Page 68 - Drumul_socialismului_1972_11

ca
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 558 © MIERCURI 22 NOIEMBRIE 1972

r i
In învăţămîntul de partid

STUDIUL DOCUMENTELOR CilEHTEI NATIONALE -
etM JOBA! TORA! TORA!“ Editoriale temperatura încăpeiii — lu

îi mm\concordanta cu mumii mrnrnw Editura ştiinţifică publică, crarea se situează drept o
pledoarie de un înalt nivel
Marele succes de public al Aceste două exemple — în aceste zile, volumul III din ştiinţific pentru protejarea
omului în relaţiile sale cu
— Conduc un curs de ţa Naţională a partidului mult în această perioadă e- din întreprindere. Mulţi par­ literaturii memorialistice (şi, poate nu tocmai cele mat „Istoria generală a ştiinţei" maşinile în procesul muncii,
studiere a politicii economi­ le-a pus în fata economiei conomia noastră naţională, ticipanţi la dezbateri au re­ implicit, al operelor cinema­ semnificative — nu pot carac­ de René Taton, director şti­ pentru umanizarea acestui
ce a P.C.R., anul II, care noastre naţionale, a întregu­ îmbucurător este că oamenii levat că imperativul major tografice izvorîte din aceasta) teriza toate virtuţile filmului. inţific la Centrul naţional proces.
cuprinde 24 membri de par­ lui popor. Dar nu le expun cunosc bine documentele al poporului nostru — rea­ se explică printr-o curiozitate Pentru că cel mai important francez de cercetare ştiinţi­
tid din cadrul organizaţiei de doar teoretic, ci le localizea­ conferinţei, le privesc prin lizarea planului cincinal îna­ umană sănătoasă şi firească. lucru din film este reconsti­ fică. Traducerea aparţine iul
bază tehnic-economic — ne ză la nivelul întreprinderii, prisma propriei lor activităţi. inte de termen — are la ba­ Această curiozitate e deosebit tuirea tragediei de la Pearl Mihai Livescu şi Mihai Ma- Pentru melomani
spunea tovarăşul ing. Tibe- al sarcinilor pe care le au Tovarăşul Victor Jurca, de ză realităţile concrete ale e- de interesantă de felul în ca­ Harbour, a acelei tragedii din zanet. După ce primul vo
riu Erşek, de la I.E.C. Min­ fiecare. pildă, a discutat cu multă conomiei noastre actuale şi re s-au petrecut acele eveni­ 7 decembrie 1941, care a de­ lum ne introdusese în evo­ O casetă cu cinci discuri
tia. In anul trecut, cursul a — Să exemplificăm din competentă şi responsabili­ viitoare, că există asigurate mente istorice, despre care li­ clanşat extraordinara presiune luţia gîndirii ştiinţifice a di­ — stereo — cuprinde inte­
desfăşurat o activitate bună, nou. Cum au decurs dezba­ tate despre pregătirea cadre­ condiţii optime pentru atin­ teratura de specialitate ne in­ a opiniei publice, determinînd verselor civilizaţii de la ori­ grala concertelor de Beellio-
acum este şi mai bună. terile la ultima lecţie ? lor şi rolul cercetării ştiinţi­ gerea acestui obiectiv. Cu formează într-un limbaj aproa­ diplomaţia americană să ia gini pînă la sfîrşitul evului ven în interpretarea solislu
mediu, după ce volumul II
— Vreţi să concretizaţi I — Am purtat discuţii asu­ fice, referindu-se la modul toate că sîntem la un curs pe codificat. Superproducţia poziţie, în sfirşit, fată de axa descrisese naşterea, primii lui Emil Ghilels şi a orches
se inspiră din cartea omoni-
Berlin-Tokio. Strigătul „Tora !
în care se realizează aceste
de studiere a politicii econo­
— In ziua clnd avem în- pra primelor trei capitole deziderate în cadrul I.E.C. mă a lui Gordon W. Prange Tora ! Tora!“ al triumfului paşi, progresul ştiinţei mo­ trei simfonice din Cleveland
vătămînt de partid fiecare din Raportul prezentat de to­ Mintia. Dezbateri vii, intere­ mice, cursanţii noştri o îm­ şi din „Cheia cifrului' de La- sîngeros, a însemnat un bi­ derne de la Renaştere pînă dirijată de Georges S/ell.
1
bină întotdeauna cu etica şi
cursant îşi suprimă orice varăşul Nicolae Ceauşescu sante s-au purtat pe margi­ educaţia salariaţilor, accen­ dislau Farago. Ambele cărţi lanţ dramatic: 2 403 morţi, în secolul XVIII acest ni u-
altă activitate, obştească sau la Conferinţa Naţională. Si­ nea problemei economiilor. tuează asupra creşterii gra­ cumulează o infinitate de da­ „Oklahoma“, „West-Virginia", treilea volum so opreşte a- „Din creaţia lui Ion Va-
de interes personal, aşa că gur, e un mare volum de Cursanţii Pelaghie Ciolpan dului de conştiinţă al oame­ te, o faptologie abundentă, fi­ „California, „Nevada", „Ari- mănuntit asupra secolului silescu". Dintre cele li me
prezenta este de sută la su­ material, de o inestimabilă şi Eduard Brenner au subli­ nilor. Vom continua pe a- ind, într-un fel, nişte mo­ zona” şi alto 13 nave scufun­ XIX oglindind in (i capitole lodii înregistrate am spicui!
tă. La dezbateri participă valoare, care nu poate fi niat necesitatea folosirii de­ ceastă linie, îneît cursul nos­ zaicuri uriaşe, compuse din date sau avariate. Dar strigă­ detaliate mersul accelerat cîteva : „Te aştept diseară n
mulţi cursanţi. Cunoscîndu-se parcurs în două ore, cît am pline a fondului de timp de tru să răspundă integral sar­ mii de detalii. Scopul ambelor tul comandorului japonez a al progresului ştiinţific, în Cişmigiu“, „Fetiţele din
bine intre ei, nu se jenează convenit să dureze dezbate­ lucru, reducerii consumurilor cinilor majore ce ne revin cărţi (deci şi al filmului, de­ însemnat şj fitilul aprins al ambianţa epocii, în cele mai Bucureşti", „Astă seară să
să in cuvîntul, să aducă In rile. Dar am orientat dezba­ specifice de combustibil şi fiecăruia în lumina docu­ oarece acesta este o transpu­ bombelor aruncate peste pa­ diferite ramuri ale ştiinţei. dansezi numai cu mine“.
„Să-mi cînti un cînlec de iu­
discuţii cele mai importante terile spre cîteva probleme energie electrică, utilizării mentelor Congresului al X- nere exactă a materialului li­ tru ani , asupra Hiroşlmei şi •k bire", „Ce ştii tu ce-i dra­
probleme pe care Conferin­ cu care se confruntă mai mai raţionale a agregatelor lea şi ale Conferinţei Naţio­ terar) este demonstrarea ace­ Nagasaki. Şi cît de impresio­ A apărut, în Editura Da­ gostea".
lei însemnătăţi capitale pe ca­ nant e faptul că peste aproa­ cia din Cluj, primul volum
nale a partidului din iu­ re bătălia de la Pearl Har- pe trei decenii de la dezastru, dintre cele 6 proiectate alo
De se mimai un cabinet lie a.c. bour a avut-o în destinul ce­ cineaştii celor două ţări îşi „Caietelor Principelui“ de Spectacole
Eugen Barbu.
dau mina pentru a reconstitui
de-a
lei
doua
conflagraţii
1 mondiale. Nu-ncape îndoială, ce-a însemnat Pearl Harbour, iir
de ştiinţe sociale? „Ne pregătim „Tora 1 Tora 1 Tora !“ este o 7 decembrie 1941. jean, directorul Institutului samblul folcloric „Rapsodia
© Azi, la Petroşani, an­
Prof. dr. med. E. Grand-
Din punctul de vedere al
peliculă extrem de interesan­
tă, avînd cîteva secvenţe de o
tacol de muzică populară.
„Singurul cabinet de ştiin­ xism-leninism ? Comitetul o- le care au fost pînă acum să devenim mare frumuseţe artistică. Ne tehnicii cinematografice „To­ de igienă şi fiziologie a Română“ prezintă un spec­
muncii de la Universitatea
ra! Tora! Tora!" este o re­
ţe sociale care îşi desfăşoa­ răşenesc de partid va trebui editate (cele trei culegeri) referim aici la scena înmînă- velaţie. Poate că nicicînd nu tehnică din Zürich, prezintă, La Hunedoara, Teatrul de
ră activitatea — se arată în- să acorde toată atenţia acti­ au pătruns într-un număr utecisti rii ultimatumului do către am văzut astfel de trucaje în Editura ştiinţifică, o lu­ stat „Valea Jiului" soseşte cu
tr-o informare a Comitetului vizării cabinetelor de ştiinţe de exemplare aproape deri­ ambasadorul japonez secreta­ excelente, srene de război a- crare de un deosebit interes piesa lui Vasile Zdrenghea
orăşenesc de partid Simeria sociale şi a punctelor de in­ zoriu în reţeaua de desface­ PETRO$ANI. Şcoala ge­ rului de stat Huli. Din punct tît de fidele realităţii. Şi di­ în epoca actuală, de avînt al „Omul pămîntului“. Aceeaşi
— e cel de la U.M.M.R. In formare şi documentare, în­ re a cărţii nu numai de la nerală nr. 6 Petroşani. Co­ de vedere uman atît Huli, cît mensiunile care se confundă forţelor do producţie. E vor­ piesă va fl prezentată în 23
cadrul acestuia, se organi­ zestrării lor cu material bi­ Simeria, ci şi din Orâştie şi munistul Constantin Dră- şi ambasadorul nu pot fi do cu cele alo adevărului cutre­ ba de „Principii de enerqo- noiembrie, la Brad şi în 24
zează permanent activităţi bliografic, întrucît manuale­ alte localităţi ale judeţului. ghici se destăinuie : „Acum acord cu amplificarea vărsări­ mură. Cutremură aidoma evo­ nomie. Organizarea fiziolo- noiembrie, la Gurabarza.
de informare şi studiu pen­ 20 şi ceva de ani, cînd e- lor de sînge. A doua secven­ luţiei actorilor Martin Bal­ gică a muncii“. Prin capito­ © Comedia muzicală „Ac­
tru cursanţi, consultaţii şi Morala socialistă a muncii ram brigadier la Bumbeşti— ţă e cea în care Yamamoto, sam, Soy Yamamura, Joseph lele sale, referitoare la apa­ celeratul 402” pusă în scenă
discuţii cu propagandiştii şi Livezeni...". Pionierii ascul­ amiralul flotei japonezo, cîntă- Cotten. Tatsuya Mihashi şi ratul locomotor, la principii de Teatrul de stat Piteşti
lectorii, este pus la dispozi­ tă cu luare-aminte. Este un reşte adevărata pondere a bă­ E. G. Marshall, vizibil impre­ de uşurare a muncii, mun­ va delecta azi spectatorii
ţie un bogat material biblio­ La C.S. Hunedoara func­ bligatia de a presta o mun­ moment emoţionant. Elevii tăliei cîştigate, a victoriei dis­ sionaţi de povara întruchipă­ ca grea, oboseala, timpul de din Deva, iar în 24 şi 25 no­
grafic şi instructiv pentru ţionează, în actualul an de că utilă societăţii, potrivit pun întrebări. Invitatul răs­ cutabile, solitar, înconjurat de rii unor personaje intrate în muncă pauza, alimentaţia, iembrie pe cei clin Vulcan şi
informare". învătămînt de partid, un nu­ capacităţilor profesionale — punde prompt, stîmind in­ apele cenuşii ale oceanului istorie. lumina şi culorile, zgomotul, Lupeni.
Se pune Întrebarea : După măr sporit de cursuri de îndatorire fundamentală a teresul. Apoi, purtătorii imens. El, Yamamoto, supusul AL. COVACI
un an de zile de la plenara studiere a politicii economi­ fiecărui cetăţean. Atitudinea cravatelor roşii prezintă un fidel al Mikado-ului, ştie că a-
C.C. al P.C.R. din 3—5 no­ ce a partidului, pe probleme înaintată faţă de muncă — program de cîntece patrio­ ceastă bătălie cîştigată în­
iembrie 1971, în oraşul Si­ de educaţie moral-cetăţe- una din înaltele calităţi ale tice. seamnă sfîrşitul, începutul
nească, precum şi de studie­ omului societăţii noastre". Asemenea manifestări, in­ sfîrşitului, începutul declinu­
meria numai un singur ca­
re a Statutului P C.R„ a Expunerea propagandistului titulate sugestiv „Ne pre­ lui. Şi tristeţea lui Yamamoto
f
binet de ştiinţe sociale îşi principiilor şi metodelor şi dezbaterea, exemplificate gătim să devenim utecişti“,
desfăşoară activitatea cît de muncii de partid. cu aspecte concrete din acti­ au loc frecvent la Şcoala este una dintre cele mai stra­ DRAGOSTEA FAŢĂ DE MUNCA
cît la nivelul cerinţelor? La cursul de educaţie mo- vitatea comuniştilor, a celor­ generală nr. 6 Petroşani. nii tristeti : e tristeţea omului
Cum sînt ajutaţi ceilalţi pro­ ral-cetăţenească de la uzina lalţi salariaţi, au constituit Aşa se pregătesc pionierii învins de către istorie, înveş-
pagandişti şi cursanţi din cocsochimică, schimbul C, să intre în marele detaşa­ mîntîndu-1, paradoxal, cu
oraş, studenţii de la secţia condus de propagandistul o lecţie de etică socialistă ment al Uniunii Tineretului Eli CE I DEFINEŞTE PE OWE
universităţii serale de mar- Ioan Pascu, s-a dezbătut „O- a muncii. Comunist. mantia de purpură a învingă­
torului.
în fiecare zi din viaţa de pionier, cît mai Dezbatere într-o seefie a C.S. Hunedoara
multe fapte demne de viitori comunişti In procesul de formare a Mulţumirea sufletească a spre o altă fatetă a con­
omului nou s-a născut şi un muncitorului laminator, a ştiinţei răspunderii.
complex de norme care de­ comunistului Ioan Hrişcu, vi­ — Maşina pe care lucrez
finesc atitudinea lui fata de
Manifestări consacrate muncă. Există, aşadar, o e- ne, deci, dintr-o altă consta­ valorează milioane. Ştiti ce
tare, anume aceea că ştafe­
înseamnă să ai răspunderea
tică a muncii, iar dubla ca­
ta muncii rodnice şi a me­
litate do producător şi pro­ seriei practicate cu artă se mînuirii unei astfel de va
lori care ti-a fost încredin
aniversării Republicii prietar al mijloacelor de predă şi preia din mers cu tată ?
producţie se reliefează preg­
o mare putere de adaptare,
E întrebare şi răspuns
nant în condiţiile încadrării capacitate la caro ajung co­ pentru că Dumitru Miha
Alături de părinţii lor, pionierii din municipiul Hunedoara în normele acestei etici. lectivele maturizate profe­ răspunde prin faple îngri
întîmpină ziua de 30 Decembrie cu activităţi dintre cele mal La indicaţia organului mu­ sional şi etic. întrajutorarea jindu-şi maşina „ca pe ochii
Interesante. nicipal de partid, Comitetul capătă în aceste colective din cap".
Astfel, purtătorii cravatelor roşii cu tricolor participă la municipal Hunedoara al mare concreteţe. — Eu de la tovarăşul Gri-
concursul literar „Tinere condeie", a cărui fază pe’ unităţi se U.T.C. a avut lăudabila ini­ — Etica muncii de care gorut am învăţat respectul
desfăşoară In prezent. Expoziţia filatelică va oglindi dezvolta­ ţiativă de a supune această vorbim aici, noi am înţeles fată de muncă, pentru că Ia
rea ţării în cel douăzeci şi cinci de ani, iar expoziţia de foto­ temă dezbaterii unui grup s-o cultivăm intreeîndu-ne început cînd am venit în
grafii „Copilărie fericită" va oglindi viaţa şl activitatea pio­ de tineri şi mai vîrstnici, în a da oteluri de calitate. secţie nu-mi plăcea aici.
nierilor hunedoreni. Concursul de montaje „Republică, mărea­ muncitori, maiştri sau ingi­ Am 15 ani în secţie, dar nu Asta spune lăcătuşul EIo
ţă vatră" şl concursul coral „Pămînt legendar" vor contribui neri, din colectivul lamino­ am absentat nici o zi nemo­ nan Jurca, iar „tovarăşul
la omagierea de către pionieri a acestei măreţe sărbători. rului de 800 mm ai combi­ tivat. Mie mi-a plăcut mese­ Grigorut", şi el prezent la
☆ natului hunedorenn. De ce ria şi m-am străduit să-i dezbatere, înclină din cap
In scopul de a cunoaşte modul in care se reflectă docu­ tocmai unor membri ai aces­ fac şi pe alţii să le placă. în semn că aşa e şi că nu
mentele Conferinţei Naţionale a partidului asupra dezvoltării tui colectiv? Pentru că el putea fi altfel,
municipiului lor şl judeţului, pionierii detaşamentului clasei a dovedeşte prin faptele sale Alimentatorul cuptorar — Să cultivăm pasiuni.
VII-a C de la Şcoala generală nr. 8 din Hunedoara au invitat de muncă, prin rezultatele Dumitru Vizitiu care spune Cei care spun că n-au cu
să le vorbească despre acest subiect pe tovarăşul Ioan Rusan, sale că etica muncii nu e aceste cuvinte n-a făcut ce-şi umple timpul liber
de la comitetul municipal de partid. noţiune abstractă, că poziţia n-au pasiuni.
Oaspetele a vorbit pionierilor despre preocupările şl an­ fată de muncă a membrilor Comunistul Daniel Doboli,
gajamentele oamenilor muncii din municipiu de a realiza pre­ colectivului a făcut progre­ energeiicianul şef al secţiei,
vederile cincinalului înainte de termen. se evidente; pentru ă aici „n-are timp pentru... a avea
Secţia (le pigmenţi metalici — unde lucrează şi muncitorii Eugenia Meiuş şi ironim i'irva — organizaţia de tineret, con­ CONFRUNTĂRI
aduce o contribuţie însemnată la palmaresul de succese ale Uzi nel chimice Orâştie. Au fost scoase in evidenţă acţiunile patriotice ale pionie­ dusă şi îndrumată cu grijă timp gol de fapte", pentru
rilor hunedoreni, precum şi sarcinile ce revin unităţilor de pio­ că e stăpînit de pasiunea
nieri pentru înfrumuseţarea şcolilor şi a municipiului. de organizaţia de partid, a ETICE noului.
căutat şi a găsit forme con­
Peste 75 la sută din
—
crete şi atractive de influ­ ţinerii din secţia noastră
MARIA CISMAŞ
Concurs pe tame de dreutafie Âcfiyrîi perafru j MARGARETA SOŞ enţare a conştiinţei, unele învaţă, dar nu toti învaţă
venind din tradiţie, mulle
Şcoala generală nr. 8 Hunedoara din pasiunea de a desco­
colectarea fărînd dovada unei aspre cursuri de etică în vreo
In ultimul timp, printr-o pînd pionieri de la liceul lupte împotriva lenei de a peri noul. De aceea, trebuie
apropiată colaborare dintre şi şcoala de cultură gene­ CeS mai disciplinai detaşament şcoală specială. Le-a învă­ să cultivăm pasiuni îşi în­
organele de miliţie, condu­ rală din localitate. îndru­ fierului vechi gindi. De aceea şi din multe ţat la şcoala înaltă a mun­ tăreşte inginerul Doboli
cerile şcolilor, comandan­ maţi de profesorii Ghcor- Unitatea de pionieri a Liceului Simeria, în dorinţa de a alte motive, membri ai aces­ cii şi acum acest mod de a
ţii organizaţiilor de pio­ ghe Gulie şi Maria Teaha. tui colectiv au fost solicitaţi ideea.
nieri din judeţ, tot mai Pe primele trei locuri s-au LUPENI. Salariaţii de la ; întări disciplina şi păstrarea bunului obştesc, a iniţiat o între­ să dpzbată o temă care ne gindi face parte integrantă Rosturile meseriei şi ale
mulţi elevi sînt antrenaţi clasat in ordine elevii : Exploatarea minieră Lupeni j cere intre detaşamente, pentru cel mai disciplinat şi ordonat din conformaţia lui morală.
in concursurile pe teme Gelu Izbaşa (liceu). Tibe- au desfăşurat zilele trecule ţ detaşament. interesează acum pe toti în dragostei fată de ea, teh­
de circulaţie, modalităţi riu Crişan (liceu), Victor o amplă acţiune pentru co- i cel mai înalt grad. — Noi, mai spune Dumi­ nologul şef al secţiei, Ladis-
eficiente de familiarizare Zilnic, cadrele didactice consemnează prin calificative si­ tru Vizitiu, am făcut din lau Beneş, le vede avind
a celor mici cu normele de Gabor (şcoala generală). lectarea metalelor. Rezulta- i tuaţia curăţeniei şi a disciplinei la clasă. Etica nouă a muncii are modernizarea proceselor şi
“acordate
fost
circulaţie pe drumurile Lor lc-au cărţi. Au mai fele au fost dintre cele mai ; Intr-un careu care se face luni dimineaţa, se analizează multe „repere". Exercitarea rădăcini adinei in şcoală.
premii
in
publice, de prevenire a fost. de asemenea, atri­ bune, s-au predat I.C.M.-u- ; situaţia so itămînală şi se inminează drapelul de „Detaşament cu convingere a dreptului fazelor de lucru în secţie o — Iar odată ce omul şi-a
accidentelor. buite. 6 menţiuni. preocupare permanentă. ales meseria, trebuie făcut
Un astfel de concurs a lui din Petroşani 1 340 kg j fruntaş". şi a îndatoririi de a munci,
fost organizat in oraşul fier vechi, care va lua d-ru- j CORiNA MIHĂILESCU cultivarea dragostei fată de Reverberaţiile comunicării, să înţeleagă că are datoria
Haţeg, la întrecere partici- Plt. MIRCEA NEGRU mul oţelăriilor Hunedoarei. 1 Liceul Simeria meseria aleasă, respectul atît de simplu făcută cu oa­ să producă numai bunuri fo­
pentru actul de dăruire mun­ menii, spun : „noi nu ne lositoare societăţii.
cii şi pentru cei ce-1 săvîr-' putem împăca cu lenea de — Sînt în secţia noastră
şese, întrajutorarea, condam­ a gindi, pentru că dacă realităţi de care trebuie să
ne-am împăca, ne-ar lun-o
narea indisciplinei, a lenei,
ieşire unitate agrisolă să asigure a eschivei sau risipei, lupta alţii şi timpul înainte". Co­ cest continuu proces de for­
ţinem neapărat seama în a-
municări de acest fel sînt
împotriva a ceea ce e vechi
mare a eticii noi a muncii.
şi Dorimat sînt cîteva din
Realităţile
despre
care
ţie de etică a muncii.
principalele „repere", ele­ elemente dintr-o înaltă lec­ vorbeşte comunistul Fran-
Electricianul din schimbul
mente foarte concrete după D şi secretarul unei organi­ cLsc Andraş le defineşte ast­
cum se va vedea din opi­
condiţii optime pentru iernarea animalelor niile participanţilor la dez­ tineri, binefacerile încrede­ stăpîniţi de mentalităţi vechi,
fel :
zaţii a U.T.C., Nicu lorga,
— Mai avem încă oameni
batere.
a simtit, împreună cu aiti
Cînd
de
şef
maistrul
schimb, comunistul Nită Do- rii pe care vîrstnicii le-o care nu concep să „vindâ"
din secretele profesiei lor.
bre, spune cu mîndrie: „Cele acordă tinerilor. Am avui astfel de cazuri in
In etapa actuală, cînd se mizegetusa, Sintămăria, Ra- te a furajelor. Surprinde o a- uşi, ferestre, lanţuri de lor au fost mai grele, pentru peste 1 060 tone de lamina­ — Investiţia de încredere discuţia organizaţiilor do
impune cu maximă acuitate poltu Mare şi altele, au con­ semenea situaţie dace se are legat, ceea ce a făcut ca a evita crearea de situaţii te finite, cît a dat pînă a- pe care organizaţia de par­ partid şi de tinerel. Din fe­
intensificarea continuă a pro­ tinuat această qcţiune şi pe în vedere că în unităţile n- atît vacile cît şi viţelele de deosebite sub aspectul fura­ cum schimbul C peste plan, tid. maiştrii sau muncitorii ricire cazurile sînt «zolalc.
ducţiei zootehnice, organiza­ timpul verii pentru categori­ mintite prin balanţa furajeră reproducţie să fie tinute în jării animalelor mai ales în sînt dovada faptului că noi mai vîrstnici o fac în noi. Sînt însă şi tineri care nu
rea producerii furajelor pre­ ile de animale întreţinute la nu se asigură necesarul de aer liber sau dezlegate în a- primăvara anului viitor, se am cunoscut ce avem de fă­ tinerii, e cea mai bună for­ preţuiesc la valoarea exactă
cum şi modul de administrare grajd. Conducerile unităţilor furaje în această iarnă. Este dăposturi. Ba mai mult, nu impune ra în fiecare C.A.P. cut, ce ne revine nouă din mă de influenţare a con­ mina de ajutor ce ii se în­
a acestora în hrana animale­ amintite s-au preocupat, de a- inexplicabilă atitudinea do s-au creai condiţii nici pentru şi I.A.S. să iie adoptate cele angajamentele combinatului", ştiinţei noastre. La noi, în­ tinde. Dincolo de aceste ex­
aceasta se traduce altfel
crederea în oameni e mare,
lor sînt elemente hotărîtoare semenea, de buna întreţinere pasivitate a preşedinţilor, in­ adăparea ior. In ce priveşte mai bune soluţii tehnice şi e- aşa : „noi ne-am exercitat şi iar dojana, cînd vine, e pă­ cepţii, tinerii noştri ştiu ce
vor. Şi cînd lucrezi cu astfel
în obţinerea de rezultate su­ a utilajelor de torare şi şi-au ginerilor, şefilor de ferme şi transportul furajelor la graj­ conomice de folosire a nutre­ ne exercităm cu răspunde­ rintească şi ajutătoare. de oameni, procesul de for­
perioare şi ridicarea eficienţei amenajat mai sistematic ba­ brigadierilor zootehnici din u- durile de animale şi pregăti­ ţurilor. in aşa fel ca efective­ re dreptul şi datoria de a
mare a eticii noi a muncii e
activităţii fermelor. Odată cu zinele de preparare a furaje­ nitătile respective, neglijenta rea acţiunii de tocare, nu s-a le să se realizeze integral şi munci". Pentru el şi pentru — Era la noi în oraş unul urmat de rezultate care a-
trecerea animalelor la îngriji­ lor în bucătăriile furajere. Se de care dau dovadă în insta­ întreprins nimic de către con­ să se obţină producţiile pla­ tot colectivul această cerin­ Bartoş, tînăr fără căpâtîi.
rea în stabulatie sini readu­ poate spune deci că s-a tre­ larea utilajelor de tocat lin­ ducerea cooperativei, lăsînd nificate. In acelaşi timp, să se ţă a eticii muncii are con­ Nu ştiu din ce trăia. Poate duc mulţumirea în sufletul
cut mai organizat la înnobila­ gă grajduri şi amenajarea do acorde atenţia cuvenită adă- l-au întrebat cei îndreptă­ nostru.
se în actualitate probleme de rea furajelor grosiere prin ca totul să se desfăşoare la ţinut foarte concret. ţiţi s-o facă. Un lucru ştim ☆
o deosebită importanţă pri­ înmuiere, saramurare, adaos bucătării furajere soldîndu-sr voia întîmplării. Acum, clnd postirii întregului efectiv şi — Dirigentia muncitoreas­ insă noi, tinerii din schim­
vind asigurarea unei bune de uree şi dospire înainte de cu pierderi serioase din pro­ există suficiente forte dispo­ organizării temeinice a acti­ că, acest dialog concret şi bul C, nu vrem să avem „Lecţia" concretă de etică
hrăniri, îngrijiri şi adăpostiri a fi administrate în hrana a- ducţia de furaje. nibile în C.A.P. este imperios vităţii în ferme. practic pe care-1 purtăm pe­ de-alde Bartoş printre noi, a muncii, în care „profesori"
a şeptelului. In acest sens, as­ nimalelor, avînd astfel ga­ Dacă în ultimul timp nu s-n necesar să se întreprindă ac­ Este o datorie de căpetenie riodic unii cu alţii, spune oameni care dispreţuiesc şi „elevi" au fost muncitori
pectele semnalate in iarna lucrat peste tot cu randament ţiuni energice pentru a pre­ a tuturor factorilor de răspun­ maistrul şef de schimb, nu munca şi de aceea îi satiri­ sau cadre ce conduc proce­
ranţia că nutreţurile se consu­ găti intrarea animalelor în sul tehnologic la laminorul
trecută prilejuiesc o seric de mă în totalitate şi so obţin sporit la transportul şi depo­ dere din unităţi — preşedinţi, o altceva decît o formă prac­ zăm pe chiulangii şi pe le­ de 800 mm, s-a terminat. S-a
reilectii. Astfel, apiieînd pre­ producţii ridicate de lapte şi zitarea furajelor, totuşi au stabulatie in conditiuni bune, ingineri şefi, şefi de ferme tică de a defini şi a însuşi neşi. Cînd primim în colectiv terminat ca o demonstraţi«
1
vederile legii referitoare la carne. fost condiţii favorabile ca la depozjtînd cu grijă toate fu­ şi medici veterinari de cir­ cît mai bine etica profesiei, tineri noi angajaţi, îi obli­ convingătoare că normele e-
producerea şi valorificarea Deşi se cunosc avantajele fiecare unitate să se execute rajele lingă adăposluri, înlă- cumscripţii — ca în această a muncii noastre de laminn- găm să facă şcoala noastră ticii socialiste a muncii nu
superioară a furajelor, mai şi importanta preparării nu­ lucrările de instalare a tocă­ turînd orice ris'pă, urmărind iarnă să gospodărească fura­ tori. sînt noţiuni abstracte, că o-
ales în hrana bovinelor şi o- treţurilor, există unele coope­ torilor şi morilor cu ciocane, ca aşternutul să se înlocuias­ jele în aşa fol ca animalele — Sînt mulţumit sufleteş­ muncitorească, care ne cere mul nou care-şi defineşte în
vinelor, unele C.A.P. au obţi­ rative agricole printre care sa se amenajeze bazine pen­ că cu rumeguş, iar nutreţurile să fie bine îngrijite şi hrăni­ te de felul cum cresc oa­ să cunoaştem ce avem de lumina acestor norme pozi
nut producţii ridicate de car­ amintim pe cele din Romos, tru furaje şi să se pregăteas­ fibroase şi grosiere să fie te în perioada de stabulatie menii la noi. O mulţime de făcut, să avem deplină răs­ tia fată de muncă s-a for­
ne şi lapte, reali/înd econo­ Aurel Vlaicu, Densuş, Unirea, că adăposturile pentru anima­ date în hrană numai după o pentru a nu înregistra pier­ cadre au crescut aici, o mul­ pundere fată de ceea ce mat şi se formează în mers
mii însemnate de nutreţuri Roşcani, Lăpuşnic, Burjuc, Pes- le. Lipsa de preocupare pen­ prealabilă preparare. O con­ trebuie făcut. în confruntare cu asprimea
concentrate. Pe baza rezulta­ tru asigurarea condiţiilor ne­ tribuţie mai însemnată în a- deri şi a realiza exemplar in­ ţime de mărci de oteluri şi frumuseţea muncii, cu
tişu Mare, Ba ti/-, Boşorod, dicatorii de plan stabiliţi. s-au născut aici. Schimbul Despre asemenea elemen­
telor înregistrate în urma a- Rişca, Şoimuş, Hărău, Ilia şi cesare unei bune iernări a a- cest scop trebuie să-şi aducă te ale eticii muncii vorbeş­ sacrificiul pe care-l cere ea
plicării metodei de locare şi altele unde, cu ţoale că sînt nimalelor s-a manifestat mai S.M.A., unităţi care au datoria Ing. PETRU RADU în care lucrez e fruntaş de de la noi, cei aflaţi în pos­
preparare a furajelor grosie­ create condiţii pentru aplica­ accentuat Ia C.A.P. Toteşti să asigure un grad mai ridi­ director general adjunct peste 7 luni, iar tinerii din te un tînăr electrician, Tra- tura nouă de făuritori şi
re, unităţi agricole coopera­ rea acestei tehnologii, nu s-a (preşedinte Pa vel Turcu), unde cat de mecanizare a lucrări­ la Direcţia generală secţia noastră au de la cine ian Simina, iar Dumitru Mi proprietari ai bunurilor crea­
tiste, cum sînt rele din Os­ întreprins nici o măsură pînă nici pînă la aducerea anima­ lor din fermele zootehnice. pentru agricultură, industrie învăţa respectul fată de hai, manevrant la maşina de te prin muncă.
trov, Dobra, Simeria, Turdaş, în prezent in vederea ridică­ lelor din munte grajdurile nu Deoarece condiţiile de pro­ alimentară şi cpe muncă. cojit „Norton", vorbeşte de­ ION CIOCLEI
Crislur, Lunca, Orăşlie, Sar- rii gradului de consumabilita- au fost pregătite, lipsindu-le ducere şi strîngere a furaje­ Hunedoara-Deva