltării în
pe 1973 prevede, de asemenea,
1 000 lei producţie-marfă să
70 la sută. torie, a cărei îndeplinire să scadă în industria republicană global trebuie făcută diferen­ îmbunătăţirea structurii cultu­ lizarea şi punerea în funcţiu­ avantajului reciproc. continuare a activităţii de co­
Este necesar, totodată, să se fie raportată lunar şi trimes­ la 830 lei fată de 852 iei îu ţiat, în funcţie de condiţiile rilor. Va creşte ponderea ne, la termenele planificate, a Proiectul de plan pe anul merţ exterior, vor trebui lua­
ia în toate unităţile de pro­ trial, ca orice indicator de 1972, ceea ce corespunde u- concrete din fiecare ramură — plantelor tehnice, obţiriîndu-se investiţiilor cu caracter pro­ 1973 prevede intensificarea în te unele măsuri destinate să
ducţie măsuri ferme pentru plan. nei reduceri cu 2,6 la sută. clar trebuie să stimulăm oa­ atît venituri mai mari, cît şi ductiv. Avem în vedere, de a- continuare a comerţului nos­ asigure echilibrul schimburilor
întreţinerea maşinilor şi uti­ M-am referit Ia metal, dar Ca efect al diminuării costu­ menii muncţţ să treacă la a- produse cerute de economia semenea, continuarea realiză­ tru exterior, -creşterea în ritm noastre economice cu diferite
lajelor, pentru revizuirea şl trebuie să arăt că avem con­ rilor de producţie se planjfjeă .cordul global, iar ca rezultat noastră şi de export. Se pre­ rii construcţiilor de locuinţe, înalt a schimburilor comercia­ state, între care un rol im­
repararea, lor la timp, redu- sumuri mari şi în alte ramuri realizarea unui volum de eco­ al creşterii producţiei fizice văd, de aşemeqea, creşteri în­ spitale, şcoii, creşe şi cămi­ le şi extinderea cooperării cu portant va avea introducerea
cîridu-şe la minimum întrerupe­ nomii de 13,5 miliarde lei, să obţină şi venituri superi­ semnate Ia producţia medie,şi ne. Parale), trebuie luate mă­ alte state. Volvimul comerţu­ tarifului vamal. Tarifele va­
rile neplanificate şi stagnările ale economiei. In industria faţă de 8,1 miliarde lei cît se oare. Aş dori să menţionez că la preluările la fondul de stat suri pentru sistarea imed|gţă lui exterior va fi în 1973 cu male ce urmează a fi aplica­
chimică, de exemplu, la o se­
in producţie. Se impune să se rie de procese tehnologice se stabilise în planul cincinal. este necesar să nu avem tea­ la legume, cartofi, struguri şi a lucrărilor cu caracter nepro­ 21,5 la sută mai mare ca în te mărfurilor importate vot
1972. Se prevede îmbunătăţi­
asigure buna aprovizionare cu consumă cantităţi exagerate Pentru atingerea acestor o- mă că vor fi muncitori sau in­ fructe. ductiv, punîndu-se capăt cu rea în continuare a structurii fi suportate din iodul de be­
piese de schimb şi alte mate­ de substanţe chimice şi de e- biective se impune ca în cel gineri egre vor obţine veni­ In zootehnie, fată de reali­ ho.tărîre totodată coqstructii- pe mărfuri a exportului şi im­ neficii ce rămîne la dispoziţia
riale necesare reparării şi în­ nergie; consumuri mari se mai scurt timp întreprinderi­ turi mai mari, dacă acestea se zările din acest ap, se are în lor supradimensionate ele ori­ portului, precum şi extinderea unităţilor economice. Tariful
ce fel.
treţinerii curente a maşinilor menţin şi în industria lemnu­ le, centralele şi ministerele să datoresc muneji. Cu toţii ştim vpdere o sporire a efective­ ariei geografice a schimburi­ vamal va fi stabilit diferen­
şi utilajelor. Trebuie curma­ elaboreze programe de măsuri că, pîţiă la urmă, există deo­ lor de animale cu peste 400 Ppntru asigurarea disripF- ţiat, pe categorii de mărfuri
te rapid, cu toată energia, lui, a materialelor de construc­ concrete, a căror realizare să sebiri fizice şi intelectuale în­ mii la bovine, cu peste 800 gei ţie plan în domeniul in­ lor comerciale. si pe ţări, în aşa fel îneît să
vestiţiilor, este necesară pre­
ţii si în alte sectoare.
Exportul — principală sursă
neajunsurile care se mai fac fie urmărită cu maximă exi­ tre oameni, iar noi trebuie mii la porcine şi circa 400 mii de încasări valutare — va a- fie promovate în mod cores­
simţite în aprovizionarea cu In mod deosebit doresc să genţă încă de la ţnceputul a- să-i stimulăm pe cei mai valo­ la ovine. Pe această bază va gătirea temeinică a condiţiilor tinge în 1973 un volum de a- punzător interesele noastre e-
de execuţie a lucrărilor, asi­
piese de schimb, introducin- atrag atenţia asupra consumu­ nului viitor. roşi — şi nu să nivelăm prin creşte producţia de carne, de gurarea documentaţiilor teh- proape 19 miliarde lei valută, conomice. In cazurile cînd în­
du-se ordine în fabricarea şl lui ridicat de combustibil, fe­ tot felul de formule capacita­ lapte de vacă. de ouă, de lină nico-economice din timp, con­ prezentînd o creştere de peste tre statul român şi un alt stat
livrarea acestora. Toată pro­ nomen existent în aproape O sarcină de cea mai mare tea creatoare a celor ce ţmin- şi altele. tractarea la vreme a utilaje­ 27 la sută fată de anul 1972. au fost încheiate sau se vor
ducţia de piese de schimb toate ramurile economiei na­ importantă a noului plan este cesc. Aceasta nu este inechi­ Realizarea producţiilor sta­ lor din tară şi din import, Sporuri importante vor avea încheia convenţii prin care
trebuie să fie nominalizată ţionale. Deşi faţă de cincinal valorificarea superioară a ma­ tate! Inechitate eslc acolo, un­ bilite impune luarea unor mă­ buna organizare şi dotarea loc la produsele cu grad ridi­ ţara noastră beneficiază de a-
prin plan, cunoscîndu-se în prevederile pentru anul 1973 teriilor prime, care condiţio­ de unii, sub diferite pretexte, suri energice. Este necesar ca corespunzătoare a şantierelor cat de prelucrare, cum sînt numite înlesniri în schimburi­
fiecare moment atît cerinţe­ iau în considerare economisi­ nează, în mod hotărîtor, creş­ îşi însuşesc în mod nejustifi­ în toate judeţele să se acţio­ de construcţii! Va trebui asi­ maşinile şi utilajele, produse­ le comerciale, Consiliul de
le, cit şt cantităţile existente rea a peste 2 milioane tone terea eficientei economice. cat venituri (Aplauze prelun­ neze cu mai multă fermitate gurată, de asemenea, eşalona­ le chimice, produse ale indus­ Stat sau Consiliul de Miniştri
de piese de schimb pe fieca­ combustibil convenţional, tre­ Prin îmbunătăţirea structu­ gite). De exemplu, este ine­ pentru aplicarea legii fondu­ rea pe trimestre a punerii în triei uşoare, ale industriei vor putea acorda înlesniri va­
re sortiment. Trebuie să se re­ buie spus că mai sînt încă în­ rii sortimentale a laminatelor, chitabil ca cineva care lu­ lui funciar, lichidîndu-se cu funcţiune a capacităţilor de lemnului şi materialelor de male, pe bază de reciprocitate.
nunţe cu desăvîrşire la pla­ semnate rezerve de reducere va trebui să se asigure ca va­ crează într-o instituţie să desăvîrşire risipa terenurilor producţie, evitarea concentră­ construcţii. Se irgpun măsuri Cooperarea econoţpică şl
nificarea producţiei de piese a consumurilor în acest dome­ loarea medie pe tona de lami­ pretindă să i se plătească arabile şi agricole. Experienţa rii unui volum mare de mon­ hotărîte pentru îmbunătăţirea tehnico-ştiinţifică se impune
de schimb pe bază de indici niu, atît la Ministerul Energiei nate să depăşească, în anul drept de colaborare pentru în­ din această toamnă ne-n do­ taj şi probe tehnologice în ritmicităţii livrărilor la export din ce în ce mai mult ca for­
valorici sau globali, pentru că Electrice, în ce priveşte creş­ viitor, 3 400 lei — dealtfel deplinirea obligaţiilor ce-i re­ vedit, încă o dată, necesitatea ultimul trimestru al anului. şi respectarea cu stricteţe a mă superioară de participare
dacă lipseşte o piesă, oricît terea randamentului în cen­ trebuie spus că şi atît este încă vin în funcţia şi serviciul pe intensificării lucrărilor de de­ Trebuie spus că ritmul de condiţiilor contractuale. a ţării noastre la diviziunea
de mică sau neînsemnată în trale, cit şi la consumatorii puţin — obtinindu-se cu peste care îl are şi pentru care es­ secare, de scurgere a apelor creştere a productivităţii mun­ * internaţională a muncii. Pla­
Din punct de vedere fizic,
aparenţă, utilajele sau maşi­ propriu-zişi, unde se face încă 3 la sută mai mult decît se te plătjt prin salariu. Aceaşta şi de corectare a excesului de cii în construcţii este încă re­ prevederile de export pe anul nul pe anul 1973 conţine une­
nile nu pot funcţiona. o risipă mare. prevedea în cincinal. Sarcini, este inechitate! Dar este pe umiditate, la ceţre trebuie mo­ dus. Este necesar să luăm a- următor pot fi considerate co­ le prevederi pentru extinde­
Planul pe 1973 prevede să In vederea economisirii ma­ importante revin în acest do­ deplin echitabil ca cei care bilizată în pţfinul rînd popu­ semenea măsuri îneît să asi­ respunzătoare. Sînt însă ra­ rea acţiunilor de cooperare în
se realizeze o producţie de teriilor prime, materialelor, meniu şi industriei construc­ produc mai multe maşini, mai laţia din zonelp'gfecţate. Can­ gurăm dublarea productivităţii zuri cînd unele cereri supli­ industria construcţiilor de
22 miliarde lei pe seama noi­ combustibilului şi energiei, va ţiilor de maşini ; valoarea pro­ multe piese — într-o oră, în­ titatea (|p îngrăşăminte chimi­ în următorii 4-5 am prinlr-o mentare nu se onorează, pe maşini, industriile chimică, u-
lor capacităţi care urmează trebui creată o adevărată ac­ ducţiei rezultate dintr-o tonă tr-o zi, înlr-o lună — să ob­ ce, rjpşi se situează încă sgţ> organizare superioară a mgn- motiv că nu sînt cuprinse în şoară, în cercetarea tehniro-
şă fie date în funcţiune. Este ţiune de masă, cu caracter de metal urmează să crească ţină şi venituri mai mari, ca pivehij prevederilor din cinci­ cii, prin mecanizarea mqi in­ plan. Dacă într-un domeniu ştiinţifică, precum şi în alte
de înţeles că ministerele e- permanent, care să antreneze, cu circa 14 la sută faţă de a- rezultat al muncii lor. nal, vg mqrca anul viilor o tensă a lucrărilor,’ prip întări­ sau altul se vor ivi asemenea domenii. Se află în curs de
conomice şi centralele indus­ alături de oamenii muncii, nul în curs. Trebuie să obţi­ In vederea creşterii produc­ creştere sitnţjtqgrp în compa­ rea disciplinei în producţie. cereri, ele nu trebuie refuza­ tratare înfiinţarea de noi so­
triale vor trebui să ia toate toţi factorii de concepţie teh­ nem îmbunătăţirea indicilor tivităţii muncii este necesar raţie cu realizările actuale. E- O situaţie nemultumitoare te. Ministerul Comerţului Ex­ cietăţi mixte de producţie şi
măsurile pentru a da în func­ nică şi organizatorică din u- de valorificarea şi în indus­ să fie luate măsuri concrete iqrturi|e pentru darea în func­ prezintă încă consumurile de terior, întreprinderile de co­ comerciale. Cu toate acestea,
ţiune la termen noile capaci­ nităţile economice. Scopul n- tria chimică, ţinde, de aseme­ pentru dimensionarea cores­ ţiune a terenurilor irigate tre­ materiale în construcţii. Nu e- merţ exterior au datoria să în organizarea acţiunilor de
tăţi, realizîndu-se, în bune cesţei acţiuni să fie sţgdierea nea, există mari posibilităţi punzătoare a numărului de buie să se îmbine cu exploa­ xistă o suficientă conlucrare informeze Consiliul de Miniş­ cooperare există încă ne-,
5
condiţiuni, rodajul mecanic şi amănunţită şi elaborarea mă­ încă neutilizate : va trebui să salariaţi. Este necesar să se tarea raţională a suprafeţelor între proiectanţi, constructori tri spre a se examina posi­ ajunsuri, în special lipsă cjp
probele tehnologice, precum şi surilor concrete pentru per­ crească valoarea producţiei de facă o «repartiţie rgţiopgţg a din toate sistemele. şi beneficiari în stabilirea u- bilităţile de suplimentare a operativitate şi de fingli/aţe.
pregătirea oadrelot: calificate fecţionarea tehnqlqgiilor de fibre poljeşterice obţinute forţei de muncă pe întreaga e- Creşterea producţiei vege­ nor soluţii constructive cît exportului în sectorul res­ Ministerele economice, Comi­
necesare. fabricaţie, reproiectgrea pro­ dintr-o tonă de materie pri­ conomie, pentru a se lichida tale cere îmbunătăţirea sub­ ipai economice. Este necesar pectiv. sia guvernamentală de cola­
Trebuie, de asemenea, să fie duselor, folosirea înlocuitori­ mă, precum şi valoarea pro- situaţia ca, ip unele sectqarp, stanţială a cqHtătii seminţelor să se realizeze o unitate strîn­ Problema principală în do­ borare şi cooperare, Ministe­
intensificate eforturile pentru lor. Lupta pentru economii nu dupţiei de p.v.c, pe tona de să existe excedent, iar în al­ şi a materialului săditor. Deşi să a tuturor factorilor intere­ rul Comerţului Exterior tre­
r a
realizarea parametrilor pro­ trebuie dusă „în general“, ci etilenă şi aşa mai departe. tele şă lipească fO ţ de s-au obţinut unele progrese saţi în organizarea şi contro­ meniul exportului este, în
iectaţi la capacităţile de pro­ pe baza unor planuri de mă­ Este necesar să se realizeze muncă O atenţie deosebită în acest dorpeniu, la multe lul activităţii de proiectare şi momentul de faţă, problema buie să manifeste mai nouUă
iniţiativă şi mai mult. spirit
preturilor. Există încă mari
ducţie date în funcţiune în suri elaborate în fiecare între­ produse cu un grad mai înalt trebuie acordată definitivării culturi potenţialul de produc­ exeepţie. Ăţn în vedere crea­ decalaje între preturile cu practic în concretizarea ac­
ultimii ani, în cbnformitate cu prindere, pe secţie, maşină şi de prelucrare în industria fo­ şi aplicării practice a norma­ ţie al seminţelor este scăzut. rea unui organism unic, cu a- cqre importăm si preturile cu ţiunilor. O contribuţie sporită
prevederile planului. Anul om. Să trecem de la lozinci restieră, în industria textilă, tivelor de personal teţţţţjpq- Realizarea planului la Iqgprpe tributii precise în doipenuţl care vindem. La un şir de
1973 va trebui să fie un an generale despre economii la in toate ramurile economice. adminislrativ din centrale şi impune să se asigure rngterig 1 directivării, al normării sj produse, Intre costul materiei la dezvoltarea relaţiilor eco­
de cotitură în această privin­ măsuri practice, analizînd con­ Sporirea eficientei economice unifăţi industriale şi de con­ şi seminţe de calitate, să se controlului activităţii de pro­ prime şi al materialelor im­ nomice ale tării este chemat
ţă. Este necesar să fie luale cret aceste probleme cu mun­ a producţiei impune scăderea strucţii, asigurîndu-se o pro­ eşaloneze producţia in corela­ iectare şi construcţii. Minis­ să aducă Ministerul Afaceri-
măsuri energice pentru înlătu­ citorii, cu specialiştii, antre- holărîtă a cheltuielilor ne­ porţie raţională a acestora în re cu cerinţele de livrare pen­ terul Construcţiilor Industria­ portate şl preţul produsului ! °r Externe şi, în acelaşi timp,
firiit exiştă un raport negativ.
rarea deficientelor din acest nînd efectiv fiecare colectiv productive din economie :— raport cu nevoile efective ale tru consum, atît în stare le, împreună cp celelalte mi­ misiunile noastre din străină-
an, cînd, datorită întârzierilor de muncă, fiecare om în a- rebuturi, dobînzi penalizatoa­ fiecărei unităţi, ale activităţii proaspătă cît şi industrializa­ nistere şi organe tutelare de La cîteva zecj de produse, tate. Paralel cu extinderea re­
cursul de revenire este nefa­
în realizarea producţiei prevă­ ceastă mare acţiune de inte­ re, locaţii etc. al căror nivel de producţie. Şi pentru că am te. Măsuri asemănătoare tre­ organizaţii cţe proiectare tre­ vorabil. Este de înţeles că o laţiilor politice cu alte stn'e,
zute în proiecte, la 69 capaci­ res patriotic. este încă ridicat. mai vorbit de aceste proble­ buie luate şi în viticultură şi buie să ia măsuri de revizui­ asemenea situaţie nu poate fi acestea trebuie să asigure in­
tăţi s-a pierdut în primele 9 Una din căile importante Ridicarea rentabilităţii este me, propun 'să fixăm în ho- pomicultură, unde producţiile re în ce] mai scurt timp a tu­ acceptată şi trebuie lichidată tensificarea schimburilor co­
luni o producţie de 1 215 mi­ pentru realizarea de economii criteriul primordial al îmbu­ tărîrea plenarei ca pînă la sînt încă nesalisfăcătoare în turor normelor şj normative­ cu desăyîrşire. Comitetul Cen­ merciale, a cooperării econo­
lioane lei. o constituie stringerea şi uti­ nătăţirii calitative a activită­ 1 iunie 1973 să se realizeze a- raport cu eforturile materiale lor învechite care generează tral a trasat mai de mult sar­ mice şi tehnico-ştiinţifice cu
La elaborarea planului pe lizarea deşeurilor. Trebuie ţii economice. Multe sectoare ceaslă sarcină. făcute de stat. risipă de materiale de con­ cina îmbunătăţirii valorificării ţările respective.
anul 1973 s-a acordat o aten­ spus că, atît la deşeurile me­ au obţinut realizări în acest Problema creşterii producti­ O alentie deosebită trebuie strucţii. producţiei româneşti la ex­ Numai rezolvînd în mod co­
ţie mai mare corelării sarcini­ talice si lemnoase, cît şi Ia domeniu, dar altele bat pasul vităţii muncii trebuie să-şi acordată folosirii raţionale a Organizaţiile de construcţii- port ; s-a făcut' puţin încă în respunzător aceste probleme
1
lor de .producţie cu resursele alte categorii de deşeuri, cum pe loc sau chiar înregistrează găsească o expresie cît mai parcului de tractoare şi ma­ montaj vor trebui să ia mă­ această djrecfie. La volumul esenţiale ale comerţului exte­
materiale, asigurîndu-se condi­ sînt cele chimice, textile, hîr- descreşteri de rentabilitate. clară în plan, la fiecare mi­ şini agricole, întreţinerii şi suri hotărîte pentru folosirea de export prevăzut în anul rior vom putea asigura echili­
ţii pentru aprovizionarea rit­ tie, cauciuc, uleiuri minerale — In economie există încă uni­ nister, în fiecare întreprinde­ exploatării acestuia. îvţiniste- cît mai judicioasă a parcului viitor, creşterea valorificării brarea balanţei de plăti ex­
mică a producţiei cu materii mobilizarea resurselor este tăţi care, din cauza proastei re, la fiecare loc de muncă, rul Agriculturii şi Ministerul de maşini şi utilaje, în princi­ cu numai 5 la sută va adiţce terne, crearea condiţiilor pen­
prime, materiale şi semifabri­ nesatisfăcătoaro. Este necesar gospodăriri a resurselor, lu­ clarifirîndu-sp ce aré de făcut Industriei Construcţiilor de pal prin mărirea numărului de circa 900 milioane Iei valută tru o participare mai intensă
cate. Asigurarea aprovizionă­ să se întreprindă acţiuni mai crează cu pierderi. Anul vii­ fiecare om, măsurile de mfo Maşini Grele vor trebui să schimburi, să acorde o atentie Şi eficientă a României la
rii tehnico-materiate în anul energice în această privinţă tor va trebui să marcheze o canizare şi automatizare care acţioneze cu mai multă hotă- deosebită întreţinerii şi repa­ Jn rIus. Aceasta nu trebuie
privită ca o problemă de
1973 impune eforturi neşlăbi- de către fiecare minister şt îmbunătăţire radicală în spo­ trebuie întreprinse. î'îre în vederea asigurării ma­ rării acestor utilaje. perspectivă, ci ca o sarcină schimburile economice mon­
diale.
le pentru realizarea bazei de judeţ, de către fiecare între­ rirea rentabilităţii producţiei Proiectul de plan prevede şinilor necesare mecanizării Eliminarea neajunsurilor e- imediată, ce trebuie realizată
materii prime, punîndu-se mai prindere. în toate sectoarele. sarcini importante pe linia îm­ lucrărilor din legumicultură, xistente în activitatea de con­ în anul viitor. Continuă să e- Tovarăşi,
bine, în valoare resursele e- O problemă esenţială a creş­ bunătăţirii calităţii produselor. pomicultură şi viticultură, a strucţii va asigura realizarea Xiste încă întreprinderi si După cum vă este cunoscut,
xistente în tară. Trebuie să se In planul pe 1973, stocurile terii eficientei economice este Se impune ca problema cali­ celor de recoltare a nutreţu­ pianului de investiţii în con­ centrale care nu ştiu cît pri­ partidul şi statul subordonea­
urmărească, cu mai multă fer­ de materii prime şi materiale accelerarea vitezei de rotaţie tăţii producţiei să constituie rilor şi de mecanizare a lu­ diţii de eficientă sporită, pre­ mesc pe produsul pe care-1 fa­ ză întreaga dezvoltare a pro­
mitate şi exigentă, ca între­ au fost mai bine dimensiona­ a fondurilor de producţie şi de o preocupare permanentă a crărilor din zootehnie. cum şi intrarea în producţie a brică, care nu înţeleg că a- ducţiei materialo telului su­
prinderile producătoare să-şi te, totuşi trebuie "acţionat, în circulaţie. In economia noas­ ministerelor, centralelor şi In creşterea animalelor, e- noilor capacităţi la termenele ceasta este una din obligaţi­ prem al societăţii socialiste
respecte în întregime con­ continuare, pentru realizarea tră se manifestă încă fenome­ •întreprinderilor, a tuturor oa­ forturile principale trebuie în­ prevăzute în planul de stat. ile lor zilnice, permanente.
1
tractele, obligaţiile asumate, unei mai judicioase structuri ne de imobilizare a resurselor menilor muncii, asigurîndu-se dreptate spre îmbunătăţirea Tovarăşi, Nu producem de dragul pro­ pe care o făurim — ridicarea
livrînd la termenele stabilite, sortimentale a stocurilor po­ materiale şi financiare, în respectarea cu stricteţe a teh­ substanţială a reproducţiei. In ducţiei, ci pentru a satisface continuă a bunăstării şi civi-
Dezvoltarea în continuare,
în cantităţile şi de calitatea trivit necesităţilor reale ale stocuri supranormative de ma­ nologiilor de fabricaţie. Nu acelaşi tinvp, este necesară o in ritmuri înalte, a economiei nevoile societăţii, pentru va­ hzatiei întregului popor. Rea­
corespunzătoare, materialele şi producţiei. Se impune ca Mi­ terii prime, de producţie ne­ trebuie să se mai accepte in­ furajare mai raţională a ani­ impune sporirea în (973 a lorificarea corespunzătoare a lizarea sarcinilor maximale
piesele destinate aprovizionă­ nisterul Aprovizionării Teh- terminată, semifabricate si troducerea în fabricaţie a u- malelor şi îngrăşarea întregu­ locurilor tje muncă şi mărirea rezultatelor muncii noastre în alo planului pe anul 1973
rii tehnico-malerialc a altor nico-Mpteriale şi Controlului produse finite, care la 30 sep­ nor materii primo, materiale lui efectiv destinat livrărilor ponderii populaţiei ocupate în scopul creşterii avuţiei naţio­
unităţi.. Este necesar^ să se Gospodăririi Fondurilor Fixe, tembrie a.c., reprezentau pe­ şi produse necorespunzătonre la greutăţile medii prevăzute ramurile neggricple, îndeosebi nale şi ridicării bunăstării po­ creează condiţii pentru o creş­
precizeze prin plen, în mod împreună cu celelalte ministe­ ste 8 miliarde lei. din punct de vedere calitativ. in plan. Se impune o schim­ în industrie. îndeplinirea în porului. Nu s-a transpus încă tere a nivelului de trai mai
clar, atît fiecare reper ce tre­ re, să ia măsqri pentru redu­ Este necesar să luăm ţoale In acelaşi timp, să nu se ad­ bare a mentalităţii că bovine­ bune condiţii a planului pe pe deplin in viaţă Legea co­ mare decît s-a prevăzut ini­
buie realizat, cit şi întreprin­ cerea timpului de circulaţie a măsurile pentru a repune ra­ mita» livrarea către benefi­ le pot fi crescute numai în 1973 cere, de asemenea, asigu­ merţului exterior care prevede ţial în cincinal. Astfel, venitu­
derea care urmează să execu­ materiilor prime şi materiale­ pid în circuitul economic toa­ ciari a produselor de calitate grajduri mari care, în practi­ rarea cu cadre calificate a ca rezultatele eronomico-fi-
te reperul respectiv. lor şi introducerea mai rapi­ te valorile, cornbătînd cu ho- scăzută. Trebuie liclaicţate nea­ noilor obiective ce vor intra nanciare ale întreprinderilor rile băneşti totale alo popu­
Ritmicitatea' producţiei de­ tărîre orice manifestare de că, mărpsc costurile fe pro- în funcţiune, precum şi gene­ să depindă nemijlocit — pe laţiei din sectorul socialist
pinde, in mare măsură, do mo­ dă, în circuitul economic, a gospodărire neratională a avu­ junsurile în asimilarea pro­ ijuctie- Trebuie larg promova­ ralizarea schimbului II şi in­ baza lipul coeficient fix de
dul în care este organizată stocurilor disponibile. ţiei naţionale. In general, toa- duselor noi şl în valorificarea tă experienţa de sute de ani troducerea şi extinderea transformare a valutei străine (Continuare in pag. a 3-a)