Page 63 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 63
_ , w , „ .... 1 U
DRUMUL SOCIALISMULUI Q Nr. 5 557 O MARTI 21 NOIEMBRIE 1972
(Urmare din pag. a 2-a) tăţilor sanitare. Pentru a veni comisii pentru problemei® de raţlile de partid Judeţene, ©- In toate fazele şl etapele sale. nu pot fl separate de proble
în ajutorul ’femeilor care lu export-import şl 1« Întreprin răşene.ştl şi comunale, din în Dealtfel, trebuie să menţio mele fundamentale ale yie.ţi! blema dezartnărll — care de dezvoltare a ţării noastre.
constituie parte Integrantă, e-
crează în producţie, planul pe derile care vor «vea plan de treprinderi şi instituţii. Fără nez în faţa plengreî că din continentului şi, în primul senţiglă a securităţii — tre Aşteptăm din partea tuturor
vor spor; în gpul 1973 cp pe 1973 prevede sporirea cu dezvoltare şi da investiţii, co îndoială’, succesele pe care momentul’In care s-g pus pro rînd, de eforturile penţru dez buie să se realizeze cu parti participanţilor o contribuţie
cît mai concrgtă la găsirea
şte 18 miliarde lei fată de a- 12800 a locurilor îp creşe şi misii pentru problemele de in le-am obţţnut sînt In măsură blema trecerii ’ la activitatea angajare militară, pentru re ciparea tuturor statelpr de pe celor mai bune soluţii pentru
nul 1972, deci cu 3,3 miliarde cu 11 800 în grădiniţele de vestiţii şi dezvoltare. însemnată rodul muncii co de pregătire g conferinţei eu tragerea trupelor străine de continent. Noi nu dorim — re înlăturarea lipsurilor, pentru
lei rggi mult decît în prgve.de- copil. Comitetele şi consiliile oa muniştilor, al organizaţiilor de ropene, îndeosebi începînd din pe teritoriile glţor sţaţe în pet — ca conferinţa europea ridicarea nivelului general al
rile cincinalului. In cadrul a- Toate prevederile social- menilor muncii, de comun a- partid, al exercitării juste, de anuţ 1966, Rongânia s-a mani graniţele naţiongle, pentrii re nă să devină un fel de con activităţii noastre.
cestei creşteri, veniturile bă culturale ale planului pe 1973 cord cu organizaţiile de par festat, In' gcegst^ direcţie ca ducerea trupelor, naţionale, ferinţă abstractă despre pace, Sarcinile pe anul viitor sînt
beşti ale salariaţilor sporesc trebuie transpuse în yiaţă cu tid, vor putea organiza, în către partidul nostru, în an una din ţările cele mai active. pentru lichidarea bazqlor mi ci să fie o tntîlnire care să mari, dar este pe deplin po
samblu, a rolului conducător
cu 11,5 miliarde lei, datorită fermitate, asigurîndu-se astfel măsura în care va, fi necesar, îp to,aţe sectoarele operei de litare străine — în gepergl, dea popoarelor încredere in sibil să fie îndeplinite. Preve
a.tit cţeşterii salgriulgi mediu, înfăptuirea politicii partidului şi alte comisii. In consiliile făurire a societăţii socialiste Acum putem avea satisfacţia de problemele dezarmării. In apărarea independenţei şi derile planului se bazează pe
de a spune că am aduş real
cît şi sporirii numărului locu şi statului nostru de ridicare pentru controlul muncitoresc multilateral dezvoltate. mente o, contribuţie preţioasă definitiv, despre ce securita securităţii lor. De aceea, pro angajamentele gsumate de or
rilor de muncă — cu 90 mii neîncetată a nivelului de via şţ comisiile pe domenii de ac te se pogte vorbi dacă pu se blemele militare trebuie dis ganizaţiile judeţene, orăşe
Comitetelor judeţene, muni
peste prevederile cincinalului. ţă al oamenilor muncii, de tivitate vor fi cuprinşi mun cipale şi orăşeneşti le revin lg realizarea condiţiilor pen abordeasţlj şi nu se găsesc so cutate cu participarea tuturor neşti de partid, de colectivele
la
pregătirea
citori de înaltă calificare şi
tru
trecerea
Reste 4,3 miliarde lei repre făurire a bunăstării şi ferici cu experienţă îndelungată în răspunderi tot mai mari In Conferinţei general-’europene. luţii la problemele vitale de statelor din Europa. oamenilor muncii din înlre-
zintă majorarea salariilor plici, rii întregului popor. viitor, fmi exprim încrederea Sperăm, de asemenea, că vom care depineje sşcuritgte.a na Discutarea problemelor se prinderi — şi de aceea avem
precum şi îmbunătăţirea sala producţie, cei mai buni ingi că ele vor lua măsurile ne ayea satisfacţia de a participa ţiunilor — cursa înarmărilor, curităţii trebuie să ducă pînă cogyiugereg că ele vor li în-
riilor în cursul anului viitor Tovarăşi, neri, tehnicieni, economişti şi cesare pentru a lichida ne la o conferinţă cu rezultate dezvoltarea armatelor ? la urmă la desfiinţarea blocu degiigite ţn cele mgl bune
la celelalte categorii de an alte cadre de specialitaté. ajunsurile cgţe şe mai m î' bune ! In această ordine de idef, rilor militare care' sînt apre con’diţiunî. Este necesar să
an
l
gajaţi. Vegţtgrilp ţegle a e Partidul goştru acţionează Toate aceste consilii şi co festă într-un loc sau altul, Desigur, după cum ştiţi, noi România a propus şi va mi ciate astăzi, de mai toate po ţrecem cu hotărţre la ţnuţică,
ţărănimii vor însuma în 19.73 cu consecvenţă pentru a asi misii vor participa direct la pentru a uni toate forţele or aşteptăm mult de la această lita în continuare' pentru a se poarele, ca anacronisme, ca ţn aşa fel îneît pînă în a doua
peste 44 miliarde lei, reve gura ca planificarea, întreaga soluţionarea problemelor ac ganizaţiilor ele. partid îp ve conferinţă, în sensul ca ea să ajunge la soluţii poncrete, în rez,iduuri ale perioadei războ parte a lunii ianuarie să fie
nind pe o persoană 9.0,0. lei lu activitate, ele copducere şi or tivităţii . economice şi sociale derea ridicării activităţii ge consfinţească într-un docu cepînd, desigur, cu unele ma iului rece, care frînează in- întocmite programe şj planuri
nar, cu peste 7 la sută mai ganizare a economieţ- să se a întreprinderilor, realizării ment, semnat de toate ţările suri parţiale, cum ar fi anga sţgprare.a upei atmosfere de, de măsuri concrete în fiecare
piuit decît în acest an. realizeze cu participarea ne indicatorilor planului de pro nerale, a partidului la nivşlul jamentul solemn al tuturor încredere deplină între po unitate, pînă Îa ultimul ioc
mijlocită a clasei muncitoare, ducţie, folosirii capacităţilor cerinţelor actuale ale dezvol participante, principiile care de muncă; fiecare muncitor
Trebuie să menţionez că a maselor largi de oameni ai tării rapide a ţării noastre. trebuie să stea lg baza rela stgtelor de a renunţa la efec poare, de destindere şi cola să ştie ce sarcini îi revin.
indicele general al preţurilor muncii. In acest sşnş, au fost dş producţie, ricţicării calită Este de înţeles că organeţş şi ţiilor dintre logte statele eu tuarea’ ele manevre militare, la borare. Spre sfîrşitul lunii ianuarie,
ţii produselor, respectării teh
a
pe pripiii ddi P> PÎ cipcina- luate, după cîte ştiţi, un şir organizaţiile de partid îşi vor ropene, şi anume: egalitatea demonstraţii de forţa, la ma De asemenea, nu se poate plenarg Comitetului Central,
ţului este de 100,3 la sută i se de măsuri. Legile sppgse ,dez nologiilor de fabricaţie. ' Con pptea îgdeplini, în cpnditiuni în drepturi, respectul reciproc sarea de trupe la graniţele să nu se aibă în vedere că — poate în aceeaşi compozi
siliile şi comisiile muncitoreşti
poate spune că, practic, s-a baterii plenarei şi cave ur vor acţiona pentru dezvolta mai bune, marile îndatoriri ce al independenţei şi suverani altor state, de a trece la re au trecut aproape 28 de ani ţie, cu aceiaşi participanţi —
menţinut la acelaşi give.ţ. mează a fi adoptate de Marea rea unei atitudini înaintate le revin, numai în măsura în tăţii naţionale, neamestecul în ducerea bugetelor militare. de la terminarea războiului şi se veţ reuni din nou pentru
Şste bine să subliniem acest Adunaye Naţio,naţă YPr acţţp- fgţă de muncă, pentru stimu care vor adînci şi dezvolta Este de înţşles că trebuie că în Europa încă nu s-au în a asculta rapoarte şi informări
lucru, mai cu seamă dacă a- na în acest scop. De aseme larea iniţiativelor creatoare ale democraţia de partid, vor asi treburile interne, avantajul re să începem cu ceva. Să nu ne cheiat tratatele de pace. Secu asupra măsurilor luate pentru
an
yem în vedere că, în aproape nea, sînt în curs de definiti oamenilor muncii în îndepli gura participarea largă a co- ciproc, renunţarea la forţă şi mulţumim cu discuţii genera ritatea europeană presupune, realizarea pl ului şi pentru
toate ţările din lume, asistăm vare o serie de, pite rggggrţ ! nirea sarcinilor economice şi munişţilpx la activitatea de la ameninţarea cu forţa în ra le — aşa cum şş, facg de fără îndoială, lichidarea stării g hotărî noi măsuri în vede
n
porturile interstatale.
la o. creştere ţmportaptă a spiritul hoţâririÎP.r Conferin sqciale, precum şi pentru com partid, vor acţiona pentru u- mult timp la Geneva, unde se (ţe. provişojat, instaurarea u- rea transpunerii în viaţă a
nei păci trainice, dezvoltarea
Considerăm necesar, totoda
preturilor. Menţinerea indi ţei Naţionale din vara aces baterea manifestărilor de ne nirea eforturilor clasei mun tă, ca această conferinţă să a- tin discursuri despre” dezarmai colaborării pe baza egalităţii propunerilor şi soluţiilor ce se
celui gpperal de preţuri, la un tui an. păsare, neglijentă şi lipsă de citoare, ţărănimii, intelectuali-, dop.te măşuri corespunzătoare re în timp ce continuă să se în drepturi între toate ţările vor contura în întreprinderi
pivei scăzut este rezultatul ac Pe baza propunerilor făcute rgspundere. Totodată, acestea taţii, aţe tuturor oamenilor în priyinţa extinderii, fără intensifice cursa înarmărilor, continentului. şi Instituţii, în dezbaterile din
tivităţii generale de dezvolta de unii prim-secretari la co.g- vpr urmări respectarea nor muncii, în înfăptuirea politi nici o îngrădire, a colaborării să’ crească buaelelş militare Iată cîteva probleme legate conferinţele judeţene de par
re economică a ţării nogstre, sfătuirea din septembrie, Co melor privind protecţia şi cii interpe, şi externe a parti economice, ştiinţifice,’ cultura ale statelor. Trebuie să facem de începerea şi desfăşurarea tid care vor gvea loc în ia
dovedeşte superioritatea eco- mitetul Executiv propune a- igiena muncii, întărirea disci dului, Sînt convins că organi în aşa fel ca conferinţa pentru lucrărilor pentru pregătirea nuarie.
pomiei noastre planificate, re doptareg unpr măsuri cp pri plinei în prod.ucţie, relaţiile zaţiile noastre de partid îşi le şi în alte domenii' între sta securitate europeană să ducă Conferinţei general-europene, In felul acesta vom avea
tele din Europa. Aşteptăm, de
levă faptul că partidei S> vire la mai buna repartizare de muncă, pşecum şi orice alte vo,r îndeplini cu cinste aceste realmente la măsuri concrete care se pun astăzi în faţa gu siguranţa că prevederile pla
-
statul nostru acordă o, atenţie a muncii în cadrul comitetelor probleme care privesc condi îndatoriri. (Aplauze prelungi asemenea, ca la conferinţă să pentru curmarea cursei 'înar vernului, a poporului nostru, nului, toţi indicatorii vor fi
deosebită aplicării creatoare judpţpnp si al cp.gsiliilar popu ţiile de muncă din unitatea te). se ajungă la formarea unui mărilor, pentru dezarmare, a glţqr popoare, iaţă spiritul bine cunoscuţi în unităţile e-
organism permanent care să
în viaţă a principiilor şi legi lare judeţene. Acestea se refe rpspecţivă.’ Consiliile şi cornii pentru realizarea unei secu în care considerăm că trebuie conomice, de către toţi oame
tăţilor generale ale construi ră la faptul că, în viilor, se- sijle de oare am vpţbit se vor Stimaţi tovarăşi, asigure continuarea contacte rităţi reale pentru ţoate po să acţionăm în viitor. Sînt nii muncii, că se vor lua mă
rii şi dezvoltării noii opînduiri cretegii cu proplenieie eco.no- sprijini în întreaga lor activi lor, pregătirea altor reuniuni, poarele. convins că plenara Comitetu surile corespunzătoare pentru
sociale. mice vor îndeplini si funcţia tate pe participarea laţgă a Preocppîpdu-ne de Înfăptui organizarea altor discuţii, pre Dezangajarea militară ţre- lui Central va adopţa această înfăptuirea lor.
Preocppîndu-şe de, creşţerea de vicepreşedinţi ni consili maselor de oameni ai muncii rea cu succeş a programului gătirea materialelor necesare buie să-şi găsească expresie orientare centru activitatea Avem tot ce ne trebuie pen
veniturilor oamenilor rguncii, ilor populare jucţeţpnp, puţind şi voi; desfăşura o activitate de dezvoltare socialistă a ţă soluţionării difbriţelpj; proble în crearea de zonp denucieari- noastră, dînd mandat Comite tru a asigura înfăptuirea pla
ele îmbunătăţirea cointeresă în felul acesta coordona mai permanentă, pe bază de pro rii, de mobilizarea energiilor me ce apar îp relaţnle dintre zate în diferite regiuni ale nului pe anul 1973. Depinde
rii materiale corespunzător Ring problemele ce le stau în gram de lucru, acordînd un şl pgpgciţăUlpj; creatoare aţe stgtele continentului' noştri!. lumii. inclusiv îp regiuneg tului Executiv şi guvernului numai de munca fiecăruia din
principiilor socialiste de re atenţie. Această măsură este sprijin efectiv organelor co- întregului popor în opera de Noi pornim de la faptul cg balcanică, şi, desigur, ţn ma să acţioneze cu consecvenţă, tre noi, a fiecărui comunist,
tribuţie, partidul nostru ve cu ptît mai indicată, pu cît lecţlyş, ţn cp.pducerea pţicie^- făurixe a societăţii sacialisţe înfăptuirea securităţii euro suri. concrete care să ducă, în viitor, în acest spirit, care a fiecărui om al muncii V Do
ghează, totodată, ca, în spiri în următoarele cîteva săptă- tă a activităţii economice şi multilateral dezvoltate pe pă- pene este o problemă a tutu pîriă la grmă, la lichidarea ar- corespunde hotărîrilor Con resc şă exprim convingerea
conducerii de partid şi do stat
tul eticii şi echiţăţii socialis mîni se vor rrea şi noile or sociale. In acest iei, comite mîntul României. acordăm, ror popoarelor de pe conti meţor nuclşare, în general. gresului al X-lea şi ale Confe că toate organizaţiile de par
tele şi, consiliile o.amcui.lpr
In dezarmare sînt întere-
te, să fie liclpidaţă obţinerea gane de plgpiţţc'gpe’ teritoria mgneii yo.r dispgne efe forme totodată, o atenţie deoseţ’iîa. nent, că la pregătirea şi ţine sate toate popoarele europe tid, toate cadrele dip econo
pe vepiţuri ’fără rnupcă, pe le, ca organe cţe staţ, care prganizatgrice co.feşpug/.ăţoa- problemelor vipţp ¡uternaţio- rea ei trebuie să participe ne, aşa cum sînt, dealtfel, in rinţei Naţionale a parţiclplpţ mie, comuniştii, toţi oamenii
căi ilicite, în dauna interese vor trebui să fip ţgţţrgnralţe re !s'tudţţrţţ atente şi so- haţe, 'parţicipăţp active a toate statele, cu drepturi de din acest an. Astfel, România muncii vor face totul pentrn
lor generale ale oamenilor de cgmitete.ţp. judeţene de par luţipncirii problemelor din di Rqmănjpi la eforlurile popp.a- pline, fără a se tine. seama de teresate toate popoarele ţp- îşi ya putea aduce, în conti
muncij, să fie copibătute ma tid şi de consiliile populare ferite do>m ii fi? activitgte, rclor, ale forţelor înaintate orînduirile lor sociale, de mii. De aceea, este pe deplin nuare, contribuţia activă la a da viaţă acestui program de
en
nifestările’ d pprazitţspi, ten judeţene. Urmează să se a- cu participarea largă a mase ale omenirii pentru îmbunătă mărimea sau stadiul dezvoltă firesc şi legitim ca toate ţări dezvoUgrea colaborării ' Eu dezvoltare rapidă a ţării pen
e
n
dinţa de a trăi pe seama se doptp, de gseţgeneg, legeg ppi- lor de pamerti ai muncii. Con ţirea climatului mondial pen rii lor economice, de aparte le 'să ig parte, cu drepturi e- ropa, la înfăptuirea securităţii, tru înfăptuireq ipăreţelor obi
menilor, a societăţii. vincţ conţroipl econprgicp-şo- sider că açlo.Rtgrea acestor tru pace şi colaborare între nenţa lor la diferite blocuri gale, la soluţionarea acestei ective ştgbilite de Congresul
probleme cruciale, în inţere-
Potrivit prevederilor înscrise cial, egrp va da atribuţii noi măsuri va avea o influenţă popoare. militare. Participanţii la lu suţ păcii şi colaborării în Eu la cauza păcii în întreaga lu al X-lea şl de Conferinţa Na
în planul pe 1973, populaţia comisiilor economice şi Con pozitivă asupra dezvoltării de Sînt cunoscute principiile crările pregătitoare şi la con ropa şi în întreagă lume. me.
inclusiv
Economic,
siliului
va beneficia şi de importante dreptul dp a aplica măspţi şi mocraţiei muncitoreşti, a de- care stau la bey.a politicii ex- ferinţa, europeană, vgr repre ţională, asigurînd Înginţgrea
fonduri social-culturale. Pen sancţiunţ. Aceasta ipipun^ mocraţiei npasţrg so^ialisţe, tp.rne a României, a relaţiilor zenta’ state naţionale indepen $e vorbeşte în ultimul timp Stimaţi tovarăşi, rapidă a patriei noastre pe
tru acţiunile social-culturale, să existe răspunderea depli in general asupra întăririi le noastre cu toate ţările socia denţe, suvergn?. Ri vor exDu- de începerea unor discuţii ppi- calea societăţii socialiste mul
de la bugetul statului s-a pre nă şi pe linie dş partid şi pe găturilor partidului cu mase liste, cu popoarele care au pe şi vor milita pentru púne vinjd reducerea trupelor, cu La plenară, după cum aţi tilateral dezvoltate, pe calea
văzut pentru anul viitor chel linie cţe şfat. ţaţă de’ ce am le dg pamggi ai mdboti, asu păşit, de cgrînd ' pe. calpa dez- tele de vedere ale ţărilor pe papticiparpa numai g unor sta văzut, pgrticipă, pe Ungă comunismului, a bunăstării şi
tuirea a circa 45,3 miliarde găsit lo.gică propunerea făcu pra creşterii rolului său con vojţării ipdppcpdente, cu tog- care le reprezintă, pentru co te din Europa, ceea ce ar în- membrii Comitetului Central,
lei, cu 12,9 la sută mai mult ducător în toate aameniile de : fericirii întregului popor.
tă do primil-secretari şi am te statele lumii, fără deosebi laborarea egală în.ţre toaţe po sepjma să se nieargă, pînă la primi-secretari, minişţrii ad
decît în anul precedent şi de hoiărîţ să o supunem aprobă activitate, re de orînd.uire socială. poarele din Europa. In aceşt urmă, pe. calea gnor discuţii juncţi, conducători ţie organi (Cuvîntarea a fost sublinia
peste 2 ori mgi mult decît în rii plenarei. Evenimentele, evoluţia vie spirit va participă la pregăti de lg bloc lg bloc, pe, calea tă în repetate ţ-înduri CR vii
. anul 1966. Sporul de venituri A doua propunere se refe Tovgrgsi. ţii internaţionale' însăşi confir rea şi la desfăşurarea confe zaţii econoţnice centrale, di
de care vor beneficia salaria- ră la fpptul că sq'crpţarji cu mă pe deplin justeţea lin'ei ruperii problemelor esenţiale rectori de centrale industriale, şi puternice aplauze. La siţr-
,ţii, în anul 1973 pe această problemele de propagandă ur Regţizarea prevederilor în rinţei ţara noastră, în acest ale securităţii de conferinţa secretari de partid din uzine Şit, participanţii Ia plenară au
cale reprezintă circg 25 lg su mează să devină, de aseme scrise în planul de Şţ‘?.l P® generale externe promovate spirit , ya acţiona şi în viitor europeană. Ţrebuie, s^ spu şi fabrici. Lucrările se vo.r ovaţionat îndelung pentrg
tă din veniturile lor obţinute nea, şi vicepreşedinţi ai con 1973, ridicarea pe un pian su de ' parţicjul si statui nostru. România în problemele secu nem cţeschiş că un asemenea desfăşura în aşa fel îneît să Partidul Comunist Roraâiţ.
1
din muncă, iay la ţărani — siliilor populare judeţene, în- perior a activităţii în toate Acţionăm consecvent pentru rităţii europene, ca, dealtfel,
circa 16 la sută. drumînd direct şl activitatea compartimentele vieţii noastre realizarea unor raporturi noi în general, în problemele re curs gr contraveni intereselor dea posibilitatea participanţi penţru cggducerea sa, pentrg
între state, bazate pe respec
Anul viitor, pensionarii vor de învătămînt şi cultură din economice pun sarcini de ma tarea independentei şi suve laţiilor dintre statele lumii. staţelor de pe continentul eu lor să contribuie la stabilirea secrpţarul general al parti
re răspundere în Tata organe
beneficia de venituri supli întreg judeţul, avînd deci lor şi organizaţiilor de partid, ranităţii naţionale,' pe deplina După părş.rea noastră, pro ropean. Discuţiile cu privire celor mai bune măşuri în, ve dului, t o v a r ă ş u l Nicolae
mentare de aproape 2 miliar dreptul nu u.um3i de a da în fac necesară întărirea, în con egalitate în drepturi şi nea blemele securităţii europene la problemele miRtare, la pro derea înfăptuirii programului Ceauşescu).
de lei. Fondul total de pensii drumări generale, absţracte, tinuare, a rolului lor condu mestec in treburile interne, pe
va creşte cu peste 24 la su ci şi pe g Ipg măsuri con cător în orientarea şi organi avantaj reciproc, pe renunţa
tă fată de 1972. crete pentru buna desfăşura zarea activităţii din economie, re la fprţă $i la ameninţarea
Eforturile statului pentru re, în şpipit uniţgr, g gcesţei în unirea şi mobilizarea tutu cu ioţţa în relaţiile dintre,
creşterea nivelului de trai al activităţi. ror forţelor poporului, a ener ţări, p,e respectarea drep
populaţiei se reflectă şi In Cpnslpprăm că prin acpsle giilor şi elanului oamenilor tului fiecărui popor de u-ŞÎ
prevederile privind sporirea măsurţ — egre şp vor extin muncii într-p direcţie upieg hotărî sipgur soarta, cu
desfacerilor de mărfuri, a vo de şj la municipii Si ' orgşe — creşterea avuţiei raţiona leg de. dyz,voltaje, fără CQnferinţa organizaţiei de partid de ia i. M. Barza
a
lumului prestaţiilor de servi — s,e va îmbunătăţi munca le, îpfăpţui’rea pţogfamuiui nici un cunp.sţec dţp afa
cii, a numărului do locuinţe, comţteţp!or jpdpţene de pgrtid parUddţui, înflorirea patriei ră. Militam actiy pentru şbo-
precum şi în dezvoltarea ba- şi a consiliilor populare juţle- np.gstre socialiste. lireg p.pbticiţ imperialiste de
zpi materjale a înyăţămînţu- tene, se va gşiggra o unitate întreg ansamblul probleme domina,ţie, dictat şi ugreşiupp, „Ari fost martori la înmî- mitetul oargenilor mugeii să
lui, gerotirii sănătăţii, cultu mai deplină a conducerii. A- lor eçpnpmiçe la caţe m.-OTl peptţu sţingeiţea focarelor de narea drapelului de întreprin analizeze cu mai multă răs-
rii. Pentru îmbunătăţirea a- ceasta va contribui la creşte referit trpbgip sg iacă obiec conlţicie şi . încordare rare dere fruntaşă pe ramură, în ‘pundere activitatea geologică
proviziagării populaţiei, s-a rea ralului copţlupălor al p.ar- tul unor analize g.pjqţundate, persistă în g’ţielp zone ale glo ziua cînd colşcţiyuluj np.sţru „Ocupăm un loc de pentru că aici se pot aduce
prevăzut creşterea livrărilor tidplui în dpmeniile reşpectj- concrete, dţn parţşg fieçgrei bului şţ care p,un in ppricgl i s-a conferit, penţru răspun substanţiale îmbugătăţiri. Geo
către fotului pieţei,, faţă de ve de activitate. organizgtii de partid care lu paceg lumii- Am prţrpit cu sa derea cu care a rpuncit în a- logii pot şi trebuie să mani
1972, cu 8,8 la sută la lapte Avem, de asenieneg, în ve crează în inbusţrie, agricultu tisfacţie şţirile cp privire la nul trecut, locul II pe ţară şi feste o preocupare mai susţi
şi proţlpse din lapţp, cp 23,5 dere coordonarea de către ră, transporturi, cercetare, co acprdul realizat între Statele Ordinul Muncii clasa a II-a. nută ţn cercetarea şi dgroa în
la sută la peşte, cg 14 la sg- Comitetul Central şi de călre merţ etc. — şplutipnarpa lor Unite şi Republica Deţnp,erată Stă în puterea noastră să păs exploatare de npi zăcărgţgtel
tă la opă, cu 6,,2 la şută la Secretariatul C.C., precum ş ! Constituind conţinutul princi Vietnam, în legătură cu în noi, comuniştii, trebuie să fim cinste in minerit. Stă în Sîntem gngajaţţ într-p actiyi-
trăm cu cinste acest drapel şi
ulei comestibil, cu circa 5 la de către secretariatele comite pal al întregii lor activităţi cetarea acţiunilor militare şi ţate economică de răspundgge
sută la carne şi produse din telor judeţene a activităţii de politice şi organizatorice. Cri reaiţzarea păcii. Amîgarea în, fruntea întrecerii, să dăm — nr^ţ ing. loan Popa, direc
a
carne, cu aproape 9 la sută control pe linie de partid şi teriul de bgză după care tre serpnării acordului ne-a pro cele ma l frurnqaşe exemple da torul general aÎ LM. Barza —,
la confecţii, cu 14,8 la sută de stat, eăipimjgclg'cşe sgpţg- buie apreciată cgiiţgtea Si e- duşi desigur, îngrijorare. Spe muncă, de luptă ţnrpotriva ri Conferigţg Natipgală ne-a tra
la încălţăminte. Acest volum punerile existente astăzi în a- iicacitatea muncii desfăşurate răm că în cadrul convorbirilor sipei, de dăruire, de corecti sat noi sarcini, iar pentrp a le
sporit al desfacerilor impune cest domenip. Deocamclgtă, se de organizaţiile de partid din care au- fost reluate la Paris tudine, de demniţa.te niuncitp- onora trebuiţi cg ţiecare nteng-
Ministerului Comerţului In va menţipp gpgrglpl' pe cop- pcogomie, dţn ţoaţe sectoarele se va ajunge la semnarea a- rească". Cuvintele au fost ros bru de partid, fiecare; igginef,
terior, organelor centrale cu trol şi in comitetele de parl'd de activitate îl constituie re cordului, punîndu-se astfel ca tite in conferinţa de dare de tehnician să depună'o activi
activitate comercială să ia şi la consiliile judeţene, ur- zultatele concrete obţinute de păt războiului din Vietnam, seamă şi alegeţi a organizaţiei tate tehnică rguţt mai eficien
e
a
măsuri pentru buna gospodă mîpcl ca — p.e bgza ppaţrticiî colectivele respşptive îp îg- creîndg-se condiţii pentru re de partid d ' LM. iţgrza, a- tă. Şi la capitolul eficienţă nu
-
rite şi repartizarea judicioasă activităţii cpippne de cqprdo deplipţţea sarcigilor cş le re- stabilirea păcii şi dezvoltarea colo unde reprezentanţii cclgr putem fţ muiţgmiti pînd înre-
a fopdurilor de marfă pe teri nare pe se va desfăşura — să vip în creşterea producţiei şi liberă a poporului vietnamez, peste 2 800 de comunţşti din gistrăni depăşiri la cheltuieli
toriu, peptru Îmbunătăţirea trggem concluzii, (jupă un g- a productivităţii muncii, în şi a celorlalte popoare din întreprindere au dezbătut cu le materiale. '
condiţiilor de igiepă şi ser nuţnit timp,' stgbilind atunci reducerea chp'tuielilpr mate Indochina, corespunzător pro maturitate partinică probleme Problema eficienţei econo
vire a cumpărătorilor — de dacă ii vom menţine în foripa riale, în realizarea obligaţiilor priei lor voinţe. le muncii de organizaţie şi mice puţea să o.cupe un loc
la care np trebuie admisă nici actuală sau îl vqm unifica şi de export — înţr-un cuvînţ Avînd în vedere schimbări unde locul pţim 1-g pcppat lioane lei. Colectivul acestei mai mulţ efortul gîndirii pen mai mare în dezbaterile con
o concesie. Prestările de ser organizatoric; vom vedea cp în creştprea eficientei întregii le poziţiye carp gu lop în preocuparea pentru îndeplini secţii a raportat, încă la sfîr tru a ggsi metode rare să no ferinţei, aceasta cu atît mai
vicii pentru populaţie însu va spupe în această privinţă activităţi. Trebuie creat pre- viaţa internaţională, dorinţa rea sarcinilor economice. şitul Irimeştrului III. realiza spoţească munca. Trebuie să mult cu cît cheltuielile mate
mează în anul 1973 aproape experienţa. tuţindeP' un puternic curent tot mai aţz.ătogre a popoare Dezbaterile /au avut suport rea planului la prestaţii pe abapdonăm metodele clasice riale la 1 000 lei producţie
23 miliarde lei, cu 13,7 la su Cqigiţetul Execgţiv pro-pune, riq opinie în vecţerea intensi lor de a trăi îţi P.gce' şi înţe trainic penţru că la I.M. Barza întregui an. Şi la lucrările de exploatare şi să îmbrăţi marfă sînt depăşite. Faţă de
tă mai mult fată de f9?2. Es totodată, plenarei Comitetului ficării luptei pentru ecpnprpii legere, apreciem că există o rondele acţ;viţ^ţii politice sînt geologice planul pentru anul şăm cu mai mult curaj cele volumul planificat, pe primele
te gpcpşar să se ia rpăspri Central un şir de noi măsuri în tpate sectoarele de pro evidente. Avînd în centrul a- 1972 a fost încheiat — rod al de mare productivitate. Dar nouă luni ale anului se înre
pentru diversificarea largă a menite să ofere un cadru or ducţie, pentru fructificarea la perspeptţyă bugă PPRţiVl dR?" tenţiei creşţerea competenţei organizării mai judicioase a şi gici, în primele rînduri tre- gistrează o depăşire de 23,0
gamei de servicii, pentru spo ganizatoric mai bun actţvită- maximum a resurselor econo tindere şi colaborare în lume. şi răspunderii membrilor de muncii — după numai nouă buig să fim noi, comuniştii — lei. Cqgţerintg Ngţiogaţg a
rirea operativităţii şi prompti tii comitetelor şi consiliilor miei noastre nationale. In toa- Desigur, nu ne facem iluzii, partid la rezolvarea sarcinilor luni. Perioada ce a trecut din spugea Gheorghe Iga, secre partidului a dat în gceastă di
tudinii in servirea cetăţenilor, oamenilor muncii din între ţe întreprinderile şi unităţile ştim că ipai sţţţt mpltp proble economice şi politice, mobili acest an a fos,t rodnică şi la tarul comitetului de partid din recţie jaloane precjşg de egre
pentru imprimarea unui înalt prinderi, creşterii iniţiativei economice, organizaţiile de me spinoase nesoluţionate, că zarea tuturor forţelor la înde productivitatea muncii. Ponde secţprul II Musariu. trebuie să tină şegma ţţecgr.e
spirit de răşpugdpre fată de şi răspunderii maselor de oa partid trebuie să militeze pen mgi şînţ forţe imperialiste plinirea planului' de produc rea minpreului produs prin — Ţrecerea la metode noi comunist, fiecarp fguritgr d°
calitatea Ipcrăriţor efectuate, meni ai muncii în conducerea tru a se crea condiţii ca oame reacţionare care se opuri dpş- ţie, educarea comuniştilor, metode de înaltă productivita de extracţie a minereului, cu bunuri materigie. Q prpb.leigă
combătîndu-se cu. energie dez unităţilor respective. nii muncii să-şi poată mani tinderii, dar apreciem că dacă conducerea şi îndrumarea or te a crespgt cp.nsjderabll. A- eficientă ’economică, nu mai la fel de importantă Si mai pp-
popoarele vor acţiona activ,
ordinea şi tendinţele de spe Considerăm că aceste mă festa din plin drepturile si # cursul spre pace şi securita ganizaţiilor sigdicgle şi ale ceasta a contribuit la sporirea suferă amînare. Dacă nu vom tin analizată a fost calitatea
culă gle unor lucrători din a- suri vor exercita o influentă obligaţiile ce decurg din du U.T.Q, comitetui de partid de productivităţii fizice de la 86,1 treep PP h°ta îr la realizarea minereului extras. In darea cje
r
e
cest şe.ctqr. pozitivă, vor spori eficienţa bla lor cablate de proprietari te va putea fi continuat şi la I.M. Barza a făcut paşi vizi tone/muncitor la 87,5 tone/ acestui obiectiv, vom prejudi seamă au fost enunţate u.gele
bili pe cglşa creşterii rpluluj
In anul 1973, se prevede activităţii comitetelor şi con ai mijloacelor de producţie si chiar intensificat. Problemele său conducător în întreggg muncitor, iar productivitatea cia realizarea sarcinilor vii aspecte (faptul cg puşcarea se
construirea de către stat a u- siliilor oamenilor muncii din de prpducători, participînrl care confruntă omenirea pot getivitate. Preocuparea pentru valorică a înregistrat 111,2 la toare, care, bine se ştie, sînt lectivă, care a dat rezultate
fi soluţionate dacă la rezolva
rţui număr de 111 mii a- întreprinderi, vor duce la dez activ, cu spirit de iniţiativă rea lor, la’vinţa internaţională, dezvoltarea bazei materiale de sută. mult sporite. Eu cred că cor bune, în loc să se extindă,
partamente, cu circa II mii voltarea democraţiei socialis şi răspundere, la întreaga or vor participa, cu drepturi ega rezerve s-a maţeriaţizat prţn Bjlanţul muncii tăcut în pul ingineresc — sublinia ing. şi-a redus arig de aplipgre;
grai mult decît era prevăzut te, a participării oamenilor ganizare şi conducere a acti le, toate statele — mari, mij cercetarea şi deschidereg np>- coníéripta de parţid a fost şef Voicu Corinda — în frun podirea vetrelor pentru puşca-
iniţial în rlncinal. Incepînd muncii la conducerea socie vităţii. Fiecare organizaţie de locii sgu mici — şi îşi vor ior zone de la Musairiu vechi, rodnje. Era firesc să fie aşa te cu membrii de partid, înţe re nu se face decît în puţine
cu anul 1973, prin alocarea u- tăţii. partid, fiecare comunist poar spune cuvîntul toate ţările lu qrizontul ■+ V, orizonturile cînd dinamizatorii întrecerii leg aceasţă necesitate şi cg Irpnturi; tripţea mtnereujui si
por fonduri suplimentare, se Avem în yedere ca ip în tă răspunderea pentru felul în mii. minus 490, 410, 370 Musariu, pentru mai mult, mai’ ţinte şi măsurile ce le vor aplica vqţ aigegajgrea cprpcţă a vetrelor
va îmbunătăţi confortul noilor treprinderile industriale, de care unitatea din care face zonele Hălăstău, Lupăria (Va mai eficient ap fost comuniş fi cele mai poţrivţte pentru g în abgţgje ng sp face cores-
locuinţe, astfel îneît aparta trapsRprt şi. construcţii, în parte îşi îndeplineşte planul, ■Acprdăm o atenţie deosebi lea Morii), Brădişor şi Brus tii. Munca politică desfăşura asigura continuitatea explog- pugzător), daţ ele au răgias la
mentele de categoriile I şi II întreprinderile agricole de stat contribuie la înfăptuirea poli tă dezvoltării unui climat de turi. In perioada ce a trecut tă de organizaţiile de parţ’icţ, tărij. tonul enunţărij. Deşi dezbate
şă reprezinte circa 70 la su- şi de mecanizare a agricultu ticii generale a partidului, la pace şi colaborare pe conti din acest an, rezultatele la in exemplul personal al coiriunis- Necesităţile aplicării unor rile conferinţei au fost matu
ţâ, faţă de 46 la sută cît era rii, precum şi în institutele de dezvoltarea economico-socială nentul nostru. Acţionăm pen dicatorii de bază ai planului tilor — al căror număr a cres metode de muncă cu produc- re, respopsgbile, ele ar fi cîş
proiectări şi cercetări să se a ţării. Trebuie să fie clar că tru înfăptuirea securităţii în cut, numai în perioada ce a tiviţate sporită, intensificarea tigal în profunzime şi analiză
prevăzuţ în cincinal. Pentru o organizeze consilii şi comisii {¡‘lnt meritorii (producţia glo dacă problemele eficientei e
ţustă repartizare a noilor lo pe domenii, care vor funcţio rolul cpnducător al partidului Europa — cpnţţnpntul do un bală a fost depăşită cu 14 ţa trecut de la alegerile prece activităţii geologice, reduce conomice şi calităţii produc
cuinţe, se va extinde nomina na pe lingă comitetele oame pu este o noţiune abstractă, de au izbucnit două războaie sută, iar producţia marfă vîn- dente, cu încă 435 de membri rea cheltuielilor materigle, ţiei (a producţiei brute bine
0C
lizarea aparlamenţelgr pe în nilor muncii şi sub îndruma ci o realitate vie care se ex nrpndiale egre au pr°Y 4l su dută şi încasată înregistrează — au mobilizat întregul colec creşterea pfic'ipntpi econorni- înţeles, pentru că la cea finită
ferinţe uriaşe tuţuppr ştgţe-
treprinderi indusiriale şi mari rea organizaţiilor de partid primă în modul în care or lor, celor mai multe ppppgre. o realizare de 116 la sută), tiv la îndeplinirea cu răspun ce, cerinţa ca fjecare comugist nu se acordă rabat), ar fi ocu
şantiefe, îndeosebi peptru u- din accşţe gnităţi. ganele şi organizaţiile sale, contribuţia cea niai importan dere a sarcinilor economicé. să fie exeţnplu de cqndgilă pat mai mult loc. Tocmai de
pilăţile ce se afla în con- Astfel, se vor crea consilii fiecare comunist acţionează După pum se ştie, zilple a- tă fiind adusă dş sectoarele De aceea, analiza făcută în profesjonaţă si mqrală gu fost aceea no,gl comitet ales tre
ştrucţie. Comitetele executive de control muncitoresc, comi pentru unirea eforturilor oa ceşţeg urmează să înceapă lu III şi II Musariu. pomuniştii conferinţă a fost matură, par probleme dezbgtute cp compe buie să facă din problema e-
ale consiliilor populare tre sii pepţrg pro|)lenielp fie or- menilor muncii, pentru solu crările pregăţţtoşre în vede din secţfa pţectropiecanică au tinică, participanţii la dezba tenţă de către Virgi) Dobricău, ficientei economice obiectivul
buie să concentreze eforturi ggpj^gre a producţiei şj a ţionarea cu succès a tuturor rea convocării Cpnferinţpi ge- fost dinarpizaţqrii întrecerii, teri făcînd dovada înaltei Iancu Asparuh, Nicolae Stoi central al muncii politice, pe
le în vederea realizării inte irgţnpij, cpnţişîi peptru epqno- problemelor pe care le ridi neral-eurqpene. RoţnâPis a anţrenjnd înţ'reggl 'colpptiv la conştiinţe muncitoreşti. ca, Iogn prăcjun, logn Gavri- .temelia căruia să se îndepli-
grale a planului de construc mij şi ljuncj gosopţigrire g g- că activitatea practică, ron- trimiş reprpz.entanţţi săi lg a- îndeplinirea şi dRRăşireg lună — Facem parte dintr-un co leţ, Avram Pleşa, Ioşit Tofna, gegscă clrzidergtul propgs —
ţii de locuinţe pe anul 1973. njţgţilpr pcogpniipe, comisii cvetă pentru cppstrgireg so ceştp ţucrări şi e hotărîtâ să de lună a sgrcinilor dp mâni lectiv care şi-a luat răspun Ang Dobîrcău, Zaharia Popa, îndeplinirea înainte de ternren
... Ţrebuie, de asemenea, asigu pentru me.canizgvea şi ggtpmg- cietăţii socţaliste. ia parte activă atît lg pregă reaţizînd un vqium de lgcrări derea de a îndeplini ţneţîrţţe Ioan Popa, de căţre toti pârti a şgrcigilpr cincinalului.
ei,pgnţii la discuţii.
rată construirea noilor săli de tizarea producţiei. comisii Doresc, încă o daţă, să nien tirea Conferinţei general-eu- la confecţii, prestaţii şi mon dp iermen şgrpjgile actualului
plasă, laboratoare, ateliere- pentru calitatea producţiei, tionez că Comitetul Centra) ropene consacrată înfăptuirii taj în valoare de peste 35 mi- cincinali Aceasla ne solicită — Comitetul de partid, co- LUCIA LÍCIU
şppiilă: intprnslp si pămins jgr lg jntrPRfinderilu care au dă o înaltă apreciere muncii colaborării şi securităţii pe
studenţeşti, precum şi a uni activităţi de comerţ exterior, depuse de organele şi organi- continent, rit şi la conferinţă,
r-?7-