Page 7 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 541 © JOI 2 NOIEMBRIE 1972 3
Legea nr. 6 privind orga Cum să ne controlăm noi pe Cabanele să ţină pasul
nizarea şi funcţionarea con CUM ÎSi [HUITĂ TUPETE BE CONTROL noi ?
trolului obştesc a intrat In In organizarea echipelor de
vigoare de ‘aproape patru control obştesc la Simeria, în
luni. Pentru organizări, reor A instruirea şi înarmarea lor cu_
ganizări, instruiri şi rein- cele necesare exercitării unui' cu dezvoltarea turismului
struiri a fost timp suficient. In ItSUSC »11 SIMERIA NOILE control obştesc competent se
teren trebuia să intîlnim du I? fac simţite unele carenţe.
pă atîta timp exercitarea cu Ne-am propus să organizăm
toată competenta a mandatu acţiunea cu echipe de control Turistul, fie iarnă, vară, Pietrele, în vara aceasta, s-a De asemenea, sînt necesa
lui de controlor obştesc în mandatul, cea condusă de me te şi borcanele de iaurt — comerţ — e cam aceasta. In a- obştesc care activează în uni primăvară sau toamnă, îna înregistrat cifra record de re demersuri pentru aduce
toate domeniile de activitate dicul Cornel Stoica. L-a exer de asemenea. Controlul s-a fara acestor semne bune se tăţi prestatoare de servicii şi inte de a pleca la drum, se 300 turişti în medie pe zi. Şi rea în circuitul turistic a ca
în care legea îl îndreptăţeşte citat cu competentă. A fost extins şi în. secţiile anexă, pot vedea doar roadele unei producătoare de bunuri de interesează în primul rînd cifre asemănătoare găseşti banei silvice. Ea dispune de
şă acţioneze. controlată în acea după-amia care concură la realizarea u- organizări în pripă, superfi consum, adică în domenii ca de cabană. II interesează la toate cabanele din jude 22 locuri, care azi nu sînt
Am fi vrut să urmărim în ză fabrica din Simeria a în nor produse igienice bune, la ciale, a acestei activităţi. re reprezintă ceva nou în cîte locuri are, de ce cate ţul nostru., E normal că în la dispoziţia nimănui (doar
Simeria, într-o după-amiază, treprinderii de industrializare transportul lor către magazin Tovarăşul Oliviu Munteanu, Legea nr. 6 de organizare şi gorie, cine o gospodăreşte aceste condiţii au crescut şi la revelion e solicitată).
cerinţele turiştilor. Aşa stînd
felul cum se orientează în a laptelui. Dealtfel, nu era muncitor la depou, care face funcţionare a controlului ob şi cum, ce servicii găseşte La cabana Pietrele am gă
control şi cum acţionează u- primul control efectuat aici. parte din echipa ce controlea etc. lucrurile, se naşte întreba sit multă preocupare ca tu
nele echipe cărora le-a fost Echipa consemna cu această ză cantine şi colectivităţi, a ştesc. Desigur, extinderea Pe măsură ce turismul a re : Ce găseşte turistul la riştii sa se simtă cil mai bi
competenţei acestui control
încredinţat mandatul de a ocazie faptul că n-a avut po rămas contrariat cînd am în necesită o pregătire mai bună. luat amploare, cabanele sînt cabană azi, faţă de anii tre ne. Cabanierul Leon Feder
controla unităţi prestatoare sibilitatea determinării acidi Numai cu o trebat dacă membrii echipei La nivelul organelor judeţe tot mai mult solicitate, cres- cuţi ? A crescut gradul de s-a ocupat, printre altele, de
de servicii, producătoare de tăţii produselor, dar că din au legitimaţiile la ei, pentru cînd cerinţele şi pretenţiile dotare, a ţinut cabana pasul amenajarea unei microcaba-
bunuri de consum şi cantine cauza defecţiunilor la cis floare nu se a putea efectua control. ne s-a observat la timp aceas celor ce-i trec pragul. Cine cu creşterea necesităţilor şi ne pentru adăpostirea spălă
tă carenţă şi s-a tras semnalul
din oraş. Au fost solicitate, ternele cu care se transpor t— Ce legitimaţii ? Nouă a drumetit acum 15—20 de a cerinţelor ? toriei şi a cuptorului de pîi-
în acest scop, echipele con tă laptele acesta se acidu numai de două săptămîni ni de atenţie, s-au dat încă o ani îşi aminteşte că pentru Nu facem o analiză a tu ne, mărind astfel spaţiul de
duse de medicul Cornel Stoi lează în unele cazuri, faptul face primăvară s-a spus că facem parte din dată indicaţiile necesare pen a merge în Parîng sau Re rismului la nivel de judeţ Şi depozitare. A reuşit să ame
najeze In apropierea cabanei
ca, de pensionarul Vasile Bog că produsele care cer condiţii echipa de control obştesc, dar tru ca în toate localităţile tezat trebuia să străbată de nici a cabanelor în general. o pirtie de schi, mult soli
dan şi de tovarăşa Rozalia atmosferice deosebite — smîn- nu ni s-a spus şi ce trebuie controlul obştesc să intre în la ultima staţie C.F.R. pînă Raiduri pe la cabane s-au
Pop, salariată la depoul de tîna' şi brînza telemea — se să facem în această calitate. atribuţiile lărgite. Sperăm ca la cabană 7—8 ore pe jos. mai iniţiat. Rindurile de fa citată de turişti. El mai are
locomotive. fabrică şi depozitează în a- în condiţii similare. Observa Tovarăşa Aurica Oprea, de acţiunea aceasta care a reu Azi, ajungi, de exemplu, în tă, exemplificînd prin caba în plan şi alte iniţiative, dar
celeaşi condiţii. ţii numeroase şi competente la cooperativa „Munca colec şit doar în parte, din cauza na Pietrele (cea mai solici în acelaşi timp are nevoie
Cu excepţia formaţiei con Starea de igienă a locului tivă", membră într-o echipă deficienţelor arătate, să con Retezat cu maşina pînă la tată din Retezat), încearcă să şi de sprijinul O.J.T.-ului.
duse de pensionarul Vasile de muncă, a unor ustensile a făcut echipa. care are mandat de control stituie punctul de cotitură în cabana Baleia şi pînă la 45 răspundă la întrebările de
Acesta a fost, ca să spunem
Bogdan, din care s-a prezen astfel, mandatul competentei la complexul meşteşugăresc al activitatea de control obştesc minute de mers pe jos de mai sus, iar propunerile cu Merită a se studia propu
tat doar un om din echipă, ce care se folosesc în procesul în acţiune. Dar, ştie oricine, cooperativei... „Munca colecti din Simeria. Aşteptăm să con cabana Pietrele. In aceste lese de la turişti merită a nerea ca aprovizionarea ca
tehnologic, la transportul pro
lelalte au răspuns prompt so duselor etc, a făcut obiectul vă", făcea această remarcă: semnăm cît mai grabnic o ac condiţii afluxul spre caba sta în atenţia organelor do banei prin transport samari-
licitării de a face control. Cu cu o floare nu se face primă nă a crescut enorm. Dacă zat să fie Înlocuită printr-un
multor observaţii ale membri vara, Şi situaţia' controlului — Mai bine era dacă ni se tivitate rodnică a sa. resort, în special a O.J.T. funicular tip Mîneciu, acţio
toate acestea, doar o singură lor echipei. Neglijenta cu ca obştesc din Simeria — excep dădea nouă drept de control atunci se găseau 15—20 tu Precizăm de la început că nat de motorul Diesel, exis
echipă a putut să-şi exercite re sint spălate sticlele de lap tăm pe cel care acţionează în în alte unităţi de prestări. ION CIOCLEI rişti la oricare din cabane, tent şi al cărui grad de uti
azi numărul acestora e de exemplul cabanei Pietrele,
nu răspunde pozitiv la cerin lizare ar creşte. De aseme
ordinul sutelor. La cabana. nea, s-ar renynta la întreţi
ţele îndreptăţite ale drume
nerea costisitoare a cailor.
ţilor. In primul rînd, capa Turiştii ar găsi astfel un
citatea cabanei e de mult
întreprinderea de transporturi timp depăşită fată de nece mijloc modern de urcare a
bagajelor la cabană, E ne
sităţi.
In al doilea rînd, gradul» cesară, de asemenea, marca
rea unei noi poteci de la ca
de confort a rămas acelaşi. pătul drumului forestier, ca
In aceste condiţii mai e do
auto se adresează abonaţilor săi mirare că sînt nemulţumiri riştilor la cabană. Aprovi
re să uşureze accesul tu
în privinţa curăţeniei, care
zionarea cu lemn de foc
oricum, de un singur sala
riat nu poate fi întreţinută ? din foioase ar fi mal avan
Primim la redacţia ziarului pul orelor de serviciu. In au chen/inal plătindu-se ’în peri Ni se fac propuneri de a Cabana, în sezon rece, nu tajoasă fată de cea cu ră-
şinoase.
nenumărate sesizări privind togările mari (Deva, Hunedoa oada 15—31 ale fiecărei luni, trimite casieri la sediul între dispune decît de 2 camere
eliberarea abonamentelor de ra, Brad, Orăştie) casele func iar chenzina a Il-a între 1—15 prinderilor, pentru eliberarea cu două locuri cu încălzire, Deşi drumul e bine între
autobuz. In marea lor majori ţionează în două schimburi, ale lunii. Abonamentele se e- abonamentelor de călătorie deşi sînt mulţi cei care do ţinut, I.T.A. retrage autobu
tate aceste sesizări au ca o- între orele 6—48. S-a dispus liberează în permanentă între celor interesaţi. Acest. lucru resc să-şi petreacă în munţi zele de pe traseu începlnd
biect faptul că la sfîrşit de suplimentarea numărului de 1—26 ale fiecărei luni pentru este interzis de instrucţiunile o parte din concediu iarna. cu 15 septembrie. S-a făcut
lună se produc aglomerări şi casieri care să elibereze abo luna următoare. Printr-o mai legale în vigoare. S-ar putea Ce odihnă le poate oferi un propunerea ca măcar sîmbă-
se pierde timp la eliberarea namente în zilele cu trafic bună planificare a veniturilor proceda însă şi altfel. între loc într-o cameră de 30 de ta, de la orele 14,00, să fie
abonamentelor. Celor mai mare de călători, tocmai' pen băneşti, cei interesaţi şi-ar prinderile interesate ar putea paturi ? un autobuz, cu plecarea din
mulţi dintre cei care au sesi tru reducerea timpului în ca putea retine suma nepesară trimite în timp util delegaţi la Desigur, construcţia unei Deva, cu trecere prin Hu
zat, I.T.A. Deva le-a răspuns re abonaţii aşteaptă obţinerea qbtinerii abonamentului în casele de abonamente spre a noi cabane (deşi oportun), nedoara, Călan, Hateg-Cir-
personal. Pentru că sesizările legitimaţiilor de călătorie la timp util şi ar evita, în acest le ridica pentru toţi salariaţii nu e un lucru atît de sim nic — dar pină în prezent
pe aceeaşi temă revin, publi casă. fel, aglomeraţiile la casele de navetişti. plu şi nu se poate realiza nu i s-a dat curs.
Cele cîteva constatări, ur
căm această scrisoare primi In multe scrisori se afir abonamente la sfîrşit de lună; In încheiere, considerăm ne peste noapte. Dar ne facem mate de propuneri prin e-
tă de la I.T.A. Deva, în care mă că întreprinderile plătesc casieri de abonamente numai cesar să intormăm şi de a- ecoul propunerilor ca în ca xemplificare la cabana Pie
se adresează abonaţilor săi. salariile după data de 20 ale pentru 10—15 zile, cînd sînt ceastă dată publicul călător zul cabanei Pietrele să se aibă trele, arată că In problema
solicitări mari de abonamente,
,.In conformitate cu instruc fiecărei luni şi că între aceas nu putem angaja. Trebuie că în atenţia noastră stă în în vedere tencuirea şi înzes cabanelor din judeţul nostru
tă dată şi 26—27, cînd se în permanentă asigurarea unei trarea cu sobe a microcaba- este loc pentru mai bine.
ţiunile legale în vigoare şi a să-i folosim raţional pe cei
chid casele de abonamente, serviri civilizate a publicului nelor care ar mări capacita Considerăm necesară întoc
dispoziţiilor primite din par nu ar exista timpul necesar prevăzuţi în schema noastră. călător şi vom iace tot ce tea pe timp de iarnă cu mirea unui studiu documen
tea forului superior, s-a sta obţinerii abonamentului de Tot aceştia trebuie să întoc este posibil pentru ca să fie 22 de locuri cu un confort tat privind dotarea şi ame
bilit programul de funcţionare călătorie, sau că se pot eli mească şi anumite situaţii şi evitate unele deficienţe, care, mai ridicat. Problema nu najarea de noi cabane. Ca
cere investiţii, se poate re
a caselor de abonamente din bera abonamente şi in inter evidente specifice locurilor din păcate, se mai produc in zolva din recuperări şi cu banele trebuie să tină pasul
valul 25—31 ale fiecărei luni. unde se lucrează cu bani, să cu dezvoltarea turismului,
toate autogările subordonate activitatea noastră...". forte locale. Intr-un an, mi- cu cerinţele celor ce-l prac
I.T.A. Deva, în funcţie de ne La această problemă am facă calcularea prestaţiilor şi Punctele de vedere expuse crocabanele sînt folosite tică.
cesităţile şi timpul liber al dori să aducem precizările ca veniturilor aferente fiecărui le considerăm juste şi le-am doar 2-3 luni. GH. BOJANU
călătorilor, tocmai pentru a re se impun şi anume: sala abonat în parte (noi eliberăm dat publicităţii cu scopul de
Complex de deservire, blocuri de locuinţe. Un crimpei de pe
nu obliga abonaţii să pără riile se plătesc (în general)- ¡..qîjţeva. zeci de mii de abona a orienta asupra lor pe bene unul dlnţre bulevardele Hunedoarei.
sească locul de muncă în tim- de două ori pe lună, avansul mente'’intr-o' lună). ficiarii de 'abonamente I.T.A.
r In slujba
va avea loc in curînd la O-
De cîte ori în drumurile
noastre nu ne este dat sil ba radea. „Ne-am îndeplinit angajamentul“ Peste 50 000 de oameni din ceste detalii, iată o muncă im
tem la uşa pe care scrie „se Datorită bunei organizări a judeţul nostru, care au mun presionantă, uriaşă. Dar cei 17
cretariat“. De fapt, după a- cit cu ani în urmă, astăzi sînt
ceastâ uşă nu este un secre muncii, planul de desfacere al funcţionari ce lucrează in
tariat, ci biroul secretarei, bi laboratorului a fost depăşit In ziarul din 27 octombrie Astăzi, am bucuria să vă pensionari. In fiecare lună, slujba acestor oameni au sia-
rou din care, de obicei, dau lună de lună, cofetăriile din a.c., atunci cînd s-a scris de factorii poştali le aduc pensia bilit s-o facă într-un timp ^cit
uşile spre cel al directorului, scriu că ne-am respectat cu- acasă — acest drept pe care
al inginerului şef. Lupeni fiind zilnic aprovizio spre pregătirile de iarnă ce vîntul dat. In ziua de 27 oc mai scurt. Renunţînd la du-
— Bună ziua... zicem noi. îndrăgostit de meserie se fac în spitale, era amintit politica înţeleaptă şi umanita pă-amiezile libere, uneori
Zicem, dar, de obicei, nu ni nate cu un sortiment bogat de şi angajamentul nostru, al tombrie, orele 15,30, au fost ră a partidului şi statului chiar la orele de odihnă,
se răspunde. prăjituri. Nu greşim afirmînd nostru l-a majorat mult în
Desigur, repetarea nu mai echipei de instalatori, care am făcute ultimele probe de pre munca aceasta a fost încheia
poate începe cu „bună ziua“. că de la Iosif Demeter ar a- siune la cald, moment din ca ultima vreme. Legii pensiilor tă I „Vrem ca în luna noiem
Eventual se poate repeta „să Iosif Demeter s-a dăruit me cu sfaturi atunci cînd este extins reţeaua de încălzire din România socialistă i s-au brie a.c. toţi pensionarii ju
rut mina“. Uneori ne confor seriei de cofetar de la frageda nevoie. vea multe de învăţat şi alţi centrală la Spitalul unificat re instalaţia a început să
măm. Pentru că ştim cazuri vîrstă de 13 ani. Cu toate că coietari din judeţul nostru. adus multe îmbunătăţiri. Ca deţului să primească acasă
cind o anumită privire a se — Le învăţ cu drag pe lu din Brad. Ne angajam atunci funcţioneze normal, asigurînd tegorii de oameni ce nu pri pensia mărită, comunicările cu
cretarei a trimis la arhivă ce a învăţat-o în condiţii vitre crătoarele care au îndrăgit a- căldura necesară. meau pînă acum pensii, înce- loale celelalte detalii" — a
reri uşor de rezolvat, că un ge, a îndrăgit-o, căutînd să-i ceastă meserie şi iau atitudi SILVIU NEAG ca pînă la 1 noiembrie a.c.,
anumit zîmbet a soluţionat descopere toate tainele. Deva toate lucrările să fie gata. Din echipa pe care o con pînd cu prevederile ce au intrat fost angajamentul ferm al aces
probleme despre care directo ne fată de acelea care fac lu în vigoare la 1 noiembrie a.c., tor funcţionari. Angajament a
rul nu auzise. Dar dacă se Masa de lucru a acestui pa cru de mîntuială, considerînd duc aş vrea să remarc în mod se bucură de acest drept.
cretara a pus o vorbă unde sionat cofetar arată ca a u- meseria de cofetar ;tă de deosebit aportul pe care şi l-a cărui îndeplinire îi onorează.
trebuia... •| Dar pentru ca cei peste — Spuneti-ne cine s-a re
Dar să nu confundăm: Exis nui... cercetător. Mape întregi importantă, plictisitoare — adus instalatorul. Nicbiae Buf 50 000 de oameni-pensionari marcat în mod deosebit în a-
tă secretar^ isteţe, care ştiu cu diferite schiţe, desene şi ne-a declarat Iosif Demeter. Munca pentru recrutarea de tea la finalizarea înainte de
să-şi „motiveze“ directorii cum însemnări scot la iveală noi Dacă nu îti place meseria, nu să poată primi drepturile la ceastâ muncă ? — ne-am a-
planuri de viitor pentru diver te poţi dărui ei. Primul con termen a lucrărilor de încăl timp, la Oficiul de pensii din dresat tovarăşei Elena Opres-
sificarea produselor de cofe trol în ce priveşte respecta donatori onorifici de sînge zire cenlrală a spitalului. Deva, din cadrul Direcţiei ju cu, şefa oficiului de pensii.
tărie. Nu lipsesc nici revistele rea reţetelor, calitatea şi as deţene de muncă şi ocrotiri — Aş greşi dacă aş spune
Cînd nu vrea pectul prăjiturilor trebuie să-l a dat roade PAVEL DERJI In luna noiembrie, toţi pen nume — ne-a declarat dum
sociale, lucrează 17 oameni.
de specialitate.
neaei. Toţi oamenii noştri au
facă şeful laboratorului. Tre
Stînd de vorbă cu pasiona
şef de echipă
tul cofetar, acesta îşi destăi- buie să luptăm ca arta culi In centrul preocupărilor de zi cu zi ale comisiei de Cru la I.G.C.L. Brad sionarii vor "primi acasă pen lucrat foarte mult, foarte con
nuie cu mîndrie multe secrete nară să devină artă cu ade ce roşie din oraşul Simeria stă realizarea aplicării hotăririi siile mărite, în conformitate ştiincios,
ale meseriei sale, secrete ca vărat I Secretariatului C.C. al P.C.R. din aprilie a.c., privind recru cu ultimele reglemenlări-mări- — Ştiam că peste 50 000 de
donatorilor
ca
secretara■ ■■ re au fost cucerite în cei 30 Cîştigător al mai multor tarea Vaier Neagoe, de dr. siijge onorifici. Specialişti chirurgi, Romii- : re ce înseamnă un spor de a- oameni aşteaptă acasă noile
Ioan Nicula,
Mircea
dr.
Groza,
dr.
de ani de muncă. Laboratorul concursuri, Iosif Demeter s-a lus Timar, preşedintele comisiei orăşeneşti de Cruce roşie, proape 5 000 000 lei lunari comunicări. Oamenii aceşlia
de cofetărie din Lupeni, al prezentat la faza judeţeană a au arătat populaţiei in diverse împrejurări importanţa do Nota redacţiei : Am luat le Pentru aceasta, cei 17 func
nu s-a pomenit, secretare la cărui şef este, constituie o a- concursului de artă culinară nărilor de sirige. Ca o consecinţă, în luna octombrie s-a or gătură cu administratorul spi ţionari au lucrat zi şl noaple au muncit mulţi ani. Aşa că
care formula „este pe teren“, devărată şcoală a meseriei de cu 80 sortimente de produse ganizat o recoltare de singe, la care s-au prezentat 6G de talului din Brad, tovarăşul şi noi trebuia să ne facem cu
La
de
salariaţi
aceasta
a început să fie înlocuită. cofetar. Şeful laboratorului de cofetărie fabricate după donatori onorifici. aprovizionare nr. au 20 participat Simeţia, întreprin la într-un timp foarte scurt. Să
de
din
întreprinderea
— Tovarăşul director ? Cine derea de industrializare a laptelui, depoul C. F. R., staţia Marcu Acateu, care ne-a con toată corectitudinea datoria
întreabă, mă rog ? îti prezintă cu mîndrie pe ce reţete proprii, obţinind şi aici C.F.R. Simeria, staţia C.F.IL Simeria-triaj, cooperativa „Mun calculezi fiecăruia din cei pe fată de ei — completa tova
N-ai ce face şi spui numele le 11 lucrătoare pe care le-a premiul I şi felicitări din par ca colectivă“, şcoala profesională şi altele. firmat cele scrise de către ste 50 000 procentul cu care
şi instituţia. învăţat meseria la locul de tea comisiei. Acum, se pregă Pavel Derji, aducînd laude şi răşul Avram Vasile, din ca-
— Tovarăşul > director ? A HA ADAM îi sporeşte pensia, să-i stabi
plecat de zece minute. Predă muncă. In permanenţă urmă- teşte pentru concursul de ar Simeria mulţumiri instalatorilor. Le drgl aceluiaşi oficiu,
cursuri de limba engleză per leşti pe cea nouă, să-i comu
sonalului. . reşte munca lor, intervenind tă culinară, faza zonală, care merită cu. prisosinţă!. nici acasă din timp toate a- G. IGNAT
— Tovarăşijl director ? Pe la
unităţi. Ştiţi, azi urmăreşte
concret cum se aplică măsu
rile stabilite de cabinetul pen
tru organizarea ştiinţifică a
producţiei şi a muncii... La cooperativa meşteşugărească „Moţul“ din Brad
Batem la o altă uşă, pe ca
re scrie secretariat. Nici un Nu demult, In loca/ila/ca din partea conducerii I.P.S.P. Toma ar ii iost Ia datorie şt
răspuns. „Bună ziua. Sărut Vulcan s-a comis o faptă Paroşeni nu controla siste sistemul de pornire asigurat,
mina“. Nimic. In momentul ieşită din comun. In noaptea matic modul de asigurare a iniractorul era în imposibili
•cind ni se pare că secretara
se uită spre noi, mai facem o de 12 spre 13 septembrie pazei în timpul nopţii şi că tatea executării faptelor sa In locul bunel serviri, cetăţenii se
plecăciune, însoţită de un sa a.c., Dănilă Gaşpar, angajat la garajul respectiv se o- le antisociale. Susţinem a-
lut plin de respect. Tot in za al I.G.C.L. Lupeni, a escala bişnuia să se închidă seara ceasta întrucil toporul apar
dar...
Secretara îşi lămureşte o dat, pe la orele două noap poarta cu lacătul pe dină ţinea paznicului şi se alia
prietenă blondă asupra greu tea, gardul garajului I.P.S.P. untru, iar paznicul se retră lingă acesta în timp ce dor lovesc de surse de nemulţumiri
tăţii ce o suportă, prin a avea
de ani şi ani aceeaşi coafeză. Paroşeni, cu intenţia de a gea în gheretă unde de multe mea, iar infractorul nu avea
— Nepricepută, dragă. Moda fura un autocamion. Găsjn- ori dormea. Practic, controlul permis de conducere şi nici
pentru ea ? Ah... du-1 Intr-o gheretă pe paz asupra modului în care paz cunoştinţe tehnice de spe
— Vă rog, cu tovarăşul di nicul M itu Toma dormind, Ani în şir, la adresa modu tarea programului de lucru, — Asemenea exemple am zaţiile de partid, conducerea
rector, s-ar putea... cialitate care să-i permită lui cum sînt primiţi şi serviţi slaba muncă educativă desfă avut la secţia rarne-geamuri, cooperativei să treacă mai
— La ora asta, tovarăşe ? i-a aplicat o lovitură morta punerea în funcţiune a mo cetăţenii în secţiile coopera şurată în rindurile salariaţi unde şeful de secţie Nicolae concret la treabă. Nici acum,
Dimineaţă ! lă cu un topor. După aceea, torului tără ajutorul cheii
Pe cînd să plecăm, deschi tivei „Moţul", din Brad, n-au lor, o preocupare insuficientă Purcel absenta nemotivat. A însă, nu sint folosite toate
de uşa directorul. Dănilă Gaşpar a luat din de contact. existat decît cuvinte de lau fată de ridicarea nivelului fost înlocuit. La croitoria din mijloacele şi formele. Vom
— A, în vizită pe la noi. gheretă cheile, a deschis Concluziile ce se desprind profesional al lucrătorilor din aminti că la cele două gazete
Poftiţi, poftiţi. Sint liber. Mai poarta garajului şi a ieşit din analiza acestor împreju dă. Firma „Moţul" era una Baia de Criş, croitorul Traian
schimbăm o vorbă... dintre cele mai căutate, se secţii etc. Dan făcea beţii repetate, cu de perete de la sediul coope
Trecem pragul biroului to cu autovehiculul furat. rări relevă lipsa unui control bucura de multă apreciere, Cum se acţionează pentru toate urmările ce decurg din rativei şi de la complexul din
varăşului director în zimbetul La prinderea acestui in electiv întreprins de către ca aceste neajunsuri să fie li Barza nu s-a mai scris de
uimit al secretarei... fractor primejdios, organele organele I.G.C.L. Lupeni a- de renume şi prestigiu. ele, la cizrgăria din Baia de
Căutăm directorul (Altul !). De la o vreme, lucrurile chidate, ca prestigiul firmei Criş, cizmarul Viorel David luni de zile. Să nu greşim. Ar
Aşa că mai intîi trebuie să miliţiei au iost ajutate de supra prodului în care îşi „Moţul" să redevină ceea ce ticolele de la gazeta din
batem tot la uşa secretarei. mai mulţi cetăţeni, care au desfăşoară activitatea pe s-au schimbat. Cetăţenii din a fost ? Mihăescu lipsea de la mun
—. Bună ziua. Tovarăşul di... Buceş, Tomeşti, Crişcior, Bar că. Necazuri şi acte de indis curtea sediului erau unul din
— Nu-i tovarăşul director... furnizat preţioase inlnrmatii. timpul nopţii angajaţii ce za, Bucureşci, Baia de Criş, — Privind aprovizionarea ciplină s-au mai simtit şi pe 17 iunie, altul din 18 august,
Concediu... Aceşti cetăţeni au dovedit răspund de curăţenia oraşu Valea Arsului, Brad, din alte cu materiale şi materii prime, la secţiile automoto, electro iar cea de la complexul din
— Cineva cine-i ţine locul... un Înalt grgd de conştiinţă nicul îşi îndeplinea sarcini lui, cit şi verilicarea super
— Tovarăşul... Dar nu-i... ficială din partea celor de localităţi, ne-au scris numai deşi situaţia s-a mai îndrep mecanică şi altele. Barza este spartă şi aruncată
— Cum am face să-l găsim ? socială şi merită pe deplin le de serviciu se făcea prin în ultimele luni despre o se tat, continuăm să avem greu Pentru a ridica gradul de într-un colt! Nu-şi pot adin e
Altcineva, eventual din con felicitări. strigăte, adică prin chema Ia I.P.S.P. Paroşeni a mo tăţi în sectorul construcţii şi, şi cele două gazele contribu
ducere... Legat de faptele de mai rea acestuia la poartă spre dului de parcare a autove rie de necazuri pe care le-au mai puţin, la încălţăminte — conştiinţă al lucrătorilor noş
— Am spus, tovarăşe. Nu-i întîmpinat cînd au solicitat e- tri, vom acţiona pe mai multe ţia la criticarea şi îndreptarea
clar ? sus, cu ocazia cercetărilor a deschide, pentru a se ve hiculelor, a organizării şi xecutarea unor lucrări la di ne spunea tovarăşul Gheorghe planuri: conferinţe pe diverse unor stări de lucruri, la iro
— Să plecăm — ne îndeam s-au stabilit şi alte împreju rifica dacă... totul este în desfăşurării activităţii de pa Şchioapa, vicepreşedinte cu
nă un cetăţean. Eu am mai rări : iniractorul, care avea ordine. ză. ferite secţii ale cooperativei: probleme economice la coo teme, cursuri de reciclare şi nizarea celor ce nu-şi fac da
p;- ti t-o... animări repetate, lucrări de de specializare, intensificarea toria ?
Se deschide o uşă şi apare ca atribuţii de serviciu în De asemenea, s-a mai sta Poate acum cei vizaţi vor perativă. Avem — mă refer Cei 157 de comunişti ce fac
tovarăşul căutat. noaptea respectivă eiectua- bilit că unii conducători auto, lua toate măsurile se se impun slabă calitate, comportare urî- la construcţii — lucrări con muncii educative în rindurile
— Poftiţi la mine. Ce bine in vederea prevenirii comi tă din partea unor lucrători tractate din lunile martie şi tinerilor, intransigenţă faţă de parte din trei organizaţii de
că aţi venit... rea curăţeniei în oraş, a pă printre care şi aceia cară şi altele. abateri — a încheiat tovară bază pot interveni fără nici
De unde pină unde acest răsit, imediat după prezen răspundea de autovehiculul terii unor asemenea abateri aprilie pe care încă nu le-am o întîrziere în rezolvarea tu
lip de secretară, care poartă tare, locul de muncă şi îm furat, Timoltei Condorovici. ce duc la consecinţe grave. Am încercat şi noi să aflăm atacat. La croitorii nu s-au şul Şchioapa.
galoane mult mai aurite ca VICTOR DUÎ4ITRU care ar fi izvoarele acestor realizat toate produsele pen Rău este că o lungă perioa turor treburilor cooperativei.
ale directe ului ? Şi cind vrea preună cu membrii din e- lăsau cheile de contact in Alături de ei, to[i cei aproa
di' sa ! Dar cind nu vrea ?... chipa sa au consumat bău maşină, cu ocazia parcării. procuror şef deficienţe. Pe toate nu le vom tru fondul pieţei, deşi n-au dă nu s-a acţionat cu fermi
P. S. Strict autentic: Dacă turi alcoolice, pornind spre Indiscutabil că aceste îm VLADIMIR PANCU putea numi. laţii cîteva : lipsa prea fost greutăţi. tate împotriva celor ce nu-şi pe 600 de meşteşugari au o-
cineva se va recunoaşte în unor materii prime — mai a- — Multe deficiente au la făceau corect datoria. Au tre bligatia să ridice acolo unde
rindurile de faţă, noi nu a- casă în jurul orelor două. prejurări au lacilitat atît ac procuror les în sectorul construcţii şi bază comportamentul necores a fost, şi chiar mai sus, pres
veni nici o vină ! S-a mai constatat că organul tul antisocial, cît şi furtul Ia Procuratura judeţului buit să se înmulţească nemul
G. MOŢU competent care răspundea autovehiculului. Dacă Mitu Hunedoara-Deva încălţăminte —, abaterile dis punzător al unor lucrători. Ce ţumirile populaţiei, să se adu tigiul firmei „Moţul" din
ciplinare ale unor salariaţi : se face pentru educarea sa ne sesizările trimise la multe Brad I
absente nemotivate, nerespec- lariaţilor din secţii?. organe ca, în sfîrşit, organi GH. I. NEGREA
-J