Page 71 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 71
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 559 © JOI 23 NOIEMBRIE 1972
L U C R Ă R I LE S E S I U N I I M A R I I A D U NA R I N A T I O N A L E
Un loc important îl ocupă
Expunere Ia proiectul de lege cu privire Ia în proiectul de lege reglemen sistemului financiar şi întări ducătorului unităţii socialiste re după adoptare trebuie să
ducă la identificarea maximă
de stat, acesta preia răspun
rea răspunderii organelor fi
a rezervelor economiei şi la
derea administrării patrimo
nanciare pe toate treptele.
tările referitoare la bugetul
de stat. Prin bugetul de stat Prin înfiinţarea Consiliului niului încredinţat, asumîn- intensificarea folosirii eficien
se asigură în cea mai mare Emanciar-Bancar, ca organ al du-şi, prin contract-angaja- te a fondurilor materiale şi
dezvoltarea economico-socială planificata a României vor crea condiţii mai bune ment, obligaţia de a gospodări băneşti, contribuind astfel la
măsură participarea finanţelor
Consiliului de Miniştri, se
dezvoltarea accelerată a eco
cu grijă, în mod eficient şi a
la stabilirea priorităţilor in
dezvoltarea economico-socială pentru adîncirea analizei feno dezvolta mijloacele materiale nomiei noastre naţionale.
(Urmare din pag. 1) înfăptuirii obiectivelor priori şi ministerelor privind asigu ministrativ-teriloriale respec a ţării, la determinarea opti menelor şi tendinţelor ce apar şi băneşti ale unităţii. Aplicarea hotărîtă a preve
tare de dezvoltare economico- rarea aprovizionării tchnico- tive. Pentru ca organele loca mă a proporţiilor şi ritmurilor in problemele financiare, mo De o mare însemnătate es derilor proiectului de lege, du
socialâ a tării. materiale ritmice, introduce le ale administraţiei de stat de creştere economică, la re netare şi valutare, atît pe plan te prevederea din proiectul de pă ce va deveni lege, în eco
na — înscrisă în iproiect — Tovarăşi deputaţi, rea continuă a progresului să poată face fată în condi- partizarea judicioasă a veni intern, cît şi în relaţiile cu lege privitoare la Curtea Su nomia noastră, va duce la rea
de a se asigura participarea tehnic şi realizarea unor pro tiuni bune răspunderilor noi tului naţional. străinătatea şi, ca urmare, perioară de Control Financiar, lizarea obiectivelor stabilite
cit mai intensă a României Una din caracteristicile pro duse cu caracteristici tehnico- ce le revin în mobilizarea re Datorită acestui fapt, s-au condiţii pentru îmbunătăţirea organ al Consiliului de Stat, de partid în acest domeniu,
la diviziunea internaţională, iectului de lege constă în per funcţionale superioare, spori surselor materiale şi umane, prevăzut răspunderi spo deciziilor în acest domeniu. avînd menirea să contribuie subliniate, în mod deosebit, de
socialistă şi mondială a mun fecţionarea cadrului organiza rea exporturilor şi ridicarea a întregului potenţial econo rite atît în formarea venituri In temeiul reglementărilor la exercitarea de funcţii de tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
cii. Obiectivele stabilite în toric de înfăptuire cît mai efi mic din fiecare comună, oraş, lor, cît şi în efectuarea chel din proiectul de lege, Ministe control asupra administraţiei în expunerea sa la Plenara
domeniul relaţiilor economice cientă a centralismului demo eficienţei operaţiilor de co tuielilor, pentru toate organe rului Finanţelor şi băncilor le centrale de stat de către or Comitetului Central din 20
externe exprimă cu fidelitate cratic, principiul fundamental merţ exterior. municipiu şi judeţ, s-a pre le administraţiei de stat, în- noiembrie: ,,Pe primul plan,
politica partidului şi statului de conducere planificată a Totodată au fost stabilite văzut şi înfiinţarea direcţiilor cepînd de la Consiliul de Mi revin sarcini sporite in în ganele puterii de stat, aşa cum
nostru de promovare largă a dezvoltării economico-sociale saicini precise în legătură cu judeţene de planificare. niştri pînă Ia unităţile econo făptuirea politicii economico- a hotărît Conferinţa Naţiona în fiecare unitate economică,
colaborării şi cooperării cu în sistemul orînduirii noastre ridicarea productivităţii mun Totodată proiectul de lege mice şi bugetare. financiare a statului. lă a Partidului Comunist Ro în fiecare ramură a economiei
statele socialiste membre ale socialiste. cii, asigurarea unei stricte defineşte precis atribuţiile or Au fost accentuate atribuţi mân din iulie anul acesta. trebuie pusă gospodărirea ra
Consiliului de Ajutor Econo S-a urmărit raţionalizarea discipline de plan şi do mun ganelor centrale de sinteză în De asemenea, în proiect se ile şi răspunderile ce revin n- Tovarăşe deputate, ţională, cu maximă eficientă a
mic Reciproc, cu toate statele tuturor activităţilor pe care le că, accelerarea vitezei de ro acest domeniu, în primul rînd reglementează organizarea sis nitătilor socialiste, organe Tovarăşi deputaţi, fondurilor de producţie —
socialiste, cu ţările în curs de implică conducerea planificată taţie a fondurilor materiale şi ale Comitetului de Stat al temului general de evidentă a lor de conducere colectivă fixe şi circulante —, creşte
dezvoltare, cu toate statele şi eliminarea paralelismelor, băneşti, aspecte esenţiale pen Planificării, şi aprofundează avuţiei naţionale. în elaborarea şi executarea Permiteţi-mi ca, în încheie rea producţiei, a venitului net
lumii, fără deosebire de orîn- delimitarea precisă a compe tru realizarea unei înalte efi prevederile de ordin consti Tovarăşe şi tovarăşi, planurilor financiare, în ana re, să-mi exprim convingerea şi a beneficiilor la 1 000 lei
duire socială, pe temeiul prin tentelor şi îndatoririlor ce re ciente a activităţii de produc tuţional în legătură cu rolul liza activităţii pe bază de bi că proiectul de lege supus fonduri fixe“.
cipiilor care caracterizează în vin organelor de conducere ţie. Consiliului de Miniştri, ca or Creşterea importantă a ro lanţ, în stabilirea măsurilor examinării dumneavoastră Pentru aceste motive vă
treaga noastră politică exter colectivă pe toate treptele or Importanţa şi actualitatea gan suprem al administraţiei lului finanţelor ţării în dez pentru creşterea eficienţei. marchează o etapă nouă, ca
nă. ganizatorice. prevederilor proiectului de de stat. voltarea economică a impus Proiectul de lege prevede litativ superioară în regle propun spre adoptare proiec
Proiectul de lege defineşte O atenţie deosebită a fost lege în tot acest grup de pro Menţionez în această pri şi perfecţionarea organizării că la numirea în funcţie a con- mentarea finanţelor ţării, ca tul Legii finanţelor.
cu claritate principiile de ba acordată participării nemijlo bleme au fost puse în lumină vinţă precizările referitoare
ză ale conducerii planificate cite a oamenilor muncii din o dată mai mult cu prilejul la competenţele Consiliului de
şi stabileşte măsurile destina toate unităţile socialiste la e- examinării planului pe 1973 Miniştri în conducerea activi Raportul Comisiilor Marii Adunări Raţionale
te să asigure o temeinică fun laborarea şi realizarea planu de către recenta Plenară a tăţii executive de dezvoltare
damentare ştiinţifică activită lui, la dezbaterea şi soluţio C.C. al P.C.R., la care tovară economico-socială planificată
ţii de elaborare şi de execu narea problemelor dezvoltării şul Nicolae Ceauşescu a ana a ţării ; răspunderile sale pen
tare a planurilor. economico-sociale. lizat, cu forţa de convingere tru elaborarea proiectului pla
Pentru prima dată este le Atribuţiile conferite unită care-1 caracterizează, sarcini nului national unic, stabilirea prezentat de deputatul Aurel Vijoli
giferată astfel elaborarea ţilor socialiste de bază creea le fundamentale privind va de reguli unitare pentru fun
prognozelor pe termen lung. ză premise pentru utilizarea lorificarea cu maximum de damentarea şi elaborarea pla
este definit rolul acestora în eficientă a potenţialului pro randament a potenţialului nos nurilor în profil de ramură, Comisia economico-financia- de dezvoltare istorică a so rea unitară a întregii vieţi so secretarul general al parti
determinarea de alternative ductiv de care acestea dispun, tru material şi uman, în sco departamental' şi teritorial ; ră, împreună cu celelalte co cietăţii şi a realităţilor eco ciale şi îmbinarea lor armo dului, t o v a r ă ş u l Nicolae
pentru deciziile cu caracter pentru mărirea contribuţiei pul de a se accelera dezvol aprobarea sistemului de indi misii permanente ale Marii nomico-sociale ale fiecărei nioasă cu măsurile pentru lăr Ceauşescu, la Conferinţa Na
strategic, este precizat con pe care fiecare unitate are tarea economico-socială a tă catori, norme şi normative u- Adunări Nationale au anali etape. Comisiile relevă, de a- girea drepturilor şi competen ţională a Partidului Comunist
ţinutul prognozelor şi modul datoria să o aducă la creşte rii. tilizate în planificare ; orga zat şi dezbătut proiectul legii semenea, prevederile referi telor unităţilor economice şi Român, de a prefigura viito
de îmbinare a activităţii de rea venitului national, la în Pentru îndeplinirea exem nizarea activităţii de executa cu privire la dezvoltarea eco toare la determinarea obiecti social-culturale. Se creează, rul, ca unul din cele mai im
prognozare cu activitatea de făptuirea tuturor obiectivelor nomico-socială planificată a velor dezvoltării economico- astfel, în cadrul principiului portante atribute ale condu
planificare. înscrise în planul national u- plară a acestor sarcini, un rol re a planului. României, care, în prealabil, sociale potrivit voinţei între centralismului democratic, po cerii.
Proiectul de lege caracte nic. Scopul activităţii de pla important are introducerea în Pentru îmbunătăţirea între a fost supus une! largi discu gului popor, planul naţional sibilitatea unei largi partici
rizează totodată conţinutul nificare este de a asigura u- activitatea de planificare a u- gii activităţi de planificare, ţii publice, bucurîndu-se de o unic constituind astfel un a- pări a maselor de oameni ai In cadru] discuţiilor care au
planurilor cincinale, instituie nui sistem raţional de indica are o deosebită importantă înaltă apreciere. tribut esenţial al suveranităţii muncii la elaborarea şi reali avut loc, tovarăşii deputaţi,
obligaţia ca planurile să se tilizarea resurselor materiale, tori, norme şi normative. Sta legiferarea măsurilor indicate şi independentei naţionale. zarea sarcinilor de plan. membri ai comisiilor perma
bazeze pe analiza mai multor umane şi financiare cu efi bilit într-o concepţie unitară de Conferinţa Naţională din In dezbaterile în cadrul co nente, au făcut unele propu
variante — spre a se oferi cienţă maximă din punct de şi supus unui proces de per iulie privind întărirea funcţi misiilor, tovarăşii deputaţi au Tovarăşii deputaţi au făcut, Au fost considerate ca bi neri de îmbunătăţire a preve
organelor de decizie elemen vedere al intereselor prezente manentă perfecţionare, acest ilor de control ale Consiliului scos în evidentă faptul că de asemenea, aprecieri pozi nevenite şi măsurile privitoa derilor înscrise in proiectul
tele necesare fundamentării şi de viitor ale întregii na sistem are rolul de a duce la de Stat asupra modului în ca proiectul de lege, în care se tive referitoare la prevederile re Ia organizarea activităţii de lege, care, însuşite de ini
riguroase a opţiunilor — şi ţiuni socialiste. dimensionarea riguroasă a re se asigură dezvoltarea e- regăsesc atît experienţa cîş înscrise în proiectul de lege de planificare pe ramuri de ţiator, au fost' introduse în
reglementează sistemul pro Tn această ordine de pre sarcinilor fiecărei unităţi în conomico-socială a tării şi tigată pînă acum, cît şi prin care întăresc rolul planului activitate, ca şi sporirea atri forma supusă dezbaterii.
gramelor speciale pentru atin ocupări, doresc să subliniez raport cu posibilităţile sale înfiinţarea Consiliului Suprem cipiile teoretice în domeniul naţional unic, ca instrument buţiilor şi răspunderilor în a- Comisiile permanente ale
gerea integrală a principale importanţa faptului că în pro reale şi de a determina mo al Dezvoltării Economico-So planificării, legiferează norme principal ce asigură concen ceastă privinţă ce revin tutu Marii Adunări Naţionale îşi
lor obiective înscrise în cin iectul de lege se precizează bilizarea efectivă a întregului ciale. unitare privind dezvoltarea trarea şi dirijarea cu efiefen- ror treptelor organizatorice. exprimă convingerea că pre
cinal. conţinutul şi sensul pe care-1 potenţial productiv. Aşa cum se precizează în economico-socială planificată tă sporită a tuturor resurse Comisiile permanente apre vederile din proiectul de lege
Pentru a se asigura conti are fondul de dezvoltare e- Aşa cum se arată în pro proiectul de lege, Consiliul a societăţii socialiste în tara lor materiale şi a energiilor ciază pozitiv înscrierea în vor contribui la orientarea
nuitatea planurilor, s-a prevă conomico-socială, categorie e- iect, sistemul de , indicatori, Suprem al Dezvoltării Econo noastră. umane ale societăţii în vede proiectul de lege a principiu şi mobilizarea tuturor enerqii-
zut ca cincinalele să fie a- conomică formulată pentru norme şi normative cuprinse mico-Sociale — care funcţio Comisiile permanente dau o rea dezvoltării rapide a in lui elaborării şi urmăririi pla lor naţiunii spre realizarea o-
doptate cu 1—2 ani înainte de prima dată de tovarăşul în legile de aprobare a planu nează sub îndrumarea Consi apreciere deosebită prevederi dustriei, agriculturii, a celor nurilor în profil teritorial, biectivelor propuse privind
începerea executării şi s-a Nicolae Ceauşescu. Aşa cum liului de Stat — va conlucra lor din proiectul de lege care lalte ramuri ale economiei ceea ce va da posibilitatea dezvoltarea economico-socială.
stabilit sarcina ca ele să cu arăta secretarul general al rilor trebuie detaliat şi com slrîns cu organele de partid consemnează rolul conducător naţionale, a ştiinţei, a cultu dezvoltării raţionale a forţe în vederea înfăptuirii scopului
prindă în acelaşi timp princi partidului, în realizarea pro pletat pe fiecare treaptă orga şi de stat la elaborarea prog al Partidului Comunist Român rii, pentru făurirea societăţii lor de producţie pe întreg suprem, satisfacerea tot mai
palele obiective ale următoa gresului general al societăţii nizatorică, potrivit specificu nozelor şi a planului unic, în desfăşurarea tuturor activi deplină a nevoilor materiale
rei perioade de cinci ani. Se lui activităţii ei, astfel îneît va întocmi studii şi va dezba tăţilor de dezvoltare economi socialiste multilateral dezvol cuprinsul tării. Ele reliefează, şi spirituale ale întregului
creează în felul acesta posi „un rol esenţial revine for la unităţile de bază, în între co-socială planificată a tării, tate în patria noastră. totodată, prevederile referi noslru popor. De aceea, ele
bilitatea pregătirii din timp a mării şi bunei gospodăriri a prinderi, să oglindească pe te principalele orientări ale avînd la bază un program Au fost subliniate, totodată, toare la elaborarea prognoze
tuturor condiţiilor materiale fondului national de dezvol deplin întreaga activitate, per- dezvoltării economico-sociale fundamentat pe previziunea prevederile menite să asigure lor pe termen lung , ceea ce propun Marii Adunări Naţio
1
şi organizatorice necesare tare economico-socială, care miţînd o conducere concretă, a ţării, prezentînd concluziile nale adoptarea proiectului de
realizării integrale a sarcini cuprinde cota din venitul na operativă şi eficientă. şi propunerile sale conducerii ştiinţifică a progresului social, creşterea rolului şi funcţiilor constituie transpunerea în lege în forma în care este
lor înscrise în planurile cinci tional repartizată pentru dez Tovarăşi, de partid şi de stat. cunoaşterea cerinţelor legilor planului naţional în conduce practică a indicaţiilor date de prezentat.
nale. voltare, precum şi fondul de Proiectul de lege lărgeşte Tovarăşi deputaţi,
Tn proiect au fost Înscrise, amortizare, şi care exprimă atribuţiile şi responsabilităţi Justeţea măsurilor adoptate
de asemenea, dispoziţii cu totalitatea resurselor alocate le centralelor industriale, în după Conferinţa Naţională din Raportul Comisiilor Marii Adunări Naţionale
privire la modalităţile, criterii de societate pentru creşterea 1967 în direcţia îmbunătăţirii
le şi termenele de actualizare forţelor de producţie, pentru tăreşte rolul acestor mari or organizării, conducerii şi pla
anuală a prevederilor din cin lărgirea bazei materiale a ac ganizaţii economice complexe nificării economiei nationale
cinal, şi a fost reglementat tivităţilor social-culturale". ca unităţi de bază în activita este reflectată larg în înche prezentat de deputatul losif Uglar
felul în care se vor determi Pentru utilizarea cît mai e- tea de planificare economico- ierea cu succes a cincinalului
na şi corela pe diferite trep ficientă a fondului de dezvol socială. 1966 — 1970, în rezultatele bu
te organizatorice sarcinile pe tare economico-socială, pro In calitate de titular de plan, ne obţinute în 1971 şi 1972, în
care unităţile socialiste şi le iectul de lege prevede îndato centrala are posibilitatea de premisele serioase care s-au Comisia economico-financia- re care contribuie în mod ac competentelor, concomitent cu sebit de importante, care vor
asumă peste prevederile pla ririle privind fundamentarea a conlucra direct în cursul creat pentru îndeplinirea in ră şi celelalte comisii ale Ma tiv la înfăptuirea, în cadrul întărirea răspunderii unităţi contribui la cunoaşterea mo
nurilor cincinale şi anuale. temeinică a fiecărui proiect elaborării şi realizării planu tegrală şi depăşirea planului rii Adunări Naţionale au ana centralismului democratic, a lor socialiste, în planificarea dului im care evoluează, an de
încă din 1973 — după cum de investiţii, precizează mă lui atît cu ministerul tutelar, cincinal 1971—1975. lizat şi dezbâlut proiectul Le politicii financiare a partidului şi utilizarea fondurilor, fapt an, bunurile şi creanţele a-
s-a hotărît la recenta plenară suri obligatorii care să ducă cît şi cu celelalte ministere, In acest context, recenta gii finanţelor, constatînd că a- şi a statului nostru. ce se va reflecta în creşterea parţinînd proprietăţii de stat,
a Comitetului Central — s-a la scurtarea termenelor de precum şi cu Comitetul de Stat Conferinţă Naţională a parti cest important act normativ Comisiile permanente au într-o măsură mai mare a i- a organizaţiilor cooperatiste
întocmit, pe baza angajamen realizare a noilor obiective şi al Planificării. Scopul acestor dului a recomandai ca pînă reflectă preocupările majore scos în evidentă, de aseme niţiativei colectivelor de sala şi a altor organizaţii obşteşti,
telor luate de colectivele oa la atingerea cît mai rapidă a prevederi este de a se asigu la sfirşitul acestui an să fie ale partidului şi statului nos nea, importanta prevederilor riaţi pentru folosirea cu efi elemente esenţiale pentru o
menilor muncii din întreprin parametrilor proiectaţi. ra valorificarea optimă, in adoptate toate legile şi măsu tru pentru îmbunătăţirea for referitoare Ia formarea, pen cientă sporită a mijloacelor temeinică fundamentare a
deri — un plan suplimentar, In acelaşi scop au fost în concordantă cu nevoile şi po rile menite să încheie actua melor şi metodelor de organi tru prima dată în tara noas materiale şi băneşti ce le au dezvoltării economico-socmle
care face parte integrantă din scrise sarcini referitoare la sibilităţile economiei naţiona la fază de perfecţionare a or zare, conducere şi planificare tră, a fondului naţional de la dispoziţie. planificate a tărij în viitor.
planul naţional unic pe anul administrarea chibzuită a pa le, a tuturor resurselor exis economico-socială, în cadrul dezvoltare economico-socială Au fost apreciate, de ase In cadrul dezbaterilor, to
viitor. Această practică, ce trimoniului încredinţat unită tente în unităţile care alcă ganizării şi conducerii plani cărora se înscrie şi perfecţio şi utilizarea lui cu eficienţă menea, pozitiv, prevederile varăşii deputaţi au făcut pro
va fi continuată, urmăreşte ca ţilor socialiste, printr-o plani tuiesc centrala. ficate a dezvoltării econo narea sistemului relaţiilor fi sporită, în concordantă cu proiectului de lege referitoa puneri de îmbunătăţire a u-
depăşirea sarcinilor de plan ficare cît mai concretă bazată In acelaşi timp, creşte ro mico-sociale, astfel îneît ele nanciare. re la precizarea şi delimita nor prevedeii care, însuşite
să aibă asigurată baza de ma lul ministerelor in înfăptui să poată fi aplicate din plin In dezbaterile care au avut cerinţele planului naţional li rea funcţiei de control a or de iniţiator, au fost introdu
terii prime şi desfacerea pro pe folosirea intensivă a capa rea politicii partidului şi sta în 1973. loc în comisiile permanente, nie, Totodată, ele au apreciat ganelor financiare şi bancare,
duselor pe piaţa internă şi la cităţilor de producţie, utiliza tului în întreaga ramură pe Proiectul de lege, pe care tovarăşii deputaţi au apreciat că proiectul legii finanţelor se în proiectul de lege.
export, să se realizeze în ca rea integrală a suprafeţelor care o coordonează, este spo vi l-am prezentat în principa creează noi condiţii pentru cît şi la intensificarea aces Comisiile permanente care
drul corelaţiilor şi echilibre construite, încărcarea cores lele sale trăsături, se înscrie proiectul Legii finanţelor, ca creşterea rolului pîrghiilor fi tuia în vederea punerii în au analizat proiectul de lege
lor necesare pe ansamblul e- punzătoare a maşinilor şi u- rită răspunderea lor pentru în acest calendar, re reflectă atît principiile teo nanciare şi de credit, a pla valoare, într-o măsură spori îşi exprimă convingerea că
activitatea de elaborare, fun
conomiei. tilajelor. Atîl în procesul de damentare şi realizare a pla Sînt încredinţat — tovarăşi retice, cît şi experienţa prac nificării financiare în mobili tă, a rezervelor din econo reglementarea propusă spre
tică acumulată în domeniul fi
Tot pentru ridicarea activi elaborare a planurilor, cît şi nurilor unităţilor subordona deputaţi — că, dînd expresie nanţelor, a creditului în decurs zarea înlr-o măsură cît mai mie şi pentru prevenirea fe dezbatere va spori rolul si
tăţii de planificare pe o treap în cursul executării lor, tre te, pentru încadrarea eficien ecoului larg pe care acest de mai bine de un sfert de mare a rezervelor materiale nomenelor negative care ar pu contribuţia finanţelor, a rro
tă superioară, s-a prevăzut buie să asigurăm în fiecare u- ta a tuturor acestora în pla proiect l-a avut în opinia pu şi băneşti, în accelerarea vi tea avea loc în activitatea u-
întocmirea planurilor cincina nitate creşterea producţiei nul naţional unic. blică, veţi adopta în unanimi veac de construcţie socialistă tezei de rotaţie a fondurilor, nitătilor socialiste şi păgubi- bitului, în formarea venituri
le şi anuale nu numai în pro fizice necesare economiei na tate legea cu privire la dez în ţara noastră. In acelaşi în întărirea gestiunii economi rea avutului obştesc. lor statului, în stabilirea în
fil departamental, dar şi in ţionale, reducerea hotarîta a In proiect au fost lărgite a- voltarea economico-socială timp, au remarcat, ca o carac ce, a disciplinei financiare şi Prevederile referitoare la economie a echilibrului finan
profil de ramură şi teritorial cheltuielilor materiale şi li tribliţiile comitetelor executi planificată, lege bazată pe ex teristică a proiectului de lege, de plăti. în fiecare unitate so perfecţionarea organizării şi ciar, monetar şi valutar şi, de
(pe judeţe), ceea ceva asigura chidarea risipei, întronarea u- ve ale consiliilor populare în perienţa cîştigată de poporul accepţiunea largă care se dă cialistă şi in ansamblul eco
coordonarea optimă a activi nui regim sever de economii. elaborarea şi realizarea pla nostru de-a lungul unui sfeTt finanţelor, în care se regăsesc nomiei. simplificării evidentei genera aceea, propun Marii Adunări
tăţilor din toate unităţile Au fost reglementate, de a- nului de dezvoltare econo- de veac de construcţie socia atît atribuţiile Ministerului Fi Comisiile consideră ca bine le a avuţiei nationale, aşa Naţionale să adopte proiectul
noastre socialiste, în scopul semenea, obligaţiile unităţilor mico-socialâ a unităţilor ad listă. nanţelor cît şi ale băncilor şi venite prevederile prin care cum sînt înscrise în proiectul legii finanţelor, supus spre
a celorlalte instituţii financia se reglementează lărgirea de lege, constituie măsuri deo- dezbatere.
Expunere la proiectul legii finanţelor
(Urmare din pag, 1) dinte al Comitetului de Stat supra acestui proiect de lege La prima parte a şedinţei
(Urmare din pag. 1) tem şi unei discipline severe cerii de unităţile de produc sebită şi reglementărilor privi al Planificării, eliberarea sa a fost prezentat de deputa
în formarea fondurilor la toa ţie, precum şi rolul economic toare la sistemul de finanţa din funcţia de vicepreşedin tul Aurel Vijoli, preşedinte a asistat şi delegaţia Parti
te nivelurile prin mobilizarea al organelor locale. re şi creditare a ramurilor e- dului Comunist Francez, con
zează principiile şi obiective cît mai completă a veniturilor conomiei şi la relaţiile bănci validare, a prezentat rapor- te al Consiliului de Stat ; le Comisiei economico-tinan- dusă de tovarăşul Raymond
le finanţelor tării noastre în nou create şi a tuturor dispo In continuare, doresc să lor cu unităţile socialiste de tul acestei comisii. — eliberarea din calitatea ciare. Guyot, membru al Biroului
etapa făuririi societăţii socia nibilităţilor băneşti existente subliniez şi alte prevederi a stat, cooperatiste şi obşteşti, Marea Adunare Naţională de membru a! Consiliului de A început, apoi, discuţia Politic al P.C.F., care, la in
liste multilateral dezvoltate şi în economie, în folosirea a- căror aplicare consecventă va precum şi cu populaţia. Aces a validat, in unanimitate, a- Stat a tovarăşului Gheor- generală asupra proiectului vitaţia C.C. al P.C.R., face o
cuprind reglementările de ba ceslor fonduri cu un randa duce, fără îndoială, la ridica te reglementări răspund nece legerea ca deputat al M.A.N. glie Balteanu. de lege supus dezbaterii. vizită în ţara noastră.
ză, fundamental îmbunătăţite, ment sporit. rea pe o treaptă superioară a sităţii de a asigura întărirea a tovarăşului Teodor Roman Tn locurile devenile va Au luat cuvîntul deputa Tovarăşul Gheorghe Rădu-
privind sistemul fondurilor bă finanţelor tării. In această disciplinei de plan şi financia in circumscripţia electorală cante s-a propus să fie aleşi : ţii : Maxim Berghianu, mi lescu, vicepreşedinte al Con
privjnţă, de o mare însemnă
neşti ale societăţii, sistemul Formarea şi folosirea fon ro şi sporirea rolului creditu nr. 5 Olteni, judeţul Teleor tovarăşul Mirón Constanti- nistrul aprovizionării tehni- siliului de Miniştri, a pre
planurilor financiare, normele durilor sînt supuse obligaţiei tate este reglementarea obli lui în determinarea unităţilor man. nescu, deputat în circum co-materiale şi controlului zentat expunerea la proiec
de efectuare a plăţilor în eco de a fi cunoscute şi controla gaţiei unităţilor economice ca, economice şi organelor lor De asemenea, în baza vo scripţia electorală nr. 10, ju gospodăririi fondurilor fixe, tul legii finanţelor.
nomie, precum şi atribuţiile te de colectivele de oameni ai prin activitatea lor, să realize tutelare de a acţiona pentru tării în circumscripţiile res deţul Bacău, ca vicepreşedin Mihai Dumitru, director ge In continuare, deputatul
şi răspunderile tuturor facto muncii şi de întreaga societa ze nu numai acoperirea chel întărirea gestiunii economice pective a propunerilor de te al Consiliului de Stat ; to neral al Grupului de uzine losif Uglar, vicepreşedinte
rilor care administrează mij te, pentru ca nimeni să nu se tuielilor şi un anumit benefi şi realizarea de rezultate fi revocare făcute de Frontul varăşul Constantin Dăscălcs- de autoturisme Piteşti, Lu al Comisiei cconomico-tinan-
loace materiale şi băneşti ale poată sustrage răspunderii ciu, ci rezultate financiare la nanciare optime. Unităţii Socialiste, Marea cu, deputat în circumscripţia dovic Fazekas, prim-secretar ciare, a prezentat raportul
pentru modul în care a gos
un astfel de nivel care să a-
societăţii. podărit mijloacele materiale sigure restituirea sumelor a- In vederea îmbunătăţirii ra Adunare Naţională, în una nr. 5, Tecuci, judeţul Galaţi, al Comitetului judeţean Har Comisiei economico-finan-
Aceste prevederi asigură un şi financiare alo societăţii. vansate de societate pentru portului dintre eforturile so nimitate, a validat revocarea ca membru al Consiliului de ghita al P.C.R., Florica To- clare şi al celorlalte comisii
cadru instituţional şi un com dotarea şi funcţionarea lor. A- cietăţii pentru investiţii şi re mandatului deputaţilor : Va- Stat. In locul devenit vacant ma, director al întreprinde ale M.A.N. la proiectul de
plex de reglementări, menite Proiectul de lege cuprinde ceasta este calea de urmat zultatele obţinute, s-a stabilit sile Rus, din circumscripţia prin încetarea din viaţă a rii „Textila" din Iaşi, Ioan lege supus dezbaterii.
să creeze condiţii mai bune prevederi şi în domeniul folo pentru ca industrializarea e- obligaţia pentru beneficiarii de electorală nr. 2 Tîrgu Mureş tovarăşului Athanase Joja, Avram, ministrul industriei Ia dezbaterea asupra pro
pentru creşterea rolului finan sirii pîrghiilor financiare pen conomiei noastre şi dezvolta investiţii, institutele de pro Nord, judeţul Mureş ; Ilie fost membru al Consiliului construcţiilor de maşini gre iectului de lege au luat cu-
ţelor în înfăptuirea dezvoltării tru aplicarea consecventă a rea tuturor ramurilor pe baza iectare şi organizaţiile de con Făsui, din circumscripţia e- de Stat, se propune alegerea le, Gheorghe Ibănescu, prim- vîntul deputaţii : Mihai] Fio-
deosebit de dinamice a econo principiilor socialiste de co tehnicii moderne, să-şi creeze strucţii de a asigura la noile lectorală nr. 4 Caransebeş, ca membru al Consiliului de vicepreşedinte al Consiliului rescu, ministrul industriei
miei şi să concure, în mai interesare, combaterea orică ea însăşi fondurile necesare obiective introducerea celor judeţul Caraş-Severin ; Vir- Stat a tovarăşului Nicolae popular judeţean Neamţ. chimice, Eleonora Nilca, di
mare măsură, la realizarea ror forme de realizare de ve pentru ridicarea ţării noastre mai perfecţionate soluţii teh gil Pîrvu din circumscripţia Giosan, deputat în circum Intrucît proiectul de lege rectorul Combinatului textil
proporţiilor în dezvoltare, la nituri fără muncă, promova ia nivelul atins de ţările dez nologice, realizarea acestora electorală nr. 11 Nehoiu, ju scripţia electorală nr. 12 a fost larg dezbătut de opi Cisnădie, judeţul Sibiu I.au-
păstrarea echilibrului financiar rea principiilor eticii şi echi voltate din punct de vedere cu costuri reduse şi intr-un deţul Buzău ; şi Nicolae Zimnicea, judeţul Teleorman. nia publică, in plenara Co rean Tulai, prim-secretar al
şi valutar al economiei, întă tăţii socialiste. economic. timp cît mai scurt. De aseme Murguleţ clin circumscripţia mitetului Central, în comisi Comitetului judeţean Sălaj
rirea stabilităţii monetare şi, Totodată, considerăm că re In acest scop, un rol de nea, cheltuielile de investiţii electorală nr. 22 Gillleşti, Prin vot secret cu buleti ile Comitetului Central şi în al P.C.R., Toan Dragoş, prim-
în acest fel, la creşterea con glementarea propusă, privind seamă revine creşterii vitezei să se materializeze, în primul municipiul Bucureşti, secto ne, Marea Adunare Naţio comisiile Marii Adunări Na vicepreşedinte al Consiliului
nală a adoptat modificările
tinuă a nivelului de trai al formarea şi utilizarea fondu de rotaţie a fondurilor, dome rind, în maşini, utilaje şi in rul 7. ţionale, Biroul Marii Adunări popular judeţean Covasna.
populaţiei. rilor băneşti, corespunde des stalaţii de înaltă productivita propuse în componenţa Con Naţionale a propus închide Proiectul de lege a fosl
făşurării proceselor economi niu în care trebuie acţionat In continuarea lucrărilor, siliului de Stat.
Elementul nou, care se im mai hotărît prin reducerea ci te, care să ducă la valorifica preşedintele M.A.N. a anun rea discuţiei generale. discutat pe articole şi supus
pune cu o deosebită eviden ce, structurii organizatorice a clurilor de producţie, a dura rea superioară a resurselor ţat că, din partea Comitetu Ia următorul punct al or După discutarea pe artico votului secret cu bile. Ma
tă in proiectul legii finanţe economiei noastre naţionale şi telor de intrare în funcţiune tării, obţinerea de sporuri cît lui Central al Partidului Co dinii de zi, tovarăşul Ilie le a proiectului de lege. Ma rea Adunare Naţională a
lor, îl constituie statuarea pri a principiilor de conducere a şi realizare a parametrilor pro mai mari de producţie, de be munist Român şl a Consi Verdeţ, prim-vicepreşedinte rea Adunare Naţională a a- adoptat I egea finanţelor.
orităţii pentru formarea fon acesteia, în cadrul cărora un iectaţi la investiţii şi mai a- neficii, aport valutar şi venit liului de Stat al Republicii al Consiliului de Miniştri, probat, prin vot secret, cu Textele celor două legi a
durilor băneşti în economia loc de seamă îl ocupă parti les prin înlăturarea imobiliză naţional la fiecare leu inves Socialiste România, Biroul a prezentat expunerea la unele amendamente propuse doplate de Marea Adunare
noastră naţională, în cadrul ciparea oamenilor muncii la rilor de fonduri sub toate for tit. S-au prevăzut măsuri co Marii Adunări Naţionale a proiectul de lege cu privire de deputaţi, Legea cu pri Naţională, ale căror proiecte
cărora fondul naţional de dez conducere pe baza centralis mele. respunzătoare şi pentru întă primit următoarele propu la dezvoltarea economico- vire Ia dezvoltarea econo au fost publicate in presă
voltare economico-socială o- mului democratic. De aseme Totodată, proiectul de lege rirea controlului băncilor fi neri ; socială planificată a Româ şi supuse dezbaterii publice
cupă locul hotărîtor, utilizarea nea, proiectul consolidează ro cuprinde măsuri care să ducă nanţatoare asupra cererilor de niei. mico-socială planificată a vor apare în Buletinul Ofi
cu maximă eficientă a acesto lul întreprinderii ca verigă de la fundamentarea ştiinţifică a mijloace băneşti ale partici — în legătură cu numirea Raportul Comisiei econo- României. cial al Republicii Socialisie
ra şi creşterea răspunderii bază a producţiei, funcţiona planurilor financiare curente panţilor la procesul de reali tovarăşului Manea Mănescu inico-iinanciare şi al celor Lucrările sesiunii au con România.
privind folosirea banului pu rea centralelor industriale ca şi de perspectivă, la corelarea zare a investiţiilor, în vederea ca vicepreşedinte al Consi lalte comisii permanente ale tinuat în cursul după-amle- Sesiunea M.A.N. îşi continuă
blic. unităţi ce corespund atît . con lor cu prevederile din planul folosirii raţionale a fonduri liului de Miniştri şi preşe- Marii Adunări Naţionale a- zii. lucrările joi, 23 noiembrie.
In această privinţă proiectul centrării producţiei, cît şi ce naţional unic de dezvoltare. lor, potrivit normelor şi dis
prevede instituirea unui sis rinţelor de apropiere a condu S-a acordat o atenţie deo poziţiilor legale.