Page 64 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 64
v
(Urmare din baa¡ a 2-a) tăţilor sanitare. Pentru a veni comisii penţru problemele de zaţllle de partid Judeţene, «- în toate fazele şl etapele sale. nu pot fl separate de proble blema dezarmării — care
în ajutorul fenţelior care lu export-import şi la Întreprin răşene.şti şi comunale, din În D.ealţfel, trebuie sŞ menţio mele fundamentale ale vieţii constituie parte integrantă, e- de dezvoltare a tSrii noastre.
crează în producţie, planul pe derile care vor avea plan de treprinderi şl Instituţii. Fără nez în faţa plenqrei că din continentului şi, în primul sentiqlă a securităţii — tre Aşteptăm din partea tuturor
participanţilor o contribuţie
yor spori în gguţ 1973 cp pg- 1973 prevede sporirea cu dezvoltare şi de investiţii, co îndoială, succesele pe care momentul'în care s-q pus pro rînd, de eforturile penţru dez buie să se realizeze cu parti cît mai concrgtă la găsirea
şţe 18 miliarde iei fată de a- 12 800 a locurilor în creşe şi misii pentru problemele de in blema trecerii ’ la activitatea angajare militară, pentru re ciparea tuturor statelpr de pe celor mai bune soluţii pentru
riul 1972, deci cu 3,3 miliarde cu 11 800 în grădiniţele de vestiţii ' şi dezvoltare. le-am obţinut sînt în măsură tragerea trupelor străine de continent. Noi nu dorir» — re înlăturarea lipsurilor, pentru
lei i^ai mult decît în prevede copii. Comitetele şi consiliile oa înşemnată rodul muncii co de pregătire q conferinţei eu pe teritoriile cţlţor şţaţe în pet — ca conferinţa europea ridicarea nivelului general al
muniştilor, al organizaţiilor de
rile cincinalului. In cadrul a- Toate prevederile social- menilor muncii, de comun a- pqrţid, al exercitării juste de ropene, îndeosebi înpeplnd din graniţele naţionqle, pentru re nă să devină un fel de con activităţii noastre.
anul 1966, România s-a mani-
cestei creşteri, veniturile bă- culturale ale planului pe 1973 cord cu organizaţiile de par- festaţ In aceqstă direcţie ca ducerea trupelor naţionale, ferinţă abstractă despre pace, Sarcinile pe anul viitor sînt
peşti ale salariaţilor sporesc trgbu!e transpuse în viaţă cu tţd, vor putea organiza, în către partidul nostru, în an una din ţărţle cele mai active. pentru lichidarea bazplor mi ci să fie o lţitllnire care să mari, dar este pe deplip po
samblu, a rolului conducător
cu 11,5 miliarde lei, datorită fermitate, asigurîndu-se astfel măsura în care va fi necesar, îg togţe sectoarele, operei de Acum putem avea satişfactia litare străine — în general, dea popoarelor încredere în sibil să fie îndeplinite. Preve
qtit creşterii 'salariului mediu, înfăptuirea politicii partidului şi alte comisii. In consiliile făurire a societăţii socialiste de a spune că am aduş real de problemele dezarmării. In apărarea independenţei şi derile planului se bazează pe
cît şi sporirii numărului locu şi statului noşţru de ridicare pentru controlul muncitoresc multiiaţebql dezyoUqte. mente o contribuţie preţioasă definitiv, despre ce securita securităţii lor. De aceea, pro angajamentele qsumate de or
şţ comisiile pe domenii de ac
rilor de muncă — cu 90. mii neîncetată a nivelului de via te se poqte, yorbi dacă nu se blemele militare trebuie dis ganizaţiile judeţene, orăşe
Comiţetşlor judeţepe, muni
peste prevederile cincinalului. ţă al oamenilor muncii, de tivitate vor fi cuprinşi mun cipale, şi orăşeneşti le revin lq realizarea condiţiilor pen abordează Şi PP se găşpşc so cutate cu participarea tuturor neşti de parţid, de colectivele
făuriyg a bunăstării ‘ şţ ferici citori de înaltă calificare şi tru trecerea la pregătirea statelor din Europa. oamenilor muncii din înlre-
Reştg 4,3 miliarde lei. repre cu experienţă îndelungată în răspunderi tot mai mari în Conferinţei general-eurPpene. luţii Ia problemele vitale de
zintă majorarea salariilor ipici, rii întregului popor. producţie, cei mai buni ingi viitor, im' exprim încrederea Sperăm, "de asemenea, că vom care depinde securitatea na Discutarea problemelor se prinderi — şi de aceea avem
precum şi îmbunătăţirea sala neri, tehnicieni, economişti şi că ele vor lua măsurile ne ayea satisfacţia de a participa ţiunilor — cursa înarmărilor, curităţii trebuie să ducă pînă convingerea că elè vor (i (ţi-
riilor în cursul anului viitor Tovarăşi, alte cadre de specialitaté. cesare pentţu a îiclylţia ne lq' o conferinţă cu' rezultate dezvoltarea armatelor ? la urmă la desfiinţarea blocu depliţţite ţn cele mqţ bune
la celelalte categorii de an ajunsurile cgţe se mai mani bune ! In această ordine de idei, rilor militare care’ sînt apre condiţiuni. Esté necesar să
gajaţi. Vegiţurllg ţ ăi? l Partidul poştru acţionează Toate aceste consilii şi, co- festă într-un loc sau altul, Desigur, după curg ştiţi, noi România a propus şi va mi ciate astăzi, de mai toate po trecem cu hotărîre’ la muncă,
a 6
e
ţn aşa fel încît pînă în a doua
ţărănimii vor însuma în 19.73 cu consecventă pentru a asi nyisii vor participa direct la pentru a uni toate forţele or aşteptăm mull de la această lita în continuare pentru a se poarele, ca anacronisme, ca parte q lunii ianuarie şă fie
peşte 44 miliarde lei, reve gura ca planificarea, întreaga soluţionarea problemelor ac ganizaţiilor de partid îp ve conferinţă, în sensul ca ea să ajunge la soluţii poncrete, în- Reziduuri ale perioadei războ întocmite programe şi planuri
nind pe o persoană 9.Q(), lei lu activitaţe. de conducere şi or tivităţii . economice şi sociale derea ridicării activităţii ge consfinţească într-un docu cepînd, desigur, cu unele mă iului rece, care frînează in- de măsuri goncrete în fiecare
nar, cu peste 7 la şută mai ganizare a economieţ' să se a întreprinderilor, realizării nerale. a partidului la givelul ment, semnat de toate ţările suri parţiale, cum ar fi anga sţaqgaiŢfţ unei atmosfere de unitate, pînă l'a ulţimuj ioc
indicatorilor planului de pro-
piuit decît în acest an. realizeze cu participarea ne- jamentul solemn al tuturor încredere deplină între po
prijlocUă a clasei muncitoare, dgeţie, folosirii capacităţilor cerinţelor actuale ale dezvol participante, principiile care poare, de destindere şi cola de muncă; fiecare mppcitor
Trebuie să menţionez că a maselor largi de oargeni fli dş producţie, ridicării calită tării rapide a ţării noastre. trebuie să stea la baza rela stqtşlor de a renunţa la efec- borare. să ştie ce sarcini îi reyin.
e
indicele general al preţurilor muncii. In acest sens, au fost ţii produselor, respectării, tely- Eşţe dg înţeles că organele şi ţiilor dintre loqte statele eu tuărea d manevre 'militare, la Spre şfîrşitul lupii ianuarie,
pe pripiii do; ani gi cincina luate, după cîte ştiţi, un şir nplogiilor de fabricaţie. Con- organizaţiile de partid îşi vor ropene, şi anume: egalitatea demonstraţii de forţă! la ma De asemenea, nu se poate plenara. Comitetului Central,
lului este de 100,3 la sută i se de măsuri. Legile supuse dez siţiile şi comisiilş muncitoreşti putea îndeplini, în condiţiuni în drepturi, respectul reciproc sarea de trupe la graniţele să nu se aibă în vedere că — poate în aceeaşi compozi
poate spune că, practic, s-a baterii plenarei şi care ur vor acţiona pentru dezvolta mai bune, marile îndatoriri ce al independentei şi suverani altor state, de a trece la re au trecut aproape 28 de ani ţie, cu aceiaşi .participant! —
rţienţinut la acelaşi giveţ. mează a fi adoptate de Marea rea unei atitudini înaintate le revin, npmai ' măsura în tăţii naţionale, neamestecul în ducerea bugetelor, militare. de la terminarea războ.iglui şi se vq reuni din nou pentru
n
Şste bine să subliniem acest Adgnaţg Naţi.o,paţă vor acţio faţă de muncă, pentru stimu care vor adinei şi dezvolta treburile interne, avantajul re Este de înţeles că trebuie că în Europa încă pu s-qu în a asculta rapoarte şi informări
ţucru, mai cu seamă dacă a- na în acest scop. De aseme larea iniţiativelor creatoare, qle democraţia de partid, vor asi ciproc, renunţarea lq forţă şi să începem cu ceva) Să nu ne cheiat tratatele de pace. Secu gsupra măsurilor ţuate pentru
6 6
yem în yed r că, în aproape nea, sînt în curs de definiti oamenilor muncii în îndepli gura participarea largă a co- la ameninţarea cu forţa în ra mulţumim cu discuţii genera ritatea europeană presupune, realizarea planului şi pentru
toate ţările din lume, asistăm vare o serie de alte măşţtri în nirea sarcinilor economice şi munişlilor la activitatea de porturile interstatale. le — aşa cum şe, f^ce, de fără îndoială, lichidarea stării q hotărî noi măsuri în vede
la o crgşţşre importantă a spiritul ho.tărîrHo.r Conferin spciale, precum şi pentru com pârtiei, vor acţiona pentru u- mult timp la Geneya, u'ncţe se cţe provizorat, instaurarea li rea transpunerii în viată a
nei păci trainice, dezvoltarea
Considerăm necesar, totoda
preturilor. Menţinerea indi ţei Naţionale din vara aces baterea manifestărilor de ne nlţea eforturilor clasei muu- tă, ca această conferinţă să a- tîn discursuri despre" dezarma colaborării pe baza egalităţii propunerilor şi soluţiilor ce se
celui general de preţuri la un tui an. păsare, neglijentă şi lipsă de ciţoare, ţăpănimii, intelectuali-, dop.te măşuri corespunzătoare re în timp ce continuă să se în drepturi între toate ţările vor contura în întreprinderi
nivel scăzut este rezultatul ac Pe baza propunerilor făcuţe răspundere. Totodată, acestea tăţii, ale tuturor oamenilor în privinţa extinderii, ţără, intensifice cu.rşa măcinărilor, continentului. şi instţtuţii, în dezbaterile din
f
tivităţii generale de dezvolta de pnii prim-secretarl la ' cop- vor urmări respectarea nor muncii, în înfăptuirea, politi nici o îngrădire, a cola.bpţării să crească bugclele militare Iată cîteva probleme legate conferinţele judeţene de par-
tjd care vor avea loc în ia
re economică a ţării noastre, sfătulrea din septembrie, Co melor privind protecţia şi cii interpe- ?i e'xţern.e a p.arti- economice, ştiinţifice,’ cultura ale statelor. Trebuie să facem de începerea şi desfăşurarea nuarie.
dovedeşte superioritatea eco mitetul Executiv propune a- igiena muncii, întărirea disci dplul. Sînt convins că organi în aşa fel ca conferinţa pentru lucrărilor peptru pregătirea
nomiei noastre planificate, re doptgţ’eq unpr măsuţi cu pri plinei, în producţie, relaţiile zaţiile noastre de partid îşi le şi în alte domenii între sta securitate europeană să ducă Conferinţei genera 1-eurppene, In felul acesta vom avea
levă faptul că ' particţnl si vire la mai buna repartizare de muncă, precum şi orice alţe voy îndeplini cu cinste aceste tele din Europa. Aşteptăm, de realmente la măşuri concrete care şe pun astăzi în fata gu sjguranţa că prevederile pla
statul nostru acordă o. atenţie a muncii în cadrul comitetelor probleme cqre privesc condi îndatoriri. (Aplquze prelungi asemenea, ca la conferinţă să pentru curmarea' cursei înarl vernului, a poporului poslru, nului, toţi indicatorii vor fi
deosebită aplicării creatoare judeţpng sl ql cp.psililţpr popu ţiile de muncă din unitatea te^ se ajungă la formarea unui mărilor, pentru dezarmare, a allPT popoare, iaţă spiritul bine cundscuţi în unităţile e-
în viaţă a principiilor ş( legi lare judeţene. Acestea se refe respectivă.' Consiliile şi comi organism permanent care să pentru realizarea unei’ secu în care considerăm că trebuie conomicg, de către toţi oame
tăţilor generale aie construi ră la faptul că, în y¡fior, se- siile de care am vorbit se ygr Stimaţi to.ygrăşl, asigure continuarea contacte rităţi reale pentru ţoaje po să acţionăm îţţ viitor. Şîgt nii muncii, că se vor lua mă
rii şi dezvolţării noii orînduiri cretaşii cu prel>lcpiele ecopo,- sprijini în întreaga lor activi lor, pregătirea altor reuniuni, poarele. convins că plenara -Comitetul surile corespunzătoare pentru
s ,°cigig. mice vor îndeplini şi funcţia tate pe participarea laţgă a Preocu.pîndu-ne dc înfăptui organizarea altor discuţii,' pre Dezangajarea tniliţară tre lui Central va adopţa această înfăptuirea lor.
' ??s
Preocgpîndu-şe de, creşterea de vicepreşedinţi ai consili maselor de oameni ai muncii rea cu sl 6 a programului gătirea materialelor necesare buie să-şi găsească expresie orientare centru activitatea Avem tot ce ne trebuie pen
veniturilor oamenilor muncii, ilor populare jugeteng, pgţîpd şi voţ ae.sfăşurq o activitate de' dezvoltare socialista a tă soluţionării diferitelor proble în crearea dg zonp denucleari- noastră, dînd mandat Comite tru a asigura înfăptuirea pla-
nplui pe anul 1973. Depinde
de îmbunătăţirea cointeresă în felui acesta coordona mai permanentă, pe bază de pro rii, de mobilizarea energiilor me ce apar îp relaţiile dintre zate în d.ifepite regiuni ale tului Executiv şi guvernului npmai de munca fiecăruia din
rii materiale corespunzător b.lue problemele ce le stau în gram de lucru, acordînd un ş,l capaciţăUlw creatoare aţe stqtele continentului' noştru. lumu, inclusiv în regiunea tre noi, a fiecărui comunist,
principiilor socialiste de re atenţie. Această măsură este sprijin efectiv' organelor co- întregului popor în opera de Noi pornim, de la faptpl că balc.an.ică, şi, desigur, în ' mă să acţioneze cu consecventă, a fiecărui om ai muncii! Do
tribuţie, partidul nostru ve cu ptţt mai indicată, pu „_cît IscţţYfc hi cpp^ucere.a eţ'cieyi- făurire e societăţii socialiste înfăptuirea securităţii euro suri concrete care să ducă, în viitor, în acest spirit, care resc să exprim convingerea
ghează, totodată, ca, în spiri în următoarele cîteva săptS- tă a activităţii economice şi multilateral dezvoltate pe pă- pene este o pro.bleţnă a tutu pîriă la urmă, la lichidarea ar corespunde hotărîrilor Con conducerii de partid şi de stat
tul eticii şi echiţăţii socialis mîni se vor crea şi noile or sociale. In acesl fel, comite rnînUil României. acordăm, ror popoarelor de pe conti melor nucleare, în gengra!. gresului al X-lea şi ale Confe că toate organizaţiile de par
tele şi consiliile gaiţigpilar
In dezarmare sînt intere
te, să fie lichidată obţinerea gane de planiţic'gfe teritoria iţţgngii ym dispgne cţe forme ţolodală, o aţe.nţi.o deosebita nent, Ia pregătirea şi tine sate toate pc.poqrele europe rinţei Naţionale a paj.ţţţţplpi tid, toate cadrele dip econo
rea ei, trebuie să participe
de v’en'ţţuyi ‘fără nuţrjcă, P 6 le, ca organ’e cţe staţ, care prgani/qtgţice co.ţespug/.ăţoâ- p.roblemelgr vieţij' In'ţe^naţio.- ne, aşa cum sînt. dealtfel, in mie, comuniştii, toti oamenii
căi ilicite, în dauna interese vor ţre.bgi sg lig ţg^rgmţjţe re 'studjgril m l eţepţe şi so- n'ale, participaţi active ' a toate statele, cu drepturi de din' acest an. Astfel, România muncii vor face totul pentru
a
lor generale ale oamenilor de cgmitoieţe. jucţelego de par ţuţigiidij-p problenrelor ţlţţi di României la eţpMWfi.n pppp?,- pline, fără a se tine searna de teresate toate popoarele lu îşi va putea aduce, în conti
muncii, să fie combătute ma tid şi de co.ţisUjiţe popplare ferite ‘^ontenii cţe activitaţe, rclor, ale forţelor înaintate orînduirile lor sociale, de mii, De aceea, este pe deplin nuare, contribuţia ,a a da viaţă acestui program de
nifestările' d? parazitism,, ten judeţene. Urmează să se a- cu participarea largă a mase ale omenirii pentru îmbunătă mărimea sau stadiul dezvoltă firesc şi legitim ca toate ţări dezvoltarea colaborării în Eu dezvoltare rapidă a ţării pen
dinţa de a trăi pe seama se dopte, de gsepţeneg, lggeg. P,('- lor de oaţgegi ai muncii. Cpn- ţirea ciimainin.i m°,ndia\ pen rii lor economice, de aparte le 'să ia parte, cu drepturi e- tru înfăptuirea măreţelor obi
menilor, a societăţii. vincţ conţrolgl ecgpomicp.-’şp- sider că. adoptarea acestor tru. p.ace şi colaborare ţnire nenţa lor la diferite blocuri gaţe, la soluţionarea acestei ropa, la înfăptuirea securităţii. ective stqbilite de Congresul
cial, cqre va da atribuţii noi , probleme cruciale, în intere- ( la cauza păcii în întreaga lu
Potrivit prevederilor înscrise măsuri va "avea o inlinenţă popoare- militare. Participanţii la lu suţ păcii, şi colaborării în Eu al X-lea şi de Conferinţa Na
în planul pe 1973, populaţia comisiilor economice şi Con pozitivă asupra dezvoltării de Sînt cunoscute principiile crările pregătitoare ' şi Ia con ropa şi în întreagă lume. me. ţională, asiguţînd înaintarea
Economic,
siliului
inclusiv
va beneficia şi de importante dreptul dp a aplica măsuri şi mocraţiei muncitoreşti, a de care stau la b?y,a politicii ex ferinţa. eprop.eană voş repre
r
fonduri social-culturale. Pen sancţiuni. pceaşta iippun^ mocraţiei nqastre soyialişţe, terne a Iţomanlei, a el ,ţ '!,9 zenta’ state naţionale indepen S,e vorbeşte în ultimul timp Stimaţi tovarăşi, rapidă a patriei noastre pe
a
r
i
tru acţiunile social-culturale, să existe răspunderea depli în general asupra întăririi le noastre cu toate ţările socia dente, suverane- Şi vor expu de .începerea unor discuţii pţi- caleq sobrietăţii socialiste mul
de la bugetul statului s-a pre nă şi pe linte df part.jd şi pp găturilor partidului cu mase liste, cu popoarele care au ne şi voţ milita pentru punc vinjd reducerea trupelor, cu La plenară, după cum ati tilateral dezvoltate, pe calea
văzut pentru anul viitor chel linie cţe sţat. ţaţă df ce am le dg oamgifi i nniçli, asu păşjţ de c’pţţnd pe calea, dez tele de vedere ale ţărilor pe participarga numai q upor sta văzut, participă, pe Ungă comunismului, a bunăstării şi
n
a
tuirea a circa 45,3 miliarde găsit lo,gică propunerea făcu pra creşterii rolgluţ său cpn- voltării indeporidkntc, cp toa care le reprezintă, pentru co te din Europa, ceea ce ar în- membrii Comitetului Central, fericirii întregului popgr.
lei, cu 12,9 la sută mai mult ducător în toate aomeniile de laborarea egală în.Ve. toate po serţma să se meargă, pînă la
tă de primii-secretari şi am te statele lumii, fără deosebi primi-secretari, miniştrii ad
decît în anul precedent şi de hotărîţ să q'şuRg.pem aprobă activitate. re de orînduire socială. poarele din Europa. In aceşt urmă, pe, calea ynor discuţii juncţi, conducători ţ(e organi (Cuvîntarea a fost sublipia-
peste 2 ori mgi mplt decît în rii plenarei. Evenimentele, evoluţia vie spirit va participa la pregăti de la blqc la bloc, pe, calea zaţii econoţnice centrale, di tă în repetate rînduri cu vil
anul 1966. Sporul de venituri A doua propunere se refe Tovarăşii ţii' internaţionale însăşi' confir rea şi la ■ desfăşurarea confe
de care vor beneficia salaria ră la (aptul că spcreţgrţi cu mă pe deplin justeţea lin ei rinţei ţara noastră. în acest ruperii problemelor esenţiale rectori de centrale industriale, şi pţiternice aplauze. La sfţr-
ţii . în anul 1973 pe această problemele de propagandă ur Idealizarea preveclerilor în .spirit , ya acţiona 'şi în viitor cile securităţii de conferinţa secretari de partid din uzine şit, participanţii Ia plenară au 1» M
f. | (■! ' ’1 *
! ’ '
*7
'
cale reprezintă circa 25 la su mează să devină, de aseme scrise in planul cţe şţnl pe generale .externe promovate România în problemele secu europeanul Trebuie s^ spu şi fabrici. Lucrările se vqr ovaţionat îndelung pentfp
de partidul si statul nostru.
tă din veniturile lor obţinute nea, şi vicepreşedinţi ai con 1973, ridicarea pe un pian su Acţionăm consecvent pentru nem deschis că un asemenea desfăşura în qşa fel încît să Partidul Comunisţ Hoigâp.
1
din muncă, igş la ţărani — siliilor populare judeţene, în- perior a activităţii în toate realizarea unor raporturi noi rităţii europene, ca, dealtfel,
circa 16 la suta. drumînd direct şl activitatea compartimentele vieţii noastre între' state, bazate pe respec în general, în problemele re curs ar contraveni intereselor dea posibilitatea participanţi penţru cgpducerea sa, pentrg
economice pun sarcini de ma
Anul viitor, pensionarii vor de învăţămînt şi cultură din re răspundere in faţa organe tarea independentei şi suve laţiilor dintre statele lumii. staţelor de pe continentul eu lor să contribuie la stabilirea secrpţappl general al pqrti-
beneficia de venituri supli întreg judeţul, avînd deci lor şi organizaţiilor de partid, ranităţii naţionale,’ pe deplina După p.ărşrea noastră, pro ropean. Discuţiile cu privire celor mai bune măşţiri în. ve dlţlui, t o v a r ă ş u l Nicolae
mentare de aproape 2 miliar dreptul nu numai do. a da în fac necesară întărirea, in con egalitate în drepturi şi nea blemele securităţii europene la problemele militare, la pro derea înfăptuirii programului Ceauşescuj.
de lei. Fondul total de pensii drumări generale, ab.sţracte, tinuare, a rolului lor condu mestec în treburile interne, pe
va creşte cu peste 24 la su ci şi de a lua măsuri con cător în orientarea şi organi avantaj reciproc, pe renunţa
tă faţă de 1972. crete penţru buna desfăşura zarea activităţii din economie, re la foţtă si la ameninţarea u «'-*• uz xvz
Eforturile statului pentru re, În spiţit unitar, a acestei în unirea şi mobilizarea tutu cu foţţa în ţelşl\iie. dintre,
creşterea nivelului de trai al acţiviţăţi. ror forţelor poporului, a ener ţări, p,e respectarea drep
populaţiei se reflectă şi în Considerăm că prin aceri giilor şi elanului oamepilor tului fiŞFÎTPi PPP de a-sj
or
6
prevederile privind sporirea măsuri — egre şp vor extin- muncii într-o direcţie ppicq hotărî singur so.qrta, ca
desfacerilor de mărfuri, a vo de şj la municipii şi la oraşe — creşterea avuţiei P^ţiohA* lea de, dezvoltare, fără Conferinţa organizaţiei de partid de ia I. M. Barza
lumului prestaţiilor de servi — sg va îmbunălăti munca le, îpfăptpirea' pţ-ogiamglui nici un, amestec din afa
cii, a numărului de locuinţe, comitetelor judeţene de partid participiul, îpflorirea patriei ră. MiUln™ acilY go
precum şi în dezvoltarea ba şj a consiliilor populare jjudf- np.qstpe so.ciallste. lirea politicii imperialiste de
zei materiale a înyăţămînţu- ţene, se va as,iggra o unitate Ipţrpg ansamblul prQb,lem.e- dominaţie, dictat şi agreşiunCi „Aţn fost maşţori la înmî- mitetul oaigemjor mugeii să
lui, ocrotirii sănătăţii, cultu mai deplină a conducerii. A- lo.r eppnpmipe la cqre m.-pm pentţu stingeţeş. focarelor cţe narea drapelului de întreprin analizeze cu mai multă răs-
rii. Pentrp îmbunătăţirea a- ceasta va • contribui la creşte referit IrpUplft să facă pipec- .coiţţUfţg s.i - încordare care dere fruntaşă pe ramură, în ‘pundere activitatea geologică
prpviziagării populaţiei, ş-a rea rolului ccndhPător al par tpl unpţ- analize apiP(f! * ^®' perslslă în nnelg zong ale gio- ziua cînd colgcţivuipi nostru pentru că aici se pot aduce
nc n
prpvăzuţ preşterpa livrărilor tidului în domeniile respecti copcrpţe, dţn parţea fiecărei buiui şţ ’ care pun "in pericol i s-a conferit, pşnţru răspup- substanţiale îmbugătăţiri. GgO:
către fpţidpl p.ieţeţ, faţă de ve de, activitate. organizaţii de partiţi care Î - pacea lumii. Am piimi 1 c " sa derea cu care a muncit în li ţogii pot şi trebuie să mani
u
ţ972, cu 8,8 la sptă la lapte Avem, de asenigneq, în ve creqză îp ' ipcţ Şţ >9' agţlcplţu- tisfacţie' şţirile cp pţivire la nul trecut, locul II pe tară şi feste o preocupare mai susti-
r
u
şj prptţpsp din ţapţp, cp 23,5 dere coordonarea de către ră, transporturi, cercetare, co acprdul realizat între Statele Ordinul Muncii clasa a Il-a. gută ţn cgrceţgrea şi darea îg
la sgţă la peşte, cp 14 la sp- Comitetul Central şi de către merţ etc. — soluţionarea lqr Unite şi Republica beţnp.cratS Stă în puterea noastră să păs exploqtqre de noi zăcăiţţipte)
tă la p.uă, cp 6,,2 la şută lft Secretariatul C.C., precum şi Constituind conţinutul princi Vietnam', în legătură cu în trăm cu cinste acest drapel şi Sîntenr angajaţi Şntr-q activi-
ulei comestibil, cu circa 5 la de către secretariatele comite pal al întregii lor activităţi cetarea acţiunilor militare şi noi, comuniştii, trebuie să fim ţate econornică de răspundere
sută la carne şi produse din telor judeţene a activităţii de politice şi organizatorice. Cri realizarea păcii. Amîparea în. fruntea întrecerii, să dăm — arijţa jng. foah Popa, direc
carne, cu aproape 9 la sută control pe linie de partid şi teriul de bqză după care tre serţinăţii acordului ne-a pro cele uinî frumoase eţg.mplg da torul general al I.Nţ. Barza —,
la copfpcţii, cu 14,8 la sută de stat,' ediminiţlcUl-se spprg- buie ap.reclpiă calitatea şi e- dus) desigur, îngrijorare. Spe muncă, de luptă îtnpoirivq ri Confeţigtq 'Naţiogala ne-a tra-
6
la încălţăminte. Acest volum punerile existente astăzi în a- ficacitatea muncii 'desfăşurate răm că, în cadrul convorbirilor sipei, de. dăfuire, d corecti ■ sat noi sarcini, iar pentrp g le
sporit al desfacerilor impune cest domenip. Deocamdată, se de organizaţiile de partid din care au- fost reluate la Paris tudine, de demniţqte muncito onora ţrebpip cq fiecare nţeig-
Ministerului Comerţului In va menţine aPfl ţim fi? c0 9- economi ' fli ţ° l sectoarele se va ajunge la semnarea a- rească". Cuvinteţe au fost ros bru de partid, fig.cgrş iggi'ger,
a 6
6
n
r
terior, organelor centrale cu trol şi la comitetele de parfd de activitate ' îi constituie re cordului, punîndu-se astfel ca tite în conferinţa de dare. de tehniciag să depugă o activi
activitate comercială să ia şi Ia consiliile judeţene, ur- zultatele concrete obţinute de păt războiului din Vietnam, seamă şi alegefi q organizaţiei tate tehnică ţgujţ mqi eficien
măsuri pentru buna gospodă rplnd ca — pp baza practicii colectivele respeptive în îp- creîndp-se cPndit'î pentru re de P.arţid de la IAţ. %rza,' q- tă. Şi la cqpitolul eficienţă nu
rire şi' reparţizareq judicioasă acţiyjţ|ţij cp.mnne dp cqprclo- depţipjrea sqrcţpiior ce le re- stabilirea păcii si dezvoltarea colo unde reprezentanţii celqr putem fi niulţgmiti pind înre-
a fopdurilor de nrarţă pe teri nare ce sg va desfăşura — să vip' în creşterea producţiei şi liberă a poporului vietnamez peste 2 800 de, comUnjşti din gistrărg depăşiri la clVeltuieli-
u
toriu, peptrp îmbunătăţirea tragpip concţuzii, d Pă up a- a prodpcţivţlăţii muncii, în şi a celorlalte popoare din întreprindere au dezbătut cu le materiale.
condiţiilor de igienă Şi şer- numit timp,' stqbilind atunci recucerea cjtpltuişlilpir mate Indochina, corespunzător pro maturitate partinică probleme Problema eficienţei econo-
yirp a pumpărătorilor — de dacă îţ vom menţine în forma riale, în realizarea obligaţiilor priei lor voinţe. le muncii de organizaţie şi, grice puţea să. ocupe un loc
la carp np trebuie adpusâ nici actuală sau îl vom unifica şi de eyport — înţp-un c'uvînt Avînd în vedere schimbări unde jocul pşţm 1-q ocţipat lioane lei. Colectivul acestei mai mult efortul gindţţii pen mai mare în dezbaterile con
o concesie. Prestările de ser organizatoric; vom vedea c'ş în creşterea eficientei întregi' le poziţiye carg 3U log în preocuparea pentru îndeplini secţii a raportat, încă la sfîr- tru a găsi metode care sa ne ferinţei, aceasta cu atit mai
vicii pentru populaţie însu va şpupe în această privinţă activităţi- Trebuie creat pre viata internaţională, dorinţa rea sarcinilor economice. şituţ IrimeştruUti IU. realiza sporească, niunca. Trebuie să rpult cu cît cheltuielile mate
mează în anul 1973 aproape experienţa. tutindeni un puternic pprept tot mai aţzătpare a popoare Dezbaterile /au avut suport rea planului la prestaţii pe abapdonăm metodele clasice riale la 1 00(1 lei producţie
23 miliarde lei, cu 13,7 la su PomUetul Execpţiv propgne, dş opinie în veçjereq intensi lor de a trăi îţi pape'şi înţe trainic pentru că la I.M. Barza întregul an. Şi la lucrările de exploatare şi să îmbrăţi marfă sînt depăşite, Faţă de
tă mai mult fată dp 19^2. Eş- totodată, plgnarel Comitetului ficării luptei peţltru econoniii legere, apreciem că există o roadele acţiviţăţii politice sînt geologice planuţ pentru anul şăm cu mai mult curaj cele volumul planificat, pe primele
te gpcpsar să se ia măsuri Central un şir de noi măsuri în tp.qte sectoarele de pro 1 evidente. Avînd în centrul a- 1972 a fost încheiat — rod al de mare productivitate. Dar nouă luni ale anului se înre
6a
pentru diversificarea largă a menite să ofere un cadru or ducţie, pentru fructificarea ţq perspeptţvd dţ !!^ PPPţIH des tenţiei creşţŞT competenţei organizării mai judicioase a şi qici, în primele rînduri tre- gistrează o depăşire de 23,6
gamei de servicii, pentru spo ganizatoric mai bun activită maximum «ţ resurselor ecpno- tindere şi colaborare în lume. şi răspunderii membrilor de muncii — după numai nouă buig să fim noi, comuniştii — lei. Conferinţa iVqtiogaţă a
rirea operativităţii şi prompti ţii "comitetelor şi consiliilor miei noastre nationale. In toa- Desigur, nu ne facem iluzii, partid la rezolvarea sarcinilor luni. Perioada ce a trecut din spuţiea Gheorghe Iga, secre partidului a dat îg qceastă di
tudinii in servirea cetăţenilor, oamenilor muncii din între ţe înţrgprinderile şi unităţile ştim că mai sţnt mplte’ proble economice şi politice, mobili acest an a foşt rodnică şi Ia tarial comitetului de partid din recţie jaloane precjsg de cqre
penlru imprimarea unui înalt prinderi, creşterii iniţiativei economice,' organizaţiile de me spinoase nesolutionate, că zarea tuturor forţelor la înde prqducţiyiţaţga muncii. Ponde secţprul II Musariu. trebuie să tină Şgqnia fjecgre
şpirit de răspundere fată de şi răspunderii maselor de oa partid trebuie să militeze pen mqi şînţ forte imperialiste plinirea planului ‘ de protlnc- rea minpreului produs prin — Ţrecerea la metode, noi comunist, fiepgrp fgufiteţp fje
calitatea lucrărilor efectuate, meni ai muncii în ponducerea tru a se crea condiţii ca oame reacţionare care s'e opun des tie, educarea comuniştilor, metode de înaltă productivita de extracţie a minereului, cu bunuri materiale. O, probieigu
combătîndu-se cu energie dez unltătiţo.r respective. nii muncii să-şi poată mani tinderii, dar apreciem că dacă conducerea şi îndrumarea or te a cresegt considerabil. A- eficienţă economică, nu mai ia fel de imporţaglă şi giqi Rp-
popoarele vor acţiona activ,
ordinea şi tendinţele de spe Considerăm că aceste mă festa din plin drepturile şi cursul spre pace şi securita ganizaţiilor sig’dfc'aţe şi ale ceasla a contribuit la sporirea suferă amînare. Dacă nii vom lin analizată a (pst calitatea
culă ale pnor lucrători din a- suri vor exercita o influentă obligaţiile ce decurg din du U.T.C.j comitetul de partid de productivităţii fizice de la 86,1 treep cu hotărîre la realizarea minereului extras. In darea cţe
cest şecto,r. pozitivă, vor spori eficienta bla lor calilate de proprietari te va putea fi continuat şl la I.M. Barza a făcut paşi vizi tone/muncitor la 87,5 tone/ acestui obiectiv, vom prejudi seamă au fost egunţate u.gele
bili pe cqlga creşterii rpţvţjuţ
In anul 1973, se prevede activităţii comitetelor şi con ai mijloacelor de producţie şi chiar intensificat. Problemele său conducător în întreqgq muncitor, iar productivitatea cia realizqrea sarcinilor vii aspecte (faptul cq puşcqrea se
care confniqtă omenirea pot
construirea de către stat a u- siliilor oamenilor muncii din de prpducători, participînd fi soluţionate dacă la rezolva activitate. Preocuparea pentru vaioric’ă a înregistrat 111,2 la toare, care, bine se ştie, sînt lectivă, care a clat rezultqle
pui număr de 111 mii a- întreprinderi, vor duce la dez activ, cu spirit de iniţiativă rea lor, la’viata inţernatională, dezvoltarea bazei materiale de sută. mult sporite. Eu cred că cor bune, în loc să se extigdă.
partamente, cu circa 11 mii voltarea democraţiei socialis şi răspundere, la întreaga or vor participa, cu drepturi ega rezerve s-a materializat prin Bjlanjul muncii făcut In pul ingineresc — sublinia ing. şi-a redus ariq dg aplicqre;
giai mult decît era prevăzut te, a participării oamenilor ganizare şi conducere a acti le, toate statele — mcuL mij cercetarea şi deschiderea ho'- coţifşrinta dé parţid a fost şef Voicu Corinda — în frun podirea vetrelor pentru puşca-
iniţial în cincinal. Incepînd muncii la conduegrea socie vităţii. Fiecare organizaţie de locii sgu mici — şi îşi vor lor zone de la Musariu vechi, rodnic)’Era firesc să fie aşa te cu membrii de partid, înţe re nu se face decît în puţine
cu anul 1973, prin alocarea u- tăţii. partid, fiecare comunist poar spune cuvîntul toate ţările lu qrizontul V, orizonturile cîn’d dinamizatorii întrecerii leg această ngegsitate şi că frpgţuri; trigrea gitnereuţui si
c
gor fonduri suplimentare, se Avem în vedere a în m- tă răspunderea pentru felul în mii. rpinus 490, 410, 370 Musariu, pentru mai mult, ntai jiite şl măsurile ce ţe vor aplica yoy amegajqrea coţpcţă a vetrelor
va îmbunătăţi confortul noilor treprjnd.prjjp industriaje, de care unitatea din care face 0 zonele Hălăstău, Lupăria (Va mai eficient au fost comuniş fi cele mai potfivţte pentru q îii abgţaje ng sg face cores-
locuinţe, astfel încît aparta- transRP.rt şj construcţii, în parte îşi îndeplineşte planul, ■Acprdăm StFntie deosebi lea Morii), Brădişor şi Brus tii. Munca politică desfăşura asigura continuitatea expţoq- pugzăipr), dag ele au răgias la
gientele de categoriile I şi II întreprinderile agricole de stat contribuie la înfăptuirea poli tă dezvoltaţii unui climat de turi. In perioada ce a trecut tă de organizaţiile de parţid, tăriţ. tonul enugţăpjţ. Deşi dezbate
şă reprezinte circa 70 la su şi de mecanizare a agricultu ticii generale a partidului, la pace şi colaborare pe conţi- din acest an, rezultatele Ia in exemplul personal al comuniş- Necesităţile aplicării unor rile conferinţei au fost matu
tă, faţă de 46 la sută cît era rii, precum şi în institutele de dezvoltarea economico-socială ngntul nostru. Acţionăm pen dicatorii de bază ai planuiui tilor — al căror număr a cres metode de muncă cu produc- re, responsabile, ele ar fi cîs
proiectări şi cercetări să se tru înfăptuirea securităţii în cut, numai în perioada ce a, tiviţate sporită, intensificarea tigat în profunzime şi analiză
prevăzpţ în cincinal. Pentru o organizeze consilii şi comisii a tării. Trebuie să fie clar că Euţqpa — cqţţţinpntul cje un şînt meritorii (producţia glo dacă problemele eficientei e
justă repartizare a noilor ţo- pe 'domenii, care vor funcţio rolul conducător al partidului bală a fost depăşită cu 14 la trecut de la alegerile prece activităţii geologice, rşdgpe- conomice şi calităţii produc
cuinte, se va extinde nomina na pe lingă comitetele oame nu este o noţiune abstractă, de au izbucnit două ţăţdPS'F şută, iar producţia marfă vîn- dente, cu încă 435 de membri rea c.hejţpiejjlor (naterigle, ţiei (a producţiei brute bine
lizarea apartamentelor pe în nilor muncii si sub îndruma ci o realitate vie care se ex mpndiqle cqre au proyocqt su dulă şi jheasată înregistrează — au mobilizat întregul colec creşterea pficienţpi econoţni- înţeles, pentru că la cea finită
treprinderi industriale şi mari rea organizaţiilor de partid primă în modul în care or ferinţe pţiaşe tpţuţpr ştqţe- o realizare de 116 la sută), tiv la îndeplinirea cu răspun ce, cerinţa ca fjecqre comugist nu se acordă rabat), ar fi ocu
e
u te
şantiere, îndeosebi pentru u- din qceşţe unităţi. ganele şi organizaţiile sale, lqţ, celor mai m l PPRP4ţ . contribuţia cea piai importan dere a sarcinilor economicé. să fie exeţnpţu de condpită pat mai mult loc. Tocmai de
profesionaţă şi mqrală qu fost
nităţjlp ce sg află în con- Astfel, se vor crea consilii fiecare comunist acţionează După cum se ştie, zilele a- tă fiind adusă de sectoarele' De aceea, analiza făcută în probleme dezbătute cp corgpe- aceea no.ul comitet ales tre
ştrucţie. Comitetele executive de control muncitoresc, cpmi- pentru unirea eforturilor oa ceşţeq urmează să înceapă În III şi II MHigriu. pomuniştii conferinţă a fost matură, par buie să facă din problema e-
gle consilijior populare tre sţi penţru prpjjlemelg d e or_ menilor muncii, pentru solu ecările pregăţţtogre în ve4e- din secţja eţecţromecaqică au tinică, participanţii la dezba tenţă de către Virgi) Doţiricău, ficientei economice obiectivul
buie să concentreze eforturi paniere a producţiei şi a ţionarea cu succès a tuluror rea conyocârij Cpnferinţei ge- fost d' T ? 3ţP.TÎî întrecerii, teri făcînd dovada înaltei Iancu Asparuh, Nicolae Stoi central al munciţ politice, pe
1
z
na
le în .vederea realizării inte n]unpii, cpnpşn pentru epqno- problemelor pe care le ridi nergl-europene. Romnnlg a anţrenjnd întregqţ cplgCtiv la coriştiinţe muncitoreşti. ca, loan prăcjiin, ioqn Gavri- temelia căruia să se îndepli-
grale a planului de construc mij şj l}ung gosoodqrire q H* că activitatea practică, con- trimiş reprezentanţii săi ţq a- îndeplinirea şi depăşirea Igpţi — Facem parte dintr-un co leţ. Avram Pleşa, Ioşif Toma, negşpă. dezideratul propgs —
ţii de locuinţe pe anul Î973. njlgtllpr pcorjonupe, comisii cjrplă pentţu cpgstrgirea so ceştg ţucrări şţ e hotărîtă să de lună a şgrcînjjpr de fjjap. lectiv care şi-a luat răspun Anq Dobîrcău, Zaharia Popa, îndeplinirea Înainte de tengen
Ioap Popa, de către toţi parti
, Ţrebuie, de asemenea, asigu penţru me,caniza|ea şi automa cietăţii socjaliste. ia parte activă alît ia pregă reaţizîud un ’vqium de Igcrări derea de a îndeplini înqirtte cipanţii la discuţii. a sarcţgilor cincinalului.
rată construirea noilor săli de tizarea producţiei. ¿¿misii Doresc, fncă o dafă, să men tirea Conferinţei general-eu- la confecţii, prestaţii şi mon dp termen şgrcjpile anualului
plasă, laboratoare, ateliere- penlru calitatea producţiei, tionez că Comitetul Centra) ropene consqiTată înfăpUiirii taj în valoare de peste 35 mi- cincinal. Aceasta ne solicită — Comitetul de partid, co- LUCIA LÎCIU
scRîilfi'. internalF si rănim 6 iar la întreprinderile care au dă o înaltă apraciere muncii colaborării şi securităţii pe
studenţeşti, precum şi a uni activităţi de comerţ exterior, depuse de organele şi organi- conlinent, cît şi la conferinţă,
-rtr? vmfi -fi') ■ ■ "