Page 69 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 69
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 558 0 MIERCURI 22 NOIEMBRIE 1972
4
Inchemres lucrărilor Plenarei Comitetului Cinema Direcfia judeţeană C.E.C.
DEVA: Cu mlinile curate Hunedoara-Deva
Nicoletina
(„Patria"); SIMERIA: Tintín Bursac
Central al Partidului alb („Mureşul“); HUNEDOARA; Concurs literar pe tema economiei
şi
(„Arta“);
templul
Procesul
şi
soarolui
hoinăreală
Marea
vagabondul
tul"); Doamna şi („Siderurgis-
(„Constructorul"); CALAN: Co
piii mării („11 Iunie“); TELIUC: In scopul stimulării creaţiei literare destinate cultivării
GHE-
(„Minerul");
(Urmare din pag. 1) Plenara şi-a însuşit aprecierile milita ca această conferinţă cuţiile privind reducerea tru nea, prim-secretar al Comite încrederea Căpitanul Korda („Mine spiritului de economie în rîndurile populaţiei, C.E.C. orga
LAR:
din expunerea prezentată de să adopte măsuri corespunză pelor în Europa trebuie să tului judeţean Botoşani al rul“); PETROŞANI: Dacă e nizează, cu sprijinul Uniunii scriitorilor, un concurs de pie
e
In legătură cu aceste pro tovarăşul Nicolae Ceauşescu toare în privinţa extinderii, participe toate statele de pe P. C. R., George Homoştean, marţi, totuşi Belgia („7 Noiembrie"); se de teatru intr-un act, de scenete, schiţe, nuvele, mono-
loguri şl poezii. Concursul este deschis tuturor celor inte
există
(„Repu
Eolis
Şi
bleme, plenara a adoptat o privind sarcinile actuale ale fără nici o îngrădire, a co continent, că abordarea aces prim-secretar al Comitetului blica“) ; LUPENI : Lupul negru
hotărire care va ii dată pu activităţii partidului şi statului laborării economice, ştiinţifi tor probleme cu participarea judeţean Alba al P.C.R., Sava şi Golgola („Cultural“); Legen resaţi, în mod deosebit membrilor Uniunii scriitorilor şi U-
blicităţii. pe plan extern şi a dat man ce, culturale şi în alte dome numai a unor state ar însem Costache, director general al da („Muncitoresc“); LONEA: niunii ziariştilor, şi SE DESFĂŞOARĂ PINĂ LA 31 DECEM
dat Comitetului Executiv al nii între statele europene. De na să se meargă pe calea dis Grupului industrial de petro Avînt şi Ultimul tren din Gun BRIE 1972.
3. Plenara a aprobat, de a- cuţiilor de la bloc la bloc, chimie Piteşti, Iuliana Bucur, Hill („Muncitoresc“); PETRILA:
semenea, îmbunătăţirile la C.C. al P.C.R. şi guvernului asemenea, vor acţiona ca Ia ceea ce contravine intereselor director al întreprinderii inte Pe cometă şi Mihai Viteazul — Lucrările pentru concurs trebuie să abordeze ideea eco
seriile
(„Muncitoresc");
I-II
proiectele Legii cu privire la român să acţioneze cu con conferinţă să se ajungă Ia statelor de pe continent. grate de lină Constanţa, Pe VULCAN: Nu-mi place ziua de nomiei organizate prin C.E.C.; dubla latură utilitară a ac
unui
organism
constituirea
dezvoltarea economico-socială secvenţă in spiritul acestei ex permanent care să asigure Discutarea problemelor secu tre Zamîrca, director general luni („Muncitoresc“); URICANI: tului economisirii (individuală şi socială) ; să promoveze
puneri, care corespunde ho-
ideea că spiritul de economie este o componentă indispen
maimuţe
din
Planeta
planificată a României, Legii continuarea contactelor, pre rităţii trebuie să ducă, în fi al Combinatului minier Su Evadare Noiembrie"); ORAŞTIE :
(„7
lor
finanţelor şi Codului Muncii, tărîrilor adoptate de Congre gătirea altor reuniuni, organi nal, la desfiinţarea blocurilor ceava, Dumitru Leaua, direc Dragoste şi amenzi („Patria“); sabilă a vieţii omului societăţii contemporane, precum şi
rezultate din propunerile oa sul al X-lea şi Conferinţa Na zarea altor discuţii, pregăti militare — organisme anacro tor general al Centralei in Ritmuri spaniole („Flacăra"); necesitatea cultivării spiritului de economie în rîndurile ti
menilor muncii în cadrul dez ţională ale partidului. rea materialelor necesare so nice, reziduuri ale perioadei dustriale de metale neferoa GEOAGIU-BAI: — Aventuri la I-II: nerei generaţii.
Neagră
seriile
Marea
baterii publice, care a avut Salutînd apropiata deschide luţionării diferitelor probleme războiului rece — care frî- se şi rare din Baia Mare, HAŢEG: Marea speranţă albă Cele mai bune lucrări vor fi premiate, ele fiind achizi
loc după adoptarea proiectelor re la Helsinki a lucrărilor pre ce apar în relaţiile dintre sta nează instaurarea unei atmo Gheorghe Marinceanu, direc („Popular“): BRAD: Războiul ţionate dc C.E.C., plăttndu-se şl drepturile de autor.
GU-
respective de către Conferinţa gătitoare multilaterale ale con tele continentului nostru. sfere de încredere deplină în tor general al Centralei in minelor („Steaua roşie“); stepă
RABARZA:
din
Livada
Naţională a P.C.R. şi a liotă- ferinţei general-europene pen Reafirmînd că înfăptuirea tre popoare, de destindere şi dustriale pielărie şi încălţă („Minerul“): ILIA: Mărturisirile SE VOR ACORDA CITE 3 PREMII PENTRU : piese de
rît ca aceste proiecte de legi tru securitate şi colaborare, securităţii europene este o colaborare. minte din Cluj, Marin Enache. unui comisar de poliţie făcute teatru (6 000, 4 000, 3 000 lei), scenete (3 000, 2 000, 1 000 lei),
să fie înaintate Marii Adunări plenara a stabilit că, în mo problemă a tuturor popoare Plenara C.C. al P.C.R. a re prim-secretar al Comitetului procurorului republicii („Lu schiţe, nuvele (2 500, 1 500, 1 000 lei), monologuri şi poezii
mina").
Naţionale tn vederea dezbate mentul de faţă, o preocupare lor de pe continent, plenara afirmat voinţa României so P.C.R. al sectorului 3 din (1 500, 1 000, 800 lei).
rii şi adoptării lor. centrală a partidului şi statu a apreciat că Ia pregătirea şi cialiste de a-şi aduce, în con Bucureşti, Mircea Izbăşoiu, Televiziune Materialele pentru concurs se vor trimite dactilografia
lui trebuie să fie realizarea maistm principal, secretarul
4. Plenara C.C. al P.C.R. a ţinerea conferinţei trebuie să tinuare, contribuţia activă la te într-un plic pe care se va face menţiunea „Pentru con
aprobat propunerile cu privire securităţii europene, partici participe toate statele, cu dezvoltarea colaborării în comitetului de partid a! Gru 9,00 Deschiderea emisiunii. cursul C.E.C.“, pe adresa : Centrala C.E.C. serviciul propa
la unele măsuri pentru per parea activă a României Ia drepturi depline, fără deose Europa, la înfăptuirea secu pului industrial de petrochi Telex:
pregătirea
necunoscut
Bucureştiul
fecţionarea activităţii comite conferinţei şi desfăşurarea bire de orînduirile lor sociale, rităţii, la cauza păcii în în mie Ploieşti, Mircea Groza, 9,05 Arhitectura de începui : gandă, Calea Victoriei nr. 13, sector 6 Bucureşti. In acelaşi
plic se va introduce un alt plic închis care va conţine nu
general-europene
telor judeţene de partid şi de mărimea sau stadiul dez treaga lume. secretarul comitetului de par (II) :
consiliilor populare judeţene în toate fazele şi etapele, dez voltării lor economice, de a- 6. C.C. al P.C.R. a hotărît tid de la Uzinele de vagoane 9.25 Prietenii lui Aşchiuţă — mele şi adresa autorului.
emisiune pentru preşcolari:
şi îmbunătăţirea'' controlului voltarea unui climat de pace partenenţa lor Ia diferite ca, în luna ianuarie 1973, să Arad. Mihail Florescu, minis 9.55 Publicitate:
pe linie de partid şi de stat, şi colaborare pe continent. blocuri militare. Participanţii se convoace o plenară a Co trul industriei chimice, Ange- 10.00 Curs de limba franceză. Vor participa Ia concurs numai materialele expediate
precum şi organizarea consi Plenara C.C. al P.C.R. şi-a la lucrările pregătitoare şi la mitetului Central, în aceeaşi lo Miculescu. ministrul agri Lecţia a 30-a: (data poştei) pînă la data de 31 decembrie a.c. inclusiv.
culturii, industriei alimentare
Comentariu la 40 de ste
liilor de control muncitoresc manifestat profunda satisfac conferinţa europeană vor re componenţă cu cea actuală, în şi apelor, Octavian Groza, mi 10.30 me: judeţul Hunedoara: Informaţii suplimentare pot ii solicitate la Direcţia ju
al activităţii economice şl so ţie pentru faptul că România, prezenta state naţionale, ega cadrul căreia să se analizeze nistrul energiei electrice, Ion 10.50 Telccinemateea pentru co
ciale şi a comisiilor pe diferi prin întreaga sa activitate le în drepturi, independente modul în care au fost înfăp Păţan, membru supleant al pii: „Muzicantul"; deţeană C.E.C. Deva, telefon 11745 sau 12747.
te domenii economice şt a desfăşurată pe plan interna şi suverane. tuite hotărîrile adoptate de Comitetului Executiv al C.C. 12.20 Tehnic-club; ((531)
12.45 Telejurnal;
adoptat o hotărire corespun ţional in ultimii ani, a adus o Plenara a relevat că proble prezenta plenară, indicaţiile al P.C.R., vicepreşedinte al 17.30 Deschiderea emisiunii de
zătoare care se dă publicită- contribuţie preţioasă la reali mele securităţii europene nu cuprinse în expunerea tova Consiliului de Miniştri, minis după-amiază.
ţii- zarea destinderii şi colaborării pot fi separate de probleme răşului Nicolae Ceauşescu. trul comerţului exterior. Curs de limba germană.
Lecţia a 28-a;
le fundamentale ale vieţii
în Europa, la crearea condiţi
5. Plenara a relevat cu sa continentului şi, în primul 7. In legătură cu numirea 18.00 întrebări şi răspunsuri pe
tisfacţie că evenimentele, evo ilor pentru trecerea la pregă rind, de eforturile pentru dez tovarăşului Manea Mănescu In încheierea lucrărilor temele :
luţia vieţii internaţionale con tirea conferinţei general-eu angajare militară, pentru re în funcţiile de vicepreşedinte — Elemente noi tn defini
ropene. Pe această linie se
al Consiliului de Miniştri şi
firmă pe deplin justeţea poli înscrie şi recenta semnare a tragerea trupelor străine de preşedinte al C.S.P., plenara Plenarei C.C. al P.C.R. a luat rea conceptului de na
ţiune;
ticii externe promovate de declaraţiilor solemne comune pe teritoriile altor state în a hotărît eliberarea sa din cuvîntul tovarăşul NICOLAE — Planificarea ştiinţifică şi
partidul şi statul nostru pe ba de către România cu Belgia şi graniţele naţionale, pentru re funcţia de secretar al C.C. al CEAUŞESCU. dinamismul economiei
za orientărilor stabilite de ducerea trupelor naţionale, P.C.R. — socialiste; diferenţelor de
Cauzele
Congresul al X-Iea şi Confe cu Luxemburg, documente pentru lichidarea bazelor mi Plenara a ales în funcţia de nivel economic între ţă
rile
de
rinţa Naţională ale Partidului de o înaltă semnificaţie atît litare străine, pentru crearea secretar al C.C. al P.C.R. pe ir tare în din curs lumea dezvol
pentru ţările semnatare, cit
capita
Comunist Român. de zone denuclearizate, în tovarăşul Miron Constantines- listă;
şi pentru raporturile viitoare Plenara Comitetului Central
Comitetul Central a dat o dintre ţările europene, care general, de problemele dez cu. al Partidului Comunist Român — Raportul spontan-con-
înaltă apreciere contribuţiei confirmă posibilitatea dezvol armării. ir adresează întregului partid, ştient în acţiunea so
cială :
deosebit de valoroase a se tării unor relaţii largi între România va acţiona şi în La Plenara Comitetului Cen- tuturor oamenilor muncii din 18,25 Emisiune de educaţie sa
cretarului general al par toate statele, indiierent de viitor pentru a se lua măsuri iral al Partidului Comunist România, chemarea ca, dez- nitară : „Ce trebuie să ştim
despre ulcerul gastric ?“ ;
tidului, tovarăşul Nicolae orînduirea lor socială, pe ba concrete în vederea curmării Român, în comisii şi în plen, voltînd succesele obţinute pî- 18.35 Tragerea Pronoexpres;
Ceauşescu, la elaborarea şi za egalităţii în drepturi şi res cursei înarmărilor, pentru a au luat cuvîntul 181 partici nă în prezent, să acţioneze în 18.45 Muzica — emisiune de ac
înfăptuirea politicii externe a pectului mutual al independen se ajunge Ia unele soluţii panţi. In şedinţa plenară au lumina indicaţiilor cuprinse 19.00 tualitate muzicală:
Timp şi anotimp in agri
partidului şi statului, activită ţei şi suveranităţii naţionale. chiar parţiale, cum ar fi an vorbit tovarăşii : Vasile Vîl- in expunerea secretarului ge cultură ; întreprinderea de industrie
ţii sale neobosite consacrate Plenara a stabilit ca repre gajamentul solemn al tuturor cu, membru al Comitetului E- neral al partidului, să ia în 19.20 1001 de seri;
instaurării unor relaţii noi în zentanţii României să acţio statelor de a renunţa la efec xecutiv al C. C. al P.C.R,. fiecare unitate şi la flecare 19.30 Telejurnal. aniversării Re locală Orăştie
In
cinstea
tre state, promovării destin neze pentru ca viitoarea con tuarea de manevre militare, prim-secretar al Comitetului loc de muncă măsurile con publicii — cronica marii
derii şi colaborării, păcii şi ferinţă general-europeană să la demonstraţii de forţă, la judeţean Constanţa al P.C.R., crete necesare în vederea rea întreceri;
securităţii in Europa şi pe alte consfinţească intr-un document, masarea de trupe la graniţe Gheorghe Cioară, membru al lizării în cele mai bune con- 20.00 bal „Trofeul Carpaţi" la hand PRODUCE
feminin:
—
România
continente. le altor state, de a trece la Comitetului Executiv al C.C. diţiuni a planului de stat pe Iugoslavia (repriza a Il-a). PE BAZĂ DE COMENZI FERME PENTRU SECTORUL
semnat de toate ţările partici reducerea bugetelor militare. al P.C.R., prim-secretar al anul 1973, etapă importantă
Plenara a reliefat consec pante, principiile care trebuie Re’evînd că în dezarmare Comitetului municipal Bucu în îndeplinirea cincinalului Transmisiune directă de la SOCIALIST DE STAT Şl COOPERATIST URMĂTOA
Iaşi;
venţa, fermitatea şi principia să stea la baza relaţiilor din sînt interesate toate popoare reşti al P.C.R., Iosif Uglar, înainte de termen; să-şi inten 20.30 Teleobiectiv. Micronul, gra RELE PRODUSE :
litatea cu care partidul şi gu tre toate statele europene şi le europene aşa cum sînt, de membru supleant al Comitetu sifice eforturile, mobilizînd mul, secunda. Iniţiativa 1. Valţ pentru virolat tablă groasă
vernul acţionează pentru a- anume : egalitatea în drepturi, altfel, toate popoarele lumii, lui Executiv al C.C. al P.C.R., toate forţele creatoare ale na oamenilor muncii de la U- - grosimea max. a tablei 20 mm
„Rulmentul“
zina
dincirea prieteniei, alianţei şt respectul reciproc al inde plenara a apreciat că este pe prim-secretar al Comitetului ţiunii noastre socialiste pen şov. Transmisiune directă: din Bra - diametrul min. al virolei 400 mm
colaborării cu toate ţările so pendenţei şi suveranităţii na deplin firesc şi legitim ca judeţean Satu Mare al P.C.R., tru a da viaţă programului de 20.50 Telecinemateca : „Bume - lungimea max. a virolei 2 700 mm
rangul“. In distribuţie:
cialiste, pentru amplificarea ţionale, neamestecul în trebu toate ţările să ia parte, cu Trandafir Cocîrlă, prim-secre- dezvoltare rapidă a ţării, pen Jeane Wyatt, Dana An- 2. Reductor RH 565
relaţiilor cu statele care au rile interne, avantajul reci drepturi egale, la soluţionarea tar al Comitetului judeţean tru înfăptuirea măreţelor o- dress, Arthur Kennedy. - poziţia de montare orizontală
Premieră pe ţară:
păşit de curînd pe calea dez proc, renunţarea Ia forţă şi la acestei probleme cruciale, in Caraş-Severin al P.C.R., Si- biective stabilite de Congre 22.20 Interpretul săplămînii:
voltării independente, cu toa ameninţarea cu forţa în ra interesul păcii şi colaborării mion Dobrovici, prim-secretar sul al X-lea şi Conferinţa Na Floarea Tănăsescu; - raport de transmisie 98,43
te statele lumii, fără deosebi porturile interstatale. în Europa şi în întreaga lume. al Comitetului judeţean Vran- ţională ale Partidului Comu 22.35 „24 de ore“. 3. Reductor RH 590
re de orînduire socială. Reprezentanţii României vor Plenara consideră că la dis- cea al P.C.R., Gheorghe Ghi- nist Român. - poziţie de montare orizontală
- raport de transmisie 35,5
4. Reductor RV 377
- poziţie de montare verticală
Lupte intense între - raport de transmisie 19,8
O.N.U. 5. Reductor RV 280
- poziţie de montare verticală
aviaţia siriană şi - raport de transmisie 5,07
(533)
Dezbaterile Plenarei cea israeliană
Adunării Generale
DAMASC 21 (Agerpres). — Agenţiile MEN Grupul de şantiere
asupra punctului şi France Presse au relatat că în cursul zilei consfrucfii-instalafii
de marţi, au avut loc lupte intense între avia
decit cu participarea şi ţinînd seama de inte A 59-a sesiune ţia siriană şi cea israeliană, precum şi între
înscris da fara resele celor în cauză. Democratizarea vieţii in unităţi de artilerie şi blindate ale celor două Rogojelu-Gorj
ternaţionale a devenit o necesitate obiectivă.
părţi, de-a lungul întregii linii de încetare a
Recunoaşterea, aplicarea şi respectarea neabă focului. Ciocnirile, a anunţat purtătorul de cu-
F
noastră pe agenda tută a principiilor independenţei şi suverani a .A.O. vînt militar sirian, au fost declanşate de avia ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ
tăţii naţionale, a deplinei egalităţi în drepturi
ţia israeliană care, de trei ori consecutiv, a
şi avantajului reciproc, a neamestecului în tre bombardat poziţii siriene situate la linia de în PENTRU ŞANTIERUL TERMOCENTRALEI ROVINARI
sesiunii burile interne, integrităţii teritoriale, nere- ROMA 21 (Agerpres). — La Roma s-au des cetare a focului de pc înălţimile Golan, în su
curgerii la forţă sau la ameninţarea cu folosi chis lucrările celei de-a 59-a sesiuni a Consi dul ţării, precum şi zone populate din regiunea @ deservenţi trolii electrice, autorizaţi de I.S.C.I.R.
rea torţei au devenit o condiţie sine qua non liului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Ali Jinenn, unde au fost ucise persoane civile. încadrarea se face conform prevederilor Legii
NEW YORK 21. —- Corespondentul Agerpres, a progresului, păcii şi securităţii în întreaga mentaţie şi Agricultură (F.A.O.). Addeke Boer- Artileria siriană a răspuns bombnrdînd po nr. 12/1971 şi H.C.M. nr. 914/1968.
Constantin Alexandroaie, transmite : Reprezen lume. ma, directorul general al F.A.O., s-a referit, in ziţii israeliene amplasate în regiunile Mansnu Se acordă şi majorarea salariului tarifar conform
tantul permanent al României la Naţiunile U- In continuare, vorbitorul s-a referit la rolul discursul său, la situaţia mondială a agricul ra şi Jibbin, în sectoarele de nord şi de sud articolului 4/H.C.M. 914/1968. Nelocal nicii benefi
niet, ambasadorul Ion Datcu, a deschis, luni şi locul O.N.U. în soluţionarea problemelor turi’. Au urmat dezbateri la care a participat ale liniei de încetare a focului.
după-amiază, dezbaterile Plenarei Adunării majore ale contemporaneităţii, precum şi la şi şeful delegaţiei române, Ion Stanciu, ad ciază de indemnizaţie de şantier conform H.C.M.
nr. 1053/1959.
Generale asupra punctului înscris de ţara noas propunerea făcută de România în scopul spo junct al ministrului agriculturii.
tră pe agenda sesiunii, intitulat „Creşlerea ro ririi eficienţei şi prestigiului Naţiunilor Unite El a subliniat că România, ca ţară în curs Relaţii suplimentare zilnic între orele 7-15 la ser
lului Organizaţiei Naţiunilor Unite în menţine în viaţa internaţională. de dezvoltare, este interesată în măsurile me viciul salarizare, telefon 11954.
rea şi întărirea păcii şi securităţii internaţio In încheiere, vorbitorul a prezentat — în nite să-i susţină eforturile, pentru a face mai R. D. Germană a (532)
nale, în dezvoltarea colaborării între toate na numele delegaţiilor dim Afganistan, Belgia, rapidă dezvoltarea economiei sale naţionale
ţiunile, în promovarea normelor dreptului in Ciad, Costa Rica, Grecia, Iran, Iugoslavia, Ma şi, în special, dezvoltarea agriculturii. Româ iest primită ca membră
ternaţional în relaţiile dintre state". dagascar, Mali, Maroc, Mexic, Pakistan, Peru nia — a spus vorbitorul — înţelege să sprijine
El a arătat că ideea fundamentală care a România, Singapore, Salvador, Tailanda, Trini acţiunile F.AO., îndreptate spre liberalizarea a U.N.E.S.C.O. Cooperativa de consum
călăuzit această iniţiativă, supusă dezbaterii dad-Tobago — un proiect de rezoluţie la acest schimburilor agricole şi se pronunţă împotriva
forului plenar al organizaţiei, o constituie ne puqct de pe ordinea de zi a sesiunii O.N.U. oricăror bariere artificiale, care împiedică li
cesitatea larg recunoscută de a se întreprinde bera circulaţie a produselor agricole. PARIS 21 (Agerpres). — Participanţii la lu Dobra
o examinare aprofundată, cu participarea tutu Intervenind la punctul de pe ordinea de zi crările celei de-a 17-a sesiuni a Conferinţei
ror statelor membre, a unei chestiuni atît de privind priorităţile şi ameliorarea metodelor do generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pen ANGAJEAZĂ DE URGENŢA
importante şi urgente cum este întărirea rolu lucru ale Consiliului, reprezentantul permanent tru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) au
lui O.N.U. Obiectivul final sipre care trebuie Londra al ţării noastre pe lingă F.A.O., ambasadorul aprobat marţi, în unanimitate, primirea Repu 0 Frizer
să tindă statele membre ale acestei instituţii Iacob Ionaşcu, a spus că activitatea Consiliului blicii Democrate Gefmane în această organiza
— a spus vorbitorul — este conjugarea efor F.A.O. trebuie legată mai strîns de aceea a ţie. Astfel, R.D. Germană devine cel de-al 131-
turilor comune pentru ca Naţiunile Unite să Secretariatului F.A.O., a reprezentanţilor regio lea stat membru al UNESCO. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968.
devină un organism puternic, cu adevărat e- Proiectul de iepe privind nali, în scopul de a face să crească eficienţa Luînd cuvîntul la şedinţă, preşedintele Con (530)
ficace în înfăptuirea idealurilor de pace şi organizaţiei, în ajutorarea ţărilor în curs de siliului Executiv al UNESCO, Prem Kirpal, a
securitate, de cooperare şl progres ale tuturor subliniat importanţa acestei hotărîri pentru asi
popoarelor. „îngheţarea“ preţurilor dezvoltare, în facilitarea schimburilor de infor gurarea universalităţii UNESCO.
Intr-o lume în care interdependenţele se ac maţii şi tehnologie, în circulaţia şi valorifica Sesiunea Conferinţei generale a UNESCO Preparafia cărbunelui
centuează continuu, toate naţiunile sînt che rea produselor agricole ale acestor ţări. şi-a încheiat marţi lucrările.
mate, au dreptul şi sînt deopotrivă interesate, şi salariilor a fost adoptat
să ia parte la rezolvarea marilor probleme ca Coroeşti din oraşul Vulcan
re confruntă astăzi omenirea.
Un rol deosebit revine Organizaţiei Naţiu de Camera Comunelor judeţul Hunedoara
nilor Unite, instituţiilor sale specializate, altor ROMA. — Relerindu-se la de exil voluntar, fostul pre unde temperatura a coborît
Conferinţa europeană pentru şedinte al Argentinei, Juan la minus 20 de grade. Stra
organisme internaţionale, ca factori de stimu securitate şi cooperare, mi Peron, s-a întîlnit cu Ricar- tul de polei ce s-a aşternut ANGAJEAZA
lare a colaborării dintre state, de reglementare LONDRA 21 (Agerpres). — Camera Comune nistrul italian al afacerilor do Balbin, preşedintele U- pe şosele a paralizat circula electricieni
paşnică a diferendelor, de elaborare a norme lor a adoptat luni seara — cu 292 de voturi externe, Giuseppe Medici, a niunii Civile Radicale a Po ţia.
lor chemate să guverneze relaţiile dintre ţări pentru şi 263 contra — proiectul de lege pri afirmat — într-un discurs porului (UCRP)). S-a anun Ca urmare a unei epidemii Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Informaţii
şi de asigurare a transpunerii lor în viaţă. vind „îngheţarea" preţurilor şi a salariilor pe rostit la Modena — că „in ţat că nu va fi făcută nici o de gripă, In cinci provincii la biroul personal al unităţii. Telefon Interurban nr.
O privire obiectivă asupra tabloului relaţii o perioadă de 90 de zile. Legea intră în vigoa tensa activitate de sondaje alianţă electorală între a din Turcia, şcolile au fost, 149.
lor interstatale relevă creşterea forţei şi in re retroactiv, începînd de la 6 noiembrie, dată politice", întreprinsă recent ceastă organizaţie şi parii temporar, închise. (516)
fluenţei ţărilor socialiste, înrîurirea sporită ce la care premierul Edward Heath a anunţat blo de Italia, are drept obiectiv
care o exercită popoarele, opinia publică, asu carea preţurilor şi a salariilor, măsuri desti „definirea, într-un spirit de CONAKRY — Delegaţia de
pra cursului evenimentelor internaţionale. nate — în concepţia guvernului — stăvilirii sinceritate constructivă, a CADRAN partid şi de stat condusă de
problemelor de pe ordinea
Sîntem contemporanii unei puternice redeş inflaţiei, fenomen care a luat proporţii îngri de zi a conferinţei şi a po Ştefan Peterfi, membru al
teptări naţionale a popoarelor care s-au aflat jorătoare. sibilelor zone de convergen Comitetului Central al P.C.R.,
timp de secole în robie colonială, sub domina După cum se ştie, în luna septembrie, cabi ţă şi de înţelegere" între di dul justiţialist în legătură vicepreşedinte al Consiliului întreprinderea
de Stat, care participă la
ţia imperialistă, fapt oare îşi găseşte reflecta netul Heath a prezentat un program de „limi feritele ţări europene, pentru cu alegerile din luna mar festivităţile ce au Ioc în
rea şi în compoziţia Organizaţiei Naţiunilor U- tare voluntară" a preţurilor şi salariilor, ale a se realiza instaurarea unui tie 1973. Republica Guineea, cu prile
nite. cărui prevederi au făcut obiectul a numeroase climat de încredere în rapor jul celei de-a Il-a aniversări de industrie locală Deva
Se îngustează tot mai mult aria de manifes runde de convorbiri infructuoase cu reprezen turile dintre statele conti ROMA. — Iarna, care şi-a a victoriei împotriva colonia
tare a vechii politici imperialiste de forţă şi tanţii sindicatelor şi ai patronatului britanic. nentului. făcut simţită prezenţa, în liştilor portughezi, a sosit la
dictat şi se deschid perspective ca în relaţiile Guvernul a refuzat să ia in considerare obiec aceste zile, în mai multe Conakrv. ANGAJEAZA DE URGENŢA
dintre state să se dezvolte un curs nou, de ţiile sindicatelor, care au relevat că măsurile COPENHAGA. — Dane ţări din Europa, pare să se Pe aeroport delegaţia a
destindere şi colaborare, de soluţionare a pro programului guvernamental lovesc în special marca va stabili relaţii diplo fi instalat şi în Italia, unde fost salutată de Diakbite 0 excavatorişti
în interesele oamenilor muncii, afectind prea matice cu R.D. Germană plnă mai ales în regiunile din 0 ajutori excavatorişti
blemelor în interesul tuturor popoarelor, al Ia siirşitul anului in curs, a Moussa, membru al Birou
cauzei cooperării internaţionale. puţin sau deloc marele capital. In acest con nord, a nins abundent în ul lui Politic al Partidului De 0 muncitori necalificaţi pentru balastiera Strei.
text, scontînd pe majoritatea confortabilă de declarat ministrul afacerilor timele 24 de ore. In Pie mocrat din Guineea, ministru
Pe de altă parte, revoluţia tehnico-ştiinţifică, oare dispune în Parlament, guvernul conserva externe danez, Knud Ander- mont, Lombardia, Văile de interne, însărcinat cu Cererile de angajare se vor depune la Biroul
evoluţia rapidă a forţelor de producţie au im tor a înaintat Camerei Comunelor proiectul de sen, într-un interviu acordat d'Aosta, traficul rutier se securitatea, Toumani Sanga- personal al întreprinderii str. Dr. Petru Groza, nr.
plicaţii ample asupra tuturor laturilor existen desfăşoară cu dificultate. re, membru al C.C. al P.D.G. 20, Deva
lege privind „îngheţarea" preţurilor şi a sala ziarului „Poiitiken".
tei materiale şi spirituale a omenirii. riilor şi a depus eforturi insistente pentru a- ISTAMBUL. — Un val de şi ministru ai armalei popu
lare, Diailo Teili. ministru
Toate aceste schimbări calitalive au făcut doptarea sa neîntîrziată prin introducerea „le BUENOS AIRES. — Re irig neobişnuit s-a abătut a- al justiţiei, şi alte personali Sala-lzarea conform H.C.M. 914/68 şl H.C.M. nr.
ca astăzi nici o problemă care interesează un gii ghilotinei" — procedură care limitează du întors în patrie după 17 ani supra Anatoliei orientale, tăţi guineeze. 904/72.
popor sau altul să nu mai poată fi soluţionată rata dezbaterilor parlamentare. (522)
Redacţia şl administraţia ziarului) Deva, *tr. Dr. Petru groza, nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17. 7 15 85, 1 15 85. — TlDaruii întreprinderea poligrafică Deva.