Page 70 - Drumul_socialismului_1972_11

Proletari din toate Jărlle, unl}l-vă!

ÎN PAGINA A

HOTĂRÎREA

Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 20-21 noiem­
brie 1972 privind sarcinile ce revin organelor şi organi­
zaţiilor de partid pentru îndeplinirea şi depăşirea preve­
derilor planului de dezvoltare economico-socială a
României pe anul 1973

HOTĂRÎREA

Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 20-21 noiem­
brie 1972 cu privire la unele măsuri pentru perfecţiona­
rea activităţii comitetelor judeţene, municipale şi orăşe­
neşti ale P.C.R., a consiliilor populare judeţene, munici­
pale şi orăşeneşti, îmbunătăţirea controlului pe linie de
partid şi de stat, precum şi pentru organizarea consili­
ilor de control muncitoresc asupra activităţii economico-
sociale şi constituirea comisiilor pe domenii în unităţile
economice

LUCRĂRILE SESIUNII MARII

ADUNĂRI NATIONALE MAI IUTE, MAI BINE, EFICIENT!

1347-19721
———— ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -------------- ----------------- 1
al tuturor oamenilor munţi
Miercuri dimineaţa, au în­ iecţionării în continuare a Sînt de faţă şefi ai misiu­ de tovarăşul Ştefan Voitec,
ceput lucrările celei de-a- vieţii sociale şi politice a nilor diplomatice acreditaţi preşedintele Marii Adunări
noua sesiuni a celei de-a şa­ societăţii noastre socialiste, la Bucureşti. Naţionale.
sea legislaturi a Marii Adu­ ale dezvoltării accelerate a La intrarea în sala de şe­ In unanimitate, deputaţii
nări Naţionale. economiei naţionale, ridică­ dinţe, conducătorii de par­ au aprobat următoarea ordi­ Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
Forul legislativ suprem al rii nivelului de viaţă mate­ tid şi de sfat sînt întîmpi- ne de zi:
ţării se întruneşte la o zi rial şi spiritual al întregu­ naţi cu puternice şi îndelungi 1. Validarea alegerii unui
după încheierea lucrărilor lui popor, şi ale căror pro­ aplauze de participanţii la deputat şi a revocării unor
Plenarei Comitetului Central puneri de îmbunătăţire, re­ lucrările sesiunii Marii Adu­ deputaţi ; !a Plenara C.C. al P.C.R. din 20-21 noiembrie a.c.
al Partidului Comunist Ro­ zultate în urma dezbaterii pu­ nări Naţionale. 2. Modificări in componen­
mân, care, în lumina sarcini­ blice, au fost analizate şi a- In loja din dreapta iau loc ţa Consiliului de Stat ;
lor şi indicaţiilor cuprinse în probate de plenara C.C. al tovarăşii Nicolae Ceauşescu, 3. Proiectul de lege cu
e x p u n e r e a tovarăşului P.C.R. Sesiunii Marii Adu­ Emil Bodnaraş, Manea Mă- privire Ia dezvoltarea eco­
Nicolae Ceauşescu, — pro­ nări Naţionale i-au fost îna­ nescu, Paul Niculescu-Mizil, nomico-socială planificată a
gram de lucru de o deosebi­ intate, de asemenea, spre Gheorghe Pană, Gheorghe României ; Amplu si concret program de acţiune pentru
tă însemnătate pentru acti­ legiferare, proiectele planu­ Rădulescu, Virgil Troiin, Ilie 4. Proiectul de lege a fi­
vitatea partidului şi întregu­ lui de dezvoltare economică Verdeţ, Maxim Berghianu, nanţelor ;
lui popor —, a dezbătut pro­ şi socială, cu propunerile de Gheorghe Cioară, Florian 5. Proiectul Codului Mun­
bleme de mare importanţă îmbunătăţire aduse, şi ale Dănălaclie, Constantin Dră- cii ;
pentru dezvoltarea econo­ bugetului de stat pe anul gan, Emil Drăgănescu, Ja- 6. Proiectul de lege pen­
miei naţionale şi creşterea 1973, dezbătute şi aprobate nos Fazekas, Petre Lupu, Du­ tru adoptarea Planului de accelerarea progresului economic şi social
bunăstării celor ce muncesc, de plenara C.C. al P.C.R. mitru Popescu, Leonte Rău- dezvoltare economico-socială
pentru înfăptuirea hotărîri- Sesiunea s-a deschis la tu, Gheorghe Stoica, Vasile a Republicii Socialiste Româ­
lor Congresului al X-lea şi ora 10,00, dimineaţa. In sa­ Vil cu. nia pe anul 1973 ;
Conferinţei Naţionale ale la Palatului Marii Adunări In loja din stingă se află
P.C.R. Naţionale, alături de depu­ 7. Proiectul de lege pen­
Deputaţii vor lua în discu­ taţi, sînt prezenţi, ca invi­ membrii Consiliului de Stat. tru adoptarea Bugetului de al patriei, puternic imbold spre noi realizări
ţie, în vederea legiferării, taţi, membri ai C.C. al P.C.R., înaintea începerii lucrări­ Stat pe anul 1973 ;
proiectele Legii cu privire la miniştri, conducători de in­ lor, cei prezenţi au păstrat 8. Proiectul de lege pri­
dezvoltarea economico-socia­ stituţii centrale şi organiza­ un moment de reculegere vind casele de ajutor reci­
lă planificată a României, ţii obşteşti, activişti de par­ în memoria deputaţilor Ma- proc ale pensionarilor.
Legii finanţelor, Codului tid şi de stat, oameni ai mun­ ria Zidaru şi Athanase Joja, Intrîndu-se în ordinea de
Muncii — documente adop­ cii, personalităţi ale vieţii care au încetat din viaţă în zi, deputatul Tudor Drăga- Acţionăm pentru folosirea Pgtcntiikri tehnic al maşinilor -
tate de Conferinţa Naţiona­ economice, ştiinţifice şi cul­ perioada de la ultima sesiu­ nu, preşedintele Comisiei de
lă a P.C.R., care jalonează turale, ziarişti români şi ne. cu indici superiori ’
direcţiile principale ale per- străini. Lucrările au fost deschise (Continuare în pag. a 2-a)
a capacităţilor de producţie unelte—valorificat integral

Expunere la proiectul de lege cu privire la încă din perioada anilor' tare în valoare de 3,8 milioa­ Orientînd activitatea colec­ folosirii depline a capacităţilor

trecuţi, colectivele de muncă
Un loc central în activita­
din cadrul Centralei minereu­ ne lei. tivelor din economie spre u- productive.
dezvoltarea economico-socială planificată a României rilor neferoase Deva au fost tea noastră îl deţine utilizarea a potenţialului tehnic mate- Indicaţii in rîndul colective­
tilizarea cu maximă eficienţă
Un ecou larg găsesc aceste
cit. mai completă a fondului
îndrumate să acorde o aten­
ţie corespunzătoare folosirii de timp disponibil al maşini­ , ,-rfal ri uman, tovarăşul lor de muncă din întreprinde­
capacităţilor de producţie. lor şi utilajelor, printr-o în­ Nicolae Ceauşescu sublinia rile industriale ale judeţului
prezentată de tovarăşul Ilie Verdeţ Un larg ecou îl are şi în cărcare cit mai corespunză­ in expunerea la plenara C.C. pe linia lolosirii potenţialului
al P.C.R., din 20—21 noiem­
cadrul colectivului nostru de toare a acestora. In acest sens, brie a.c., necesitatea folosirii tehnic din dotare, prin creşte­
rea gradului de utilizare a
Stimaţi tovarăşi deputaţi, răşului Nicolae Ceauşescu de biectivele fundamentale ale privire la înfăptuirea politicii muncă expunerea tovarăşului Ing. IOAN DINEŞ judicioase, cu randament spo­ timpului de lucru al maşini-
Nicolae Ceauşescu la plenara
a se aşeza pe baze ştiinţifice acestei dezvoltări, în slrînsă de industrializare socialistă a director tehnic lor-unelte care, la scara in­
Din împuternicirea Comite­ conducerea planificată a dez­ concordanţă cu programul tării şl de formare a unei C.C. al P.C.R. din 20—21 no­ la C.M.N. Deva rit a maşinilor-unelte, în ve­
tului Central al Partidului Co­ voltării economico-socialc. partidului, bazat pe cerinţele structuri industriale de înaltă iembrie a.c. din care fiecare derea creşterii producţiei de dustriei din judeţ, formează
munist Român şi a Consiliului La redactarea finală a tex­ legităţilor obiective şi reali­ eficienţă economică! ridicarea salariat al Centralei desprin­ (Continuare în pag. a 4-a) piese de schimb şi asigurarea un patrimoniu tehnic impor­
de Miniştri, supun Marii Adu­ tului s-a ţinut seama de ob­ tăţile istorice ale fiecărei e- contribuţiei agriculturii la de sarcini de mare importan­ tant,
nări Naţionale spre examina­ servaţiile formulate cu prile­ tape. sporirea bogăţiei sociale; dez­ tă. Printre altele, o deosebi­ O analiză în dinamică a gra­
re şi adoptare proiectul legii jul Conferinţei Naţionale a Funcţia esenţială a planu­ voltarea planificată a tuturor tă atenţie acordăm folosirii in­ dului de folosire a maşinilor-
cu privire la dezvoltarea pco- Partidului Comunist Român lui naţional-unic este de a a- ramurilor producţiei materia­ tensive a capacităţilor de pro­ unelte din dotarea atelierelor
nomico-socială planificată a din iulie 1972, precum şi de sigura valorificarea întregului le! orientarea cercetării ştiin­ ducţie. In unele perioade am mecanice şi a secţiilor de în­
României. propunerile făcute în cursul potenţial al tării, creşterea în ţifice spre rezolvarea proble­ simţit lipsa pieselor de treţinere denotă un salt cali­
Proiectul de lege pe care dezbaterii publice, organizate proporţii optime a tuturor ra­ melor esenţiale pentru socie­ schimb pentru utilaje. Este su­ Wmài€Ùmùdm mimeu tativ important în anul 1972,
am cinstea să vi-1 prezint se după conferinţă. murilor şi sectoarelor de ac­ tate. ficient să arăt situaţia Exploa­ comparativ cu anul trecut,
numără printre cele cu care Intr-un cuvînt, se poate In acelaşi timp, au fost în­ tării miniere Deva, unde din salt concretizat în creşterea
se încheie transpunerea în spune că ne aflăm în faţa u- tivitate, folosirea unitară a scrise sarcini precise în do­ acest motiv maşinile de în­ ¿fl/fuàl4ÎïM indicelui de folosire a fondu­
economico-sociale,
pîrgbiilor
fapt a măsurilor stabilite de nui document legislativ care încadrarea activităţilor curen­ meniul planificării creşterii cărcat în abataje au realizat lui de timp disponibil. Astfel,
Conferinţa Naţională din dă o expresie cuprinzătoare te în cerinţele de lungă per­ nivelului de trai, potrivit doar 80,1 tone pe maşină şi în primele 9 luni din acest an
1967 şi de Congresul al X-lea concepţiei teoretice şi practi­ spectivă ale dezvoltării Româ­ principiilor echităţii socialis­ zi de lucru în anul trecut. Si­ indicele de utilizare în secţi­
în domeniul organizării şi al ce la care au ajuns partidul niei, unirea tuturor eforturi­ te. precum si alte obiective tuaţii similare au fost întîlnite ile de bază, pe ansamblul în­
planificării ernnomico-sociale. şi statul nostru în probleme­ lor naţiunii într-o direcţie u- cu largi implicaţii sociale pri­ treprinderilor, a crescut cu 7,8
El sintetizează concluziile ce le conducerii planificate a so­ nică — înfăptuirea programu­ vind creşterea populaţiei, în- la lucrările din galerii la la sută faţă de aceeaşi perioa­
decurg din vasta activitate cietăţii socialiste. lui partidului de construire i văţămîntul. formarea ‘ cadre­ I.M. Barza şi E.M. Certej,
desfăşurată în ultimii ani în societăţii socialiste multilâte lor şi cultura, sistematizarea Pentru a înlătura această dă din anul trecut. Sînt demne
direcţia perfecţionării sistemu­ Stimaţi tovarăşi, ral dezvoltate şi de creare a teritoriului si dezvoltarea tu­ stare, unităţile respective au de scos în evidenţă rezultate­
lui de conducere a societăţii Pornim de la faptul că premiselor materiale pentru turor localităţilor, protejarea fost îndrumate şi ajutate efec­ le obţinute pe această linie Ia
noastre socialiste, întărirea rolului conducător al trecerea treptată la comunism. mediului înconjurător, crearea tiv să folosească priceperea Centrala cărbunelui Petroşani,
Pregătit de un larg colectiv Partidului Comunist Român unor condiţii cit mai prielni­ cadrelor din serviciile pro­ unde la maşinile-unelte care
de specialişti — care a lucrat constituie o cerinţă obiectiva întregul conţinut al proiec­ ce de viaţa şi creaţie pentru prii şi înzestrarea tehnică a funcţionează în cadrul uzinei
sub îndrumarea personală a pentru societatea noastră, o tului de lege reflectă convin­ toti cetăţenii, lărgirea forme­ atelierelor mecanice pentru de utilaj minier s-a îmbună­
secretarului general al parti­ condiţie esenţială pentru pro­ gerea noastră că factorul pri­ lor de participare a colective­ realizarea — prin autodotare tăţit gradul de folosire a a-
dului — proiectul de lege a- gresul neîntrerupt al Româ­ mordial al progresului orică­ lor de muncă din unităţi la — a unor maşini, dispozitive cestora faţă de anul 1971 cu
profundează — pe temeiul niei socialiste. rei societăţi este creşterea activitatea de conducere pla­ şi instalaţii. Multe din lucră­ 9,3 la sută. Pe aceeaşi linie se
experienţei cîştigate — pre­ Proiectul de lege subliniază susţinută a producţiei mate­ nificată. rile prevăzute au fost realiza­ înscriu şi rezultatele obţinute
vederile constituţionale cu astfel că întreaga activitate riale pe baza celor mai noi In felul acesta, proiectul de te, rezultatele folosirii lor în în această acţiune de către u-
privire la acest domeniu ho- de dezvoltare economico-so­ lege dă o expresie unitară activitatea de producţie jus-
tărîtor pentru întreaga viaţă cială planificată se desfăşoară cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. concepţiei noastre cu privire tificînd munca depusă pentru nitătile Centralei minereurilor
socială şi de stat, oglindind sub conducerea Partidului Co­ In această viziune sînt defi­ la obiectivele complexe ale
preocuparea neobosită a tova- munist Român şi defineşte o- nite principalele sarcini cu întregii dezvoltări economico- elaborarea şi aplicarea studi­ EMILIAN ROVENŢA
şef de serviciu
sociale. El creează un cadru ilor efectuate. Astfel, pe an­ \972 1973 la Direcţia judeţeană
instituţional corespunzător o-
samblul C.M.N. Deva, în a-
Expunere ia proiectul legii finanţelor rientării tuturor ramurilor, cest an s-au realizat un număr de statistică
sectoarelor şi domeniilor de
de 72 de lucrări prin autodo-
înfăptuirea
spre
activitate
scopului suprem al politicii (Continuare în pag. a 4-a)
prezentată de tovarăşul partidului şi statului : ridica­
rea României în rîndul tarilor
ru un înalt nivel de viată şi I Brichete din
civilizaţie, înfăptuirea unei Oin partea Comitetului Central a! Partidului
Gheorghe Rădulescu societăţi care să permită afir­ ■ cărbune peste plan
marea deplină a personalităţii
omului. PETRILA. Colectivul secţiei Comunist Român, a Consiliului de Stat
Tovarăşe deputate şi In mod deosebit tovarăşul lege, precum şi preocuparea O deosebită semnificaţie de brichete de la Prepara-
Tovarăşi deputaţi, Nicolae Ceauşescu a atras a- participanţilor pentru îmbună­ are prevederea că planul na­ ţia Petrila a realizat de la j şi a Consiliului de Miniştri ale
tenţia asupra necesităţii fun­ tăţirea lui. Din numărul mare ţional unic constituie un tot ! începutul acestui an peste j
Vă rog să-mi permiteţi ca damentării ştiinţifice a utiliză­ de propuneri de care s-a ţi­ indivizibil, expresia voinţei i sarcinile de plan la zi aproa- j
din împuternicirea Consiliului rii pîrgbiilor financiare şi do nut seamă în această formă poporului român, iar conduce­ • pe 10 000 tone brichete din; Republicii Socialiste România
de Miniştri să vă supun pen­ credit, asupra necesităţii creş­ finală, aş menţiona cele privi­ rea planificată a dezvoltării e- j cărbune. In acest mod anga- j
tru dezbatere şi adoptare pro­ terii rolului acestora în func­ toare la instituirea avizării conomico - sociale reprezintă i jamentul anual a fost întrecut i
iectul legii finanţelor. ţionarea mecanismului econo­ prealabile obligatorii a orică­ un atribut esenţial şi inalie­ j de aproape trei ori. Comitetul Central al Partidului Comunist academicianului profesor Horia Hulubei, re-
Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Mi- putat savant, personalitate de prestigiu a
Ansamblul prevederilor a- mic şi social din ţara noas­ ror cheltuieli din avutul ob­ nabil al suveranităţii şi inde­ i S-a îmbunătăţit de aseme- ; niştri ale Republicii Socialiste România anun- dii*i»i ei ................................... ............... ------------------
cestui proiect de lege răspun­ tră. ştesc, precum şi la autoriza­ pendenţei naţionale. Preciza­ j nea eficienţa economică in j ţă cu adincă durere încetarea din viată a ştiinţei şi învăţămîntului superior din ţara
noastră.
de obiectivelor stabilile de In forma în care vi se pre­ rea băncilor de a acorda cre­ rea menţionată îşi găseşte I cadrul secţiei, de la începu- j
Congresul al X-lea al Parti­ zintă proiectul legii finanţe­ dite pe termen lung coopera­ completarea firească în sarci- j tul anului obţinindu-se econo- j Comitetul Central al Consiliul de Stat al
dului Comunist Român şi de lor au fost cuprinse observaţi­ tivelor agricole de producţie I mii în valoare de peste : Partidului Comunist Român Republicii Socialiste România Consiliul de Miniştri al
hotărîrile Conferinţei Naţiona­ ile făcute în cursul lucrărilor în completarea fondurilor pro­ (Continuare in pagina a 2-a) J 200 000 iei. Republicii Socialiste România
le de a ridica pe o treaptă Conferinţei Naţionale din iu­ prii pentru obiective zooteh­
superioară activitatea de pla­ lie şi s-au avut în vedere şi nice, legumicole sau îmbună­
nificare, conducere şi organi­ propunerile de îmbunătăţire de tăţiri funciare, realizate în
zare a economiei şi asigură, pînă acum. După cum ştiţi, comun cu unităţi de stat.
în acest cadru, perfecţionarea proiectul de lege a făcut o- De asemenea, la îmbunătăţi­ „SUS CORTINA ţească fondul de locuinţe încheiat cu pentru locuitorii şi Ghelar. De asemenea, rul consiliului popular co­
stat,
proprietate
con­
de
Orăşliei
fru­
rezultate
spatii
cores­
reuşit
munal.
urmat
mijloacelor de înfăptuire a biectul unor ample dezbateri rea proiectului s-a ţinut sea­ LA CETATE" struit în acest oraş. moase. Cel care a începui, au amenajat pentru crescă­ program A artistic un susţinut
punzătoare
politicii financiare, parte in­ publice, devenind astfel o ma­ ma de propunerile referitoare Noul spectacol al Tea­ a început cu veşti bune. toria de porci din cadrul de brigada artistică de a-
tegrantă a politicii economice nifestare concretă şi deosebit la finanţarea şi creditarea o- trului de estradă din De­ TRATAMENTE Duminică, cetăţenii din gospodăriei anexe, al că­ gitalic a căminului cultu­
rei număr a sporit la 2no
blocul 6 B. scările C şi D
a partidului şi statului, pe ba­ de valoroasă a dialogului con­ biectivefor şi acţiunilor cu va, „Sus cortina la ceta­ FITOSANITARE au ieşit la tăiatul şi în­ de capete. Cei aproape ral.
te", va ii prezentat în pre­
za căreia se realizează cu suc­ ducerii de partid şi de stat cu respectarea normelor şi nor­ mieră miine seară, pe sce­ In aceste' zile se află în gropatul trandafirilor, la 1 000 de muncitori care
la
ces în ţara noastră construi­ masele de oameni ai muncii mativelor stabilite prin dispo­ na Casei dc cultură a sin­ plină desfăşurare stropirile curăţenie în cartier, timp servesc masa bucură cele pe două VREMEA
zi
cantine
se
de 4 ore. Alţii, de pe stra­
Nitox
li­
rea societăţii socialiste multi­ din întreaga ţară. ziţiile legale, precum şi de dicatelor din Petroşani. semnat de de iarnă cu pomi. In în bazi­ da Dealu Mic, au ieşit la ce trece de o hrană mai
Scenariul
vezile
este
de
lateral dezvoltate. După cum vă este cunoscut, colo privitoare la corelarea Mihai Maximilian, muzica nele pomicole Toteşti, Ro- amenajarea bun, după cum drum îndestulătoare. Pentru 24 ore
unui
început
se
Doresc să subliniez de la în­ proiectul de lege a fost primit mai strînsă a planurilor finan­ — Vasile Veselovschi, iar moşel, şl Geoagiu, s-au Finloag, vede. SIMPOZION
efec­
altele,
Dobra
regia
aparţine
Alexan­
lui
Vreme schimbătoare,
ceput faptul că proiectul a cu viu interes de numeroşi ciare pe toate treptele organi­ dru Darian. tuat tratamente fitosanita- cerul temporar noros.
fost elaborat sub directa în­ oameni ai muncii, precum şi zatorice cu indicatorii din ce­ re de către echipele cen­ PENTRU GOSPODĂRIA La căminul cultural din cădea ploi intermitente
Băcia a
avut loc
drumare a tovarăşului Nicolae de specialiştii în domeniul c- lelalte secţiuni ale planului LOCUINŢE NO! trelor de proiecţie a plan­ ANEXA A MINEI rind — ne informează de cu- la munte va cădea lap
Pe­
telor la peste 40 000 pomi.
Ceauşescu. Contribuţia per­ conomic şi financiar din în­ naţional unic. PENTRU SIDERURGISTII Acţiunea continuă pînă la Tinerii de la întreprin­ tru Sirnu. vicepreşedintele ţă şi ninsoare. Vîntul
DIN CĂLAN
comu­
popular
sonală a secretarului general treprinderi, centrale, consilii Tovarăşe şi tovarăşi, realizarea integrală a pla­ derea minieră Hunedoara consiliului simpozionul „Bilan­ sufla slab pînă la pot
—
nului — 300 000 pomi.
nal
al partidului s-a concretizat în populare, ministere, de oameni In oraşul nou Călan s-a au depozitat in de hambare ţul realizărilor unui sfert din nord-vest. Temper
întreaga
carto
recoltă
directive şi soluţii pentru re­ de ştiinţă şi cadre universita­ Domeniile pe care le îmbră­ construit şi dat în folosin­ ACŢIUNI DE dc pe lotul gospodăriei a- de veac. susţinut de că­ ra în uşoară scădere;
comunei.
zolvarea celor mai dificile pro­ ţişează proiectul legii finanţe­ ţă un nou bloc de locuin­ MUNCĂ PATRIOTICĂ nexe a întreprinderii, as;- tre primarul directorul Tra- nimele vor fi cuprinse
40
şco­
ian
ţe
apartamente
Cristoiu,
cu
de
astfel
bleme pe care le ridică acest re. Dezbaterile au confirmat lor sînt deosebit de cuprinză­ pentru siderurgiştii din lo­ Un an de întrecere gurfnd pentru un cantităţile lii generale, loan Hcrţ. tre minus 2 şi 3 gr
de
necesare
an
domeniu complex al finanţe­ justeţea principiilor şi orien­ toare. Prevederile sale sinteli- calitate. Acest bioc vine să patriotică pentru gospodă­ zile celor două cantine prof. Alexandru Rusii şi iar maximele intre 4 :
tărilor care stau la baza re­ întregească şi să îmbogă­ rire şi înfrumuseţare s-a muncitoreşti de la Teliuc Gheorghe Şlirbu, secreta­ grade.
lor economiei noastre socia­
liste. glementărilor din proiectul de (Contînuare in pag. a 2-a)
J