Page 67 - Drumul_socialismului_1972_11

SaMHMBBaMBBMBMBWBI
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 558 @ MIERCURI 22 NOIEMBRIE 1972

Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Conferinţa organizaţiei comunale de partid Turdaş

Sa plenara C. C. al P. C. R.
Rezervele de sporire a producţiei

Amplu şi concret program de acţiune agricole pot şi treime să fie

pentru accelerarea progresului superior valorificate

Cum este şi firesc, în cen­ lor de partid de ia C.A.P. Prl- lor permitînd să realizăm nu
trul dezbaterilor conferinţei raz şi Spini, a comuniştilor 1 800, cî 3 000 -3 500 I lapte pe
organizaţiei comunale de par­ din aceste două unităţi, undo cap de vacă. Fructificarea efi­
tid Turdaş s-au situat proble­ nu a existat suficientă pre­ cientă a posibilităţilor exis­
ecmmnic ş[ social mele care privesc dezvoltarea ocupare pentru asigurarea u- tente depinde însă nemijlocit
producţiei agricole, analiza nui climat de muncă propice de acţiunile pe care le între­
modului cum se îndeplinesc îndeplinirii indicatorilor de prinde organizaţia de partid
sarcinile de plan în sectorul plan şi a angajamentelor asu­ în scopul ridicării conştiinţei
vegetal şi zootehnic, cît si mate în întrecere. Evident, s-n cooperatorilor, organizării tu-
Ritmuri foarte susţinute, Avem posibilitatea > în scopul valorificării supe­ pornit de la restantele în rea­ dicioase a muncii în campanii
stabilirea do măsuri eficiente
lizarea efectivelor de anima­
si urmăririi materializării •*>-
rioare a potenţialului produc­ le, a producţiilor şi venituri­ biectivelor cuprinse în pro­
planificate,
arătîndu-se
lor
tiv al celor trei cooperative
gramele naţionale do dezvol­
pe temelii realiste ca prin eforturi unite zării amplului şi complexului cauzele care au generat ase­ tare a zootehniei şi de îm­
agricole din comună şi reali­
menea stări de lucruri, cine
bunătăţiri fnneiare.
program de propăşire a fiecă­
Abordînd cauzele care au
lor, cil şi măsurile ce trebuie
rei localităţi. Nu au fost ne­ se face vinovat de existenta influenţat negativ realizările
glijate insă nici celelalte as­ aplicate în vederea îmbunătă­
Printre problemele de cea creştere a producţiei de mi­ Este, consider, Important pecte ale activităţii politice, ţirii situaţiei economico-finan- cooperativei din Spini, tova­
mai mare însemnătate pen­ nereu cuprifer cu 30 la sută de relevat că muncitorii şi economico-sociale şi cultural- ciare a unităţilor. răşul Constantin Rădulesru,
tru dezvoltarea rapidă a tă­ peste prevederile cincina­ maiştrii au adus şi aduc sâ obţinem producţii educalive cu care este con­ spunea, între altele, că unita­
rii, pentru înfăptuirea pro­ lului. La nivelul abatajelor permanente îmbunătăţiri noii fruntată permanent organiza­ In cuvîntul lor, comuniştii tea dispune de unele terenuri
gramului elaborat de Con­ productivitatea muncii va metode, vin cu propuneri şi ţia comunală de partid. Constantin Miertoiu, Ileana cu exces permanent de umidi­
gresul al X-lea şi de Con­ creşte intre 80—100 la sută; soluţii care vădesc o matură Berejan, Petru Voma, Otilia tate şi de păşuni slab produc­
ferinţa Naţională, lucrările consumul specific de mate­ capacitate de creaţie tehni­ Relioiînd — în lumina obi­ Petruţescu, Vuţa Popa şi alţii tive, iar în efectivul de ani­
Plenarei C.C. al P.C.R. din rial lemnos va scădea la că şi o înaltă conştiinţă. In­ sporite de cereale ectivelor stabilite do Congre­ nu apreciat că biroul organi­ male sînt menţinute exempla­
20—21 noiembrie se înscriu numai o treime din consu­ tre aceste propuneri aş e- sul al X-lea şi Conferinţa Na­ zaţiei de partid de la C.A.P. re cu potenţial biologic scă­
ca un eveniment cu profun­ mul realizat cu metoda cla­ xemplifica puşcarea găurilor ţională a partidului, precum Pricaz, în frunte cu fostul său zut. Organizaţia de partid şi
de implicaţii în accelerarea sică de abataj. Se vor re­ cu încărcătură discontinuă şi a sarcinilor reieşite din re­ secretar, Ionn Drăgnn, nu s-a conducerea cooperativei nu
construcţiei noastre socialis­ duce, corespunzător, şi chel­ (care are o mai mare efi­ (Urmare din pag. 1) tone cereale impune ca fie­ zoluţia Consfătuirii pe tară a preocupat cu răspunderea cu­ au făcut însă lot ce Io a stat
te. Am reţinut, din expune­ tuielile la extracţia de mine­ cientă de rupere şi asigură care unitate agricolă socialis­ secretarilor comitetelor de venită do rezolvarea multiple­ în putinţă pentru a-i mobiliza
rea secretarului general al reu. Se rezolvă, de aseme­ minereului o granulatie op­ tă să-şi cîntărească cu maximum partid şi a preşedinţilor con­ lor şi complexelor probleme po toţi cooperatorii la execu­
partidului, tovarăşul Nicolae nea, problema folosirii mai timă), noua monografie de de qriiă şi responsabilitate siliilor populare comunale — pe care le-a ridicat activita­ tarea lucrărilor care să asigu­
Ceauşescu, ritmul foarte complete a utilajelor, res­ susţinere a galeriilor de sub- re creştere se prevede să se rezervele de care dispune, aportul comuniştilor la mobi­ tea productivă a unităţii. Ba re înregistrarea do randamen­
susţinut, înalt, de dezvoltare pectiv a maşinilor de încăr­ etaj (care aduce importante realizeze la porumb — aproa­ lizarea locuitorilor comunei mai mult, organizaţia de par­ te superioare în toate serloa-
a producţiei globale indus­ cat ; ele vor ajunge să lu­ economii băneşti), precum şi pe 10 milioane tone. De ase­ posibilităţile pe care le are pentru îndeplinirea politicii tid nu a luat poziţie hotărîtă rele do producţie ale unităţii.
triale preconizat pentru anul creze pînă la 90 la sută din puşcarea vetrei la retrage­ menea, se arată necesitatea şi să ia măsuri practice pen­ partidului de emancipare a Io şi combativă, nu a fost intran­
viitor — de 16,2 la sută durata unui schimb faţă de rea în subetaje (propusă de creşterii ponderii plantelor tru n le pune în valoare. Ştim calităţilor rurale, de ridicare sigentă fată de unii comunişti Ba mai mult, unele lucrări
în comparaţie cu planul pe circa 40 la sută mai înainte. minerul comunist Iulian Do­ tehnice, pentru a se obţine că numai prin cultivarea fie­ a nivelului de viaţă al locui­ care nu şi-au îndeplinit obli­ s-au făcut cu forte din afara
acest an. Se prevede un Noua metodă asigură şi re­ ta, membru în comitetul oa­ cărei palme de pămînt putem torilor satelor şi de creştere gaţiile ce le-au revenit. Aşa cooperativei. Comunistul Ion
ritm deosebit şi în ce pri­ ducerea efortului fizic al menilor muncii). venituri mai mari, produsele contribui la creşterea produc­ a conştiinţei socialiste a ma­ se explică de ce s-au semna­ Podeanu a insistat asupra ne­
veşte creşterea productivi­ muncitorilor mineri, îmbună­ Din expunerea secre­ cerute de economia naţională selor, conferinţa organizaţiei lat neajunsuri în executarea cesităţii ca fiecare comunist
tăţii muncii în industrie — tăţirea aerajului în subte­ tarului general al par­ şi de export, prin îmbunătă­ ţiei şi îndeplini cu cinste sar­ comunale de parlid Turdaş a lucrărilor agricole la timp şi să fie exemplu personal în
de 9,1 la sută. Cu alte cu­ ran, creşterea gradului de tidului la plenară, am reţinut ţirea structurii culturilor. cina stabilită de a obţine în trecut în revistă rezultatele de calitate, do ce s-au acu­ muncă şi conduită, să pună la
vinte, se pune problema fun­ securitate a muncii. că este necesar să trecem In cooperativa noastră — anul viitor o producţie supli­ obţinute in privinţa sporirii mulai minusuri apreciabile la suflet interesele obşteşti şi să
damentării Unui plan econo­ Aş vrea să subliniez că a- cu hotărîre la muncă pentru datorită măsurilor luate pen­ mentară de un milion tone producţiei la hectar şi pe cap producţia de furaje, iar pre­ nu lase pe seama timpului re­
mic care să pornească, să ţi­ plicarea acestei metode, a- ca, pînă în a doua jumătate tru creşterea potenţialului cereale. de animal, precum şi a con­ gătirea iernării animalelor ri­ zolvarea sarcinilor decisive
nă seama, să aibă la temelie daptarea ei la condiţiile de a lunii ianuarie, să fie în­ productiv al părhîntului; apli­ Ţăranii muncitori, mecani­ tribuţiei unităţilor agricole la dică încă multe semne de în­ pentru soarta producţiei.
posibilităţile reale ale eco­ la mina Deva este rezulta­ tocmite programe şi planuri carea întrequiui complex de zatorii, specialiştii din coope­ constituirea fondului centrali­ trebare. Darea de seamă şi Conferinţa, pe baza învăţă­
nomiei naţionale în general tul climatului deosebit de de măsuri concrete în fie­ lucrări agrotehnice cerute de rativa noastră, în frunte cu zat al stalului. Ca un aspect participanţii la discuţii au ce­ mintelor desprinse din activi­
şi ale fiecărei ramuri şi în­ favorabil pentru introduce­ care unitate. In atenţia co­ tehnologia fiecărei culturi — comuniştii. vor depune toate I pozitiv s-a desprins faptul că rut comitetului comunal de tatea de pînă acum, a cerut
treprinderi în parte, rezer­ rea noului care s-a statorni­ mitetului nostru de partid eforturile pentru a răspunde j la C.A.P. Turdaş s-au de­ partid să intervină mai ope­ comitetului comunal de par­
vele create, creşterile cali­ cit în ultimul timp ca urma­ va sta întocmirea cît mai s-a reuşit, cu toate condiţiile cu fapte de muncă demne a- J păşit producţiile planifica­ rativ şi energic în curmarea tid să vegheze în permanen­
tative intervenite pe par­ re şi a influentei muncii po­ judicioasă a acestor planuri, nefavorabile din acest an, să cestei sarcini. Prin aplicarea j te cu 700 kg porumb, 8 000 deficienţelor semnalate, tră- tă respectarea principiului
curs. litice desfăşurate pentru care să prorhoveze mai in­ se obţină producţii bune. A- unor tehnoloqii adecvate fie- I kq sfeclă de zahăr la hectar, gînd la răspundere pe cei că­ muncii colective, să se ocupe
Organizaţia de partid, co­ promovarea în rîndul mun­ tens şi mai operativ noul, ceasta pentru că organizaţin cărei plante, putem şi, prin | iar la C.A.P. Spini şi Turdaş rora li s-a încredinţat sarcina mai insistent de creşterea nu­
lectivul nostru de muncă a citorilor, maiştrilor, ingine­ în scopul punerii în circui­ noastră de parlid. comuniştii, eforturi unite, vom obţine pro- ! s-au obţinut cîte 3000 kg po­ să conducă treburile obşteşti merică şi calitativă a rînduri­
şi să gospodărească averea
avut şi are ca preocupare rilor a interesului pentru tul economiei naţionale a u- ţăranii cooperatori, specialiştii ducţii superioare celor pre- I rumb boabe la ha, cu cîte 300 cooperativelor. lor organizaţiei comunale r!^
de căpetenie realizarea îna­ progresul tehnic, a înţelege­ nor cantităţi sporite de me­ au înţeles că trebuie — aşa kg mai mult faţă de preve­ partid, să nu lase la perifer’n
inte de termen a sarcinilor rii importanţei sale în etapa tal, cu cheltuieli de muncă cum se arată în documentele văzute în planul pe 1973. La deri. La ultimele două unitari Comparînd rezultatele obţi­ atenţiei controlul îndeplinirii
cincinalului la toti indicato­ actuală. Organizaţiile de ba­ şi materiale cît mai reduse. Conqresului al X-lea şi cele qrîu. ne angajăm să realizăm amintite nu s-au realizat însă nute în condiţii de producţie sarcinilor, popularizarea hol-1-
rii. Analizele făcute în adu­ ză, comitetul nostru de par­ Aceste planuri vor fi susţi­ ale Conferinţei Naţionale a o depăşire de 500 kg, la po­ la nivelul planului producţii­ asemănătoare, s-a subliniat rîrilor partidului şi a legilor
nute prin acţiuni politice si
nările de partid, în comite­ tid au desfăşurat o intensă organizatorice — cu antre­ partidului — să facem totul rumb de 1 500 kq şi la siccln le de legume, grîu şi orz, faptul că la C.A.P. Turdaş or­ statului nostru. Acţionind in
tul oamenilor muncii, pe activitate propagandistică şi penl.ru practicarea unei agri­ de zahăr 10 000 kg la hectar. ceea ce a afectat negativ si­ ganizaţia de partid a dovedit spiritul sarcinilor ce revin ,a-
fluxul tehnologic ne-au dat agitatorică, pentru însuşirea narea efectivă si a sindica­ Aceste sporuri se vor obţine tuaţia lor economico-financia- în permanentă interes şi pre­ griculturii din documente’«
tului şi organizaţiei U.T.C. —,
convingerea fermă — cu noii tehnologii de exploata­ începînd de la organizarea culturi moderne, de mare ran­ în principal prin aplicarea u- ră. Do asemenea, merită evi­ ocupare pentru finalizarea ac­ Congresului al X-lea şi ale
toate greutăţile care le-am re care, in fond, este rodul cunoaşterii temeinice a noi­ dament şi să obţinem producţii nor cantităţi mai mari de în­ denţiate succesele cooperato­ ţiunilor iniţiate în scopul spo­ Conferinţei Naţionale a parti­
Sntîmpinat în primii doi ani muncii de creaţie, de gîndi- lor sarcini de către toti oa­ constante, indiferent de con­ grăşăminte —- naturale şi chi­ rilor din Turdaş, cate se.. pre , ririi producţiei agricole, uni­ dului, stă în posibilitatea ce­
r
ai cincinalului — că înce- re tehnică a colectivului menii muncii. diţiile climatice. mice — po unitatea de suprafa­ ¡5ii.ua cu efectivele de animale tatea detaşîndu-se astfel în lor peste 180 tie comunişti din
-
pînd cu anul viitor putem nostru cu sprijinul specia­ „Avem tot ce ne trebuie Anul acesta, la cultura gri­ ţă, combaterea buruienilor prin întrecerea cu celelalte două comuna Turdaş să determine
să obţinem realizări substan­ liştilor de la Centrala mine­ pentru a asigura înfăpluirea ului, datorită depăşirii pro­ şi producţia de'lapte' -anuală--' cooperative din comună. mobilizarea întregului poten­
ţial îmbunătăţite pe linia reurilor neferoase Deva. Din planului pe anul 1973 — ducţiei planificate, s-au obţi­ ierbicidarea culturilor ; exe- ţ depăşite, rezultatele economi­ — Sîntem convinşi însă că tial uman şi material la reali­
creşterii producţiei fizice şi, îndemnul organizaţiilor de subliniază tovarăşul Nicolae nut suplimentar peste 180 cutarea lucrărilor de întreţi­ ce înregistrate datorîndu-se nici noi nu am atins limita
în mod deosebit, a producti­ martid, muncitorii mineri, Ceauşpscu. Depinde numai neri în condiţii calitativ su­ conducerii cu competentă de superioară a posibilităţilor, zarea prevederilor cincinalu­
vităţii muncii. Calea spre a- nnaiştrii cu experienţă au tone, la porumb peste 200 to­ perioare şi combaterea dău­ către organizaţia de partid a sublinia inginerul loan Igna. lui înainte de termen, să-şi
cestea este promovarea nou­ fost printre primii care au de munca fiecăruia dintre ne, iar la sfecla de zahăr a- nătorilor ; strînqerea la timp întregii activităţi desfăşurate Aplicînd tehnologiile înainta­ exercite cu competentă rolul
noi, a fiecărui comunist, a
lui. experimentat-o. Astfel, briga­ fiecărui om al muncii I”. proape 200 tone. Pentru anul şi fără pierderi a recoltei. La în unitate. ^conducător al întregii acti­
La mina Deva s-a experi­ da comunistului Roman Pă- Comuniştii, muncitorii, in­ viitor ne-am propus ca fată cultura porumbului, do exem­ Darea de seamă şi partici­ te şi generalizînd acordul" glo­ vităţi politice, economice şi
mentat şi se aplică cu suc­ truţ. care încă acum un an ginerii şi tehnicienii de la de cifrele planificate — aşa plu, terenul va fi fertilizat cu panţii la discuţii au formulat, bal putem întrece nivelul pro­ sociale a comunei.
ces metoda de exploatare cu a trecut la experimentare, mina Deva au un obiectiv cum am discutat în adunarea cîte 500 kq substanţă brută la pe bună dreptate, critici înte­ ducţiilor . de pînă acum, po­
surpare în subetaje. Atenţia a fost urmată de cele con­ imediat în această privinţă : de dare de seamă si alegeri a meiate la adresa organizntii- tenţialul biologic al animale- N. TIRCOB
organizaţiei de partid şi a duse de Alexe Ivdochimov, să atingă în luna decembrie comitetului de parlid — să hectar, iar densitatea plante­
comitetului oamenilor mun­ Ladislau Gliezan şi apoi de nivelul producţiei preconi­ lor se va mări pînă la 50 000
cii esîe indreplată spre ge­ altele. Intre maiştrii care se zat pentru anul viitor. obţinem producţii superioare pe hoclar. Se vor cultiva hi­
neralizarea ei în cei mai ocupă de aplicarea şi extin­ la culturile cerealiere şi plan­ brizii cei mai valoroşi şi se
scurt timp, adică in circa 3 derea ei aş cita pe Gheor- Ing. IOAN RUSU te tehnice. # vor aplica cel puţin 3 praştie Perspectiva — mereu
luni. Exploatarea cu surpare ghc Mar cu, Pelru Pelreanu, secretarul comitetului Obţinerea în anul 1973 a mecanice şi 2 manuale. Tere­
in subetaje va permite o Vasilc Mihăilă. de partid al E. M. Deva unei producţii de 17 milioane nul destinat culturii sfeclei de
zahăr va fi înqrăşat cu doze
de pînă la 800 kq substanţă
—- ................................................................ ......................................... ......................................................... — — — tea plantelor va fi sporită in atenţia comuniştilor
brută la hectar; iar densita­
Productivitatea muncii în abataje să sporească pînă la 100 000 pe hectar. A-
reasla ne va permite ca, chiar Analizînd modul cum s-au niau mai mulţi vorbitori — depozitele finale, pregătirea
în condiţii climaiice mai puţin îndeplinit sarcinile de pro­ forestierii au sarcina ca, în drumurilor forestiere în ve­
în corelaţie directă cu creşterea gradului de mecanizare ducţii bune. ducţie în primii doi ani ai ac­ condiţiile diminuării masei derea utilizării lor în timpul
fa vorabih?, să obţinem pro­
tualului cincinal, darea de
lemnoase destinate exploatării
îmi exprim convinqerea că scamă prezentată de tovară­ prin reducerea tăierilor, să iernii în condiţii optime la
transportul materialului lem­
în anul 1973 — prin eforturi­ şul Emil Nicula, secretarul co­ realizeze, printr-o valorifi­ nos şi altele.
(Urmare din pag. 1) sîntem dotaţi. Unele din acestea stau ore în şir din cauza le comune ale cooperatorilor, mitetului do partid de la care superioară a masei lem­
unor defecţiuni de fabricaţie. mecanizatorilor şi specialişti­ sectorul de exploatare a lem­ noase, cantităţi mai mari de In dezbateri s-au subliniat
Avem, aşadai, largi posibilităţi de mecanizare. La fie­ măsurile luate şi succesele
mii de tone. Acest lucru se înţinrplâ deoarece peste 50 la lor — vom reuşi să realizăm nului Dobra, precum şi co­ sortimente valoroase. Trebuie obţinute pe linia întăririi or­
sută din personalul din sectorul electromecanic ^ este neca­ care loc de muncă se poate întreprinde ceva concret, în şi să depăşim cu mult pro­ muniştii în luările lor de cu- să mobilizăm — subliniau mai ganizaţiilor do bază, prin pri­
lificat, realizind de cele mai multe ori lucrări de slabă ca­ sensul îmbunătăţirii considerabile a lucrului. In recenta ducţiile planificate şi anqa- vînt au ţinut să sublinieze mulţi vorbitori — printr-o mirea în partid a unui număr
litate. Am luat, desigur, în ultimul timp măsuri de îmbu­ conferinţă a comitetului de partid pe mină. au fost anali­ iamenlcle asumate adueîndu-ne ca un fapt pozitiv, de mare muncă politică şi organizato­ de 20 din cei mai buni mun­
nătăţire a situaţiei, avînd în vedere că şi de noi depinde zate şi aceste aspecte. Din cuvîntul vorbitorilor s-a desprins prin aceasta contribuţia noas­ prestigiu pentru organizaţiile rică intensă şi Dino orienta­ citori forestieri, creşterea ro­
ritmicitatea extracţiei, mai ales în condiţiile lucrului pe 4 necesitatea îmbunătăţirii muncii şi în cadrul sectorului nos­ tră proprie la realizarea obi­ de partid, pentru toţi comu­ tă toate forţele în direcţia va­ lului organizaţiilor de partid
schimburi. Avem în pregătire un număr de peste 120 mese­ tru. Comuniştii, întregul personal s-a angajat să nu pre­ ectivului stabilit de Plenara niştii şi muncitorii forestieri, lorificării cît mai depline a în conducerea activităţii eco­
riaşi la loturile de muncă, la care se mai adaugă alţii, cupeţească nici un efort pentru traducerea în fapt a sarci­ C.C. al P.C.R. din noiembrie îndeplinirea cu două luni mai nomice, preocuparea acestora
şcolarizaţi la cursurile serale. Acţionăm ca în cel mai scurt nilor trasate de partid, să îmbună lăţească în continuare a.c. — obţinerea unei produc­ devreme a planului pe 1972, pentru educarea comuniştilor,
timp să acoperim în totalitate forţa de muncă necesară. ţii de 17 milioane tone cere­ livrarea peste plan a unor în­ Adunarea comuniştilor a tuturor muncitorilor fores­
Cred că un important sprijin l-am putea primi prin activitatea pe care o desfăşoară, în scopul creşterii produc­ ale. semnate rantităti de material tieri în spiritul eticii şi echi­
creşterea calităţii transportoarelor şi a ailor utilaje cu care tivităţii muncii în abataje. lemnos. Comuniştii au de­ de la sectorul de tăţii socialiste, al disciplinei
monstrat că sînt pătrunşi de şi răspunderii faţă de sarcinile,
înaltă responsabilitate, insis- exploatare încredinţate. Organizaţiile de
tînd, cu toate succesele de bază care aparţin comitetului
necontestat pe care le-au ob­ a lemnului Cobra de partid de la sectorul do
Uşurei ţinut, asupra unor neajunsuri. exploatare Dobra sînt orga­
Planul anual a fost îndeplinit
nizaţii puternice nu numai
la producţia globală şi marfă
— spuneau Emilian Bugnaru, resurselor de care dispunem prin numărul membrilor de
partid, dar şi prin calitatea a-
şeful sectorului de exploata­ pentru realizarea planului de cestora, prin pregătirea lor
(Urmare din pag. 1} ceea ce va conduce efectiv Ia — Pe mai multe planuri: va carate în plus. Cum ? Prin principală fiind menţinerea re, Trandafir luga, secretarul producţie valoric, fizic şi sor­ profesională şi politică. Cea
timental.
din
organizaţiei
de
partid
creşterea eficientei economi­ gospodărim cu maximă grijă respectarea cu stricteţe a parametrilor optimi de func­ parchetul Sălăstruc, Partenie Pentru a se atinge ţelurile mai mică organizaţie de bază
20 000 tone oţel, ceea ce re­ ce. feroaliajele. Apoi, întretinînd graficului de producţie; prin ţionare a furnalelor (tempera­ Anucuta, şeful parchetului Va­ propuse, s-a stabilit un pro­ numără 16 membri de partid,
prezintă onorarea angaja­ Lingă cuptorul IV, un grup şi exploatînd raţional cuptoa­ asigurarea unei asistente teh­ tura aerului cald, a nivelului lea Brazilor, Petru Boian, şe­ gram de acţiune al comitetu­ iar cea mai mare 48. Din cei
constant de încărcare, a nu­
mentului asumat în cinstea a- de oameni munceşte de zor. rele, la demolarea rinelor de nice permanente la fiecare mărului de încărcături pe oră, ful parchetului Stînceşti-Oha- lui de partid şi conducerii 160 membri de partid — ca­
niversării unui sfert de veac Ne apropiem. Ii urmărim cu fontă reuşim să recuperăm o şarjă; prin colaborarea mai a graficului de evacuare a ba, Eugen Sîrbu, şeful parche­ sectorului do exploatare. In re reprezintă peste 35 la su­
de la proclamarea Republicii, cită abilitate lucrează. cantitate apreciabilă de cără­ fructuoasă între oamenii tului Sălciva, loan Nicola, primul rînd se au în vedere tă din numărul total al sala­
ne dă certitudinea obţinerii — O mică defecţiune — ne mizi refractare pe care le pu­ schimbului şi între schimburi ; fontei şi zgurii, constanţa per­ directorul U.E.I.L. Hunedoara, măsurile ce se impun pentru riaţilor — 135 lucrează direct
unor noi succese, prin care mărturiseşte maistrul Mircea tem refolosi, nefiind uzate. prin menţinerea în permanen­ fectă a încărcăturii, consu­ şi alţii — dar am rămas în crearea condiţiilor necesare în producţie. Aceasta demon­
mul constant de gaz metan).
strează că organizaţiile de
să apropiem împlinirea cin­ Ungureanu, locţiitorul secre­ Mai realizăm economii la fier tă a parametrilor optimi do Pentru folosirea judicioasă a urmă cu realizările la cîleva realizării planului pe 1973. şi,
cinalului. tarului organizaţiei de bază vechi, la păcură. Asta numai funcţionare. In felul acesta materiilor prime şi materiale­ sortimente din cele mai im­ în perspectivă, a acelora pen­ partid dispun de forţele ne­
— Chiar azi dimineaţă (ieri — nr. 1 pe secţia O.S.M. II. Pen­ prin munca atentă, prin lucru dăm şi calitate bună, dar re­ lor, zilnic se efectuează veri­ portante. In discuţiile purtate tru îndeplinirea planului po cesare şi au capacitatea de
n.n.) — adăuga tovarăşul ing. tru că munca nu merge chiar chibzuit pe fiecare şarjă. ducem şi pierderile de metal, ficarea vagoanelor-cîntar şi a s-au subliniat căile şi mijloa­ 1974. In acest scop, s-a trecut a conduce colectivul de fo­
restieri, în mijlocul căruia îşi
Alexandru Dragotă, adjunct aşa ca pe sfoară. Dar orice — Cum economisiţi tim­ care, de ce să n-o recunoaş­ pîlm'ilor de cocs. cele prin care — în cursul încă do pe acum Ia extinde­
cu producţia al şefului sec­ neregulă se lichidează repe­ pul ? tem, mai sînt şi la cuptoare. lunii decembrie — pot fi în­ rea mecanizării celor mai im­ desfăşoară activitatea, spre
ţiei O.S.M. II — am avut o de. Oamenii îşi unesc efortu­ — Sîntem mereu lingă cup­ — De asemenea — a tinut deplinite şi chiar depăşite pre­ portante faze de lucru, pregă­ noi victorii în viitor. Aurel
Simoc, şeful parchetului Ia­
consfătuire cu toţi maiştrii, rile şi înving întotdeauna. Ex­ tor. Aici nu poţi înşela timpul. Aceeaşi luptă permanentă să completeze tovarăşul Teo­ vederile de plan şi la sorti­ tirea parchetelor şi asigura­ zuri, Alexandru Tomuta, se­
în cadrul căreia am discutat punerea tovarăşului Nicolae Nu te lasă oţelul. Te cheamă pentru metal mai mult şi de dor Hagea, locţiitorul secre­ mentele restante. Comuniştii rea stocurilor necesare de
o serie de probleme legate de Ceauşescu la Plenara C.C. al să-i conduci în fiecare minut mai bună calitate se duce şi tarului comitetului de partid şi-au manifestat în mod una­ material lemnos în fazele fa­ cretarul comitetului U.T.C.,
mai buna organizare a pro­ P.C.R., care a avut loc luni şi destinele, altfel te sancţionea­ pe platforma furnalelor. Aici pe secţia a Il-a furnale — ne nim hotărîrea de a mobiliza sonat şi scos-apropiat pînă la Ilarie Panţilie, fasonator-me-
ducţiei şi a muncii pentru a marţi, ne mobilizează mai e- ză aspru. Şi nu vrem asta. intră însă în competiţie coc­ preocupăm să economisim o forestierii din parchete pen­ data de 20 decembrie a.c., camc, Roman Popovlci, şeful
parchetului
Zam,
Octavlan
ne putea realiza sarcinile a- nergic la realizarea sarcinilor. Aşa cred eu că în acest an sul, pentru economisirea că­ serie de piese de schimb (la tru a nu rămîno datori cu creîndu-sc în acest fel condi­ Farcaş, şeful coloanei U.M.T.F.,
nuale, pentru a pregăti de pe In atenţia noastră stau multe echipa- do la cuptorul 6 a reu­ ruia se dă o aprigă bătăile. furnalul 7 a fost montat un a- nici un metru cub de lemn. ţiile pentru realizarea planu­
acum condiţiile înfăptuirii pla­ obiective, principală fiind ca­ şit să se menţină mereu în — Reducerea consumuri­ parat de încărcare executat Analizînd ceea ce s-a făcut lui de producţie al sectorului Simion Enut, secretarul orga­
nului pe anul viitor. Cum ve­ litatea otelului, dar şi canti­ frunte, să dea peste plan pe­ lor specifice — aşa cum în proporţie de 90 la sută cu bun, tot ce este pozitiv în ac­ de exploatare şi de transport nizaţiei de bază tehnic-admi-
dem noi această organizare ? tatea — adică realizarea sar­ ste 1 300 tone de otel. subliniază tovarăşul Nicolae piese do schimb recuperate), tivitatea do producţie, în al coloanei U.M.T.F, pe tri­ nistraliv, Iulian Munteanu,
secretarul organizaţiei de ba­
Fiecare să-l dubleze pe cel cinilor de plan la toţi indica­ — Şi mai e ceva — a in­ Ceauşescu în expunerea la să asigurăm o bună calitate munca desfăşurată de comi­ mestrul I 1973. ză de la depozitul final Dobra
din preajma sa; inginerul pe torii. tervenit prim-topitorul loan recenta Plenară a C.C. al reviziilor şi reparaţiilor a- tetul şi organizaţiile de par­ Au fost stabilite măsuri po­ si alţi vorbitori au subliniat
maistru, maistrul pe topitorul — Fără îndoială, calitatea Baştea, de la cuptorul 4. Fie­ P.C.R. — trebuie să ne pre­ gregatelor (furnalelor şi a- tid, de către comunişti şi toţi litice şi tehnico-organizatori- hotăriroa comuniştilor, a în­
şef şi invers. Adică, să stimu­ ne preocupă cel mai mult — care om de la cuptoare ştie ocupe mai mult pe fiecare — nexelor lor), să preîntîmpi- muncitorii forestieri, aduna­ ce cu termene precise şi răs­ tregului colectiv de forestieri
lăm spiritul de iniţiativă, de intervine prim-topitorul Gheor- precis ce are de făcut, nu aş­ afirma tovarăşul ing. Nicolae năm eventuale avarii şi de­ rea pentru dare de seamă şi punderi concrete pe oameni, din acest sector de a nu pre­
acţiune al fiecărui angajat. De ghe Buitureanu, de ia cupto­ teaptă mereu instrucţiuni de Renţea, din cadrul secţiei a ranjamente. Ne exprimăm alegeri a demonstrat grija şi care să asigure extinderea cupeţi nici un efort pentru
asemenea, ne preocupă per­ rul 6, dar şi realizarea unor la şefi. Aici, omul potrivit e Jl-a furnale. La noi, pe prim mulţumirea că încă o dată preocuparea comuniştilor pen­ mecanizării complete în cît
fecţionarea tehnologiilor de economii de materiale, bani, la locul potrivit, aşa cum spu­ plan se situează economisirea tovarăşul Nicolae Ceauşescu tru perspectiva de viitor. Pri­ mai multe parchete, instruirea a întîmpina a 25-a aniversare
a proclamării Republicii cu
lucru. Vrem ca de la anul, timp, aşa cum ne indica tova­ nea cu o ocazie tovarăşul cocsului. Pînă acum avem o ne-a dat indicaţii de preţ prin vind înainte, pornind de la si pregătirea cadrelor prin noi succese în muncă, de a-şi
cînd producţia de oţel va spori răşul Nicolae Ceauşescu In Nicolae Ceauşescu. Din expu­ economie de 2 kg cocs pe to­ expunerea la Plenara C.C. al ceea ce trebuie făcut azi şi cursuri de calificare la locul aduce întreaga contribuţie Ia
cu aproape 200 000 tone, să expunerea la Plenara C.C. al nerea secretarului general al na de fontă, dar rezervele P.C.R. pentru bunul mers al mîine, pentru ca obiectivele do muncă în vederea folosi­ îndeplinirea cincinalului îna­
echipăm instalaţiile în aşa fel P.C.R. partidului nostru eu aş accen­ activităţii noastre productive stabilite în perspectivă să fie rii cu randament sporit a me­ inte de termen.
îneît să insuflăm cantităţi — Cum realizaţi acest lu­ tua pe calitatea metalului, că­ sînt mai mari şi pot fi mate­ şi exprimăm asigurarea că le finalizate întocmai. pentru canismelor şi utilajelor cu ca­
sporite de oxigen în cuptoare, cru ? reia noi îi putem aduce cite- rializate pe mai multe căi, vom urma neabătut. anii 1973 şi 1974 — subli­ re sînt dotate parchetele şi
N. 8ADIU