Page 74 - Drumul_socialismului_1972_11

Proletari din toate fărlle, unlfl-vă! 4 \
1
Avem mai mult de o lună pînă la sfîrşitul anului \
\
acesta şl trebuie spus că mai sînt încă multe de \
\
făcut pentru realizarea în bune condifiuni a planului. \

\
Este necesar să fie luate toate măsurile pentru \
\
\
îndeplinirea planului pe acest an la foţi indicatorii \
\ \
şi, totodată, pentru trecerea la pregătirea, în condiţiuni \
\
\ \
1 cît mai corespunzătoare, a planului pe anul 1973. \
\ \
(Din cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu la
\
încheierea lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. din s
20-21 noiembrie a.c.).
\
*
■J

Joi, 23 noiembrie, în cea de stat pe 1973, an hotăritor moment de reculegere în me­ La discuţia generală au
de-a doua zi a lucrărilor in pentru înfăptuirea înainte de moria academicianului Horia luat cuvîntul deputaţii : Ion
plen a sesiunii Marii Adunări termen a cincinalului. A fost Hulubei, deputat al Marii A- Sirbu, prim-secretar al Comi­
Naţionale, deputaţii au dez­ adoptată, de asemenea, le­ dunări Naţionale în ultimele tetului judeţean Buzău al
bătut celelalte proiecte de gea privind casele de ajutor trei legislaturi, personalitate P.C.R., Ileana Mihăilescu, ţe­
legi prevăzute pe ordinea de reciproc ale pensionarilor. de seamă a ştiinţei şi invă- sătoare la Uzinele textile A- Hotărîrile plenarei C.C. al P.C.R. din 20-21 noiembrie a.c.
zi. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, ţămîntului universitar din ţa­ rad, Petru Muntean, şef de
Marea Adunare Naţională Emil Bodnaraş, Manea Mă- ra noastră, savant de reputa­ brigadă la întreprinderea mi­
a examinat şi adoptat Codul nescu, Paul Niculescu-Mizil, ţie mondială. nieră Anina, Neculaiu Mora-
Muncii, elaborat ca urmare a Gheorghe Pană, Gheorghe Tovarăşul Ştefan Voitec, ru, preşedintele Uniunii sindi­
hotărîrilor Congresului al X- Rădulescu, Virgil Trofin, Mie preşedintele Marii Adunări catelor din întreprinderile in­
lea şi ale Conferinţei Naţio­ Verdeţ, ceilalţi membri ai con­ Naţionale, a deschis apoi şe­ dustriei metalurgice şi con­
nale ale partidului. Acest do­ ducerii de partid şi de stat au dinţa. strucţiilor de maşini. Amplu şi concret program de acţiune pentru
cument consfinţeşte noile rapor­ fost intimpinaţi, la sosirea in Tovarăşul Virgil Trofin, vice­ Proiectul Codului Muncii a
turi de muncă, profund demo­ sală, cu îndelungi şi puterni­ preşedinte al Consiliului de fost discutat, apoi, pe artico­
cratice, ale societăţii noastre ce aplauze. Miniştri, a prezentat expune­ le. Marea Adunare Naţională
socialiste. Deputaţii au dezbă­ Erau de faţă, alături de de­ rea la proiectul Codului Mun­ a aprobat, prin vot secret, cu
tut — în spiritul orientărilor putaţi, numeroşi invitaţi - cii al Republicii Socialiste unele amendamente propuse
cuprinse în expunerea tovară­ membri ai C.C. al P.C.R., mi­ România. de deputaţi, Codul Muncii al
şului Nicolae Ceauşescu la niştri, conducători de instituţii Preşedintele Comisiei pentru Republicii Socialiste România. accelerarea progresului economic şi social
centrale şi organizaţii obşteşti, Textul Codului Muncii, al că­
recenta plenară a C. C. al sănătate, muncă şi asigurări rui proiect a fost publicat în
activişti de partid şi de stat, sociale, deputatul Gheorghe
P.C.R. - şi au aprobat legile oameni ai muncii, personali­ Vasilichi, a prezentat Rapor­ presă şi supus dezbaterii pu­
pentru adoptarea planului de tăţi ale vieţii economice,' ştiin­ tul acestei comisii şi al Comi­ blice, va apare in Buletinul
al patriei, puternic imbold spre noi realizări
dezvoltare economico-socială ţifice şi culturale, ziarişti. siei juridice la proiectul Co­
a ţării noastre şi a bugetului Cei prezenţi au păstrat un dului Muncii. (Continuare in pag. a 4-a)

luncii ~\

prezentată de tovarăşul Virgil T rof in u planul anual îndeplinit

Tovarăşi deputaţi, tregului popor,'singurul stăpîn evoluţie socială a României ample dezbateri publice, cu
Din însărcinarea Comitetu­ al întregii avuţii naţionale, al contemporane, Codul supus prilejul căreia masele largi de
lui Central al Partidului Co­ destinelor patriei, s-a făurit aprobării dumneavoastră con­ oameni ai muncii au dat o I.P.E.6. Deva Atelierul de zonă cent pe folosirea raţională a sarcinile acestui cincinal se
munist Român şi a Consiliului unitatea de monolit a maselor sfinţeşte noile relaţii de mun­ înaltă apreciere principiilor materialului lemnos şi a pie­ concretizează în realizări
sale şi au făcut numeroase
de Miniştri, vă rog să-mi per­ în jurul Partidului Comunist că — bazate pe un profund selor de schimb la vagoane. deosebite. Dacă numeroase
miteţi să prezint Marii Adu­ Român, forţa politică condu­ democratism — instaurate în propuneri, de care s-a ţinut DEVA. — Colectivul de Petroşani (Producţia fizică peste plan colective de aici şi-au înde­
nării Naţionale, spre examina­ cătoare a societăţii noastre anii construcţiei socialiste în seama la definitivarea proiec­ muncă al întreprinderii fiind de fapt realizată fără plinit înainte de termen sar­
tului supus dezbaterii şi apro­
re şi adoptare, proiectul Co­ socialiste. ţara noastră. Acest cod de prospecţiuni şi ex­ PETROŞANI. (De la cores­ cheltuieli suplimentare). cinile pe 11 luni, demn de
dului Muncii al Republicii So­ După Congresul al IX-lea al constituie cadrul legislativ ge­ bai ii Marii Adunări Naţiona­ plorări geologice Deva, pondentul nostru, llie Arde­ Rezultatele bune dobîndite relevat este - faptul că în
cialiste România, elaborat ca P.C.R. au fost elaborate o sea­ neral al principiilor şi nor­ le. care s-a angajat să finalize­ lean). - Colectivul de muncă de colectivul acestei unităţi ziua de 22 noiembrie 3 co­
Aş dori să subliniez faptul
urmare a hotărîrilor Congre­ mă de legi care reglementează melor privind relaţiile de mun­ că acest important document ze sarcinile cincinalului în 4 al Atelierului de zonă C.F.R. sînt rodul hărniciei unor bri­ lective de muncă: cel a!
sului al X-iea şi Conferinţei într-un mod nou, corespunză­ că, inmănunchindu-le înlr-o a constituit o) preocupare de ani şi 3 luni, înscrie încă Petroşani raportează, in cin­ găzi complexe, cum sînt cele cooperaţiei de consum, al
Naţionale ale partidului. tor etapei actuale de dezvol­ adevărafă Cartă a muncii so­ de pe acum izbînzi pe mă­ stea celei de-a 25-a aniversări conduse de comuniştii Ion întreprinderii de Industrie
După cum este cunoscut, tare a ţării, problemele pri­ cialiste. seamă a conducerii superioare sura hotărîrii luate. Cu mai a proclamării Republicii, în­ Godeanu, Nicolae Nenu, Ion locală şi cel al S.M.A. şi-au
Codul Muncii în vigoare a vind : organizarea şi condu­ Dînd expresie dezvoltării de partid şi de stat, personal bine de o lună şi jumătate deplinirea la toţi indicatorii a Benchea, Petre Mocanu, A- îndeplinit planul anual. Lu
a secretarului“ general al par­
fost adoptat acum 22 de ani, cerea unităţilor economice, or­ impetuoase a forţelor şi re­ înainte de termen, acest planului de producţie pe anul vram Hoca, Victor Gheţ, Ion crînd in contul anului vii­
pe parcurs fiind aduse unele ganizarea şi disciplina muncii laţiilor socialiste de producţie tidului. tovarăşul Nicolae prestigios colectiv al econo 1972. Productivitatea muncii a Lăzărescu, Ion lliuţă, Aurel tor, cooperaţia de consum
Ceauşescu, care a îndrumat şi
îmbunătăţiri. In această pe­ în unităţile socialiste de stat, care are loc în ţara noastră, orentat în permanenţă elabo- | miei hunedorene şi-a înde­ fost sporită cu 25 la sută,' iar Popescu, a celorlalţi muncitori are pînă la această dată un
rioadă, sub conducerea şi pe încadrarea şi promovarea în Codul statuează principiile rarea şi definitivarea Codului plinit planul anual realizînd timpul de imobilizare a va­ conduşi cu multă competenţă avans de producţie de peste
baza politicii Partidului Co­ muncă a personalului din u- care au stat la baza măsuri­ Muncii. Prin orienlările şi în­ totodată peste 1,4 milioane goanelor în reparaţii a fost de maistrul Virgil Colţatu şi 10 000 Iei, iar S.M.A. mai
mult de 11000 lei. întreprin­
munist Român, ca rezultat al nităţile socialiste ,de stat, per­ lor de perfecţionare a vieţii drumările date s-a urmărit să lei economii la preţul de redus cu 15 la sută, fapt ce tehnicianul Nicolae Colcer. derea de industrie locală,
muncii eroice desfăşurate de fecţionarea pregătirii profe­ economice şi sociale adoptate se asigure ca acest cod să co­ cost. a permis repararea peste plan Bazat pe acest succes, co­ care a produs peste preve­
clasa muncitoare, ţărănime, sionale a lucrătorilor din u- de Congresele al IX-lea şi al respundă noilor relaţii de După cum ne relatează to­ a 256 vagoane C.F.R. şi a 50 lectivul atelierului de zonă derile anuale 700 tone nisiD
intelectualitate, de toţi oame­ nilăţile socialiste, legea pen­ X-lea ale partidului şi care muncă instaurate în ţara varăşul Vasile Vasilescu, şe­ de vagoane aparţinînd între­ C.F.R. Petroşani a hotărît, la metalurgic, mobilă în valoa­
nii muncii români, maghiari, siilor, a protecţiei muncii etc. privesc relaţiile de muncă. noastră. Prin drepturile şi o- ful serviciului plan, în cin­ prinderilor din Valea Jiului. fel ca numeroase colective de re de 744 000 lei, confecţii
germani şi de alte naţionali­ In aceste condiţii, codul ac­ Prevederile sale corespund a- bligaţiile stipulate, Codul Mun­ stea celei de-a 25-a aniver­ A fost îmbunătăţită calita­ muncă hunedorene, să finali­ în valoare de peste 1.3 mili­
tăţi, s-au produs în societatea tual este depăşit, unele preve­ tît cerinţelor actuale, cît şi ci! reprezintă un cadru legN- ' tea reparaţiilor şi întărită exi­ zeze cincinalul în patru ani şi oane lei, are posibilitatea ca
noastră mari şi profunde deri ale sale nu mai cores­ celor de perspectivă ale socie­ lativ corespunzător prin car? sări a proclamării Republi­ genţa la recepţia lucrărilor e- jumătate.
schimbări revoluţionare. S-a pund cerinţelor actuale de tăţii socialiste multilateral clasa muncitoare, toţi oame­ cii, muncitorii, tehnicienii şi fectuate. Ca urmare, pînă la pînă la sărbătoarea procla­
dezvoltat puternic industria, dezvoltare a societăţii noas­ dezvoltate. nii muncii se pot bucura de inginerii întreprinderii au această dată unitatea nu are mării Republici! să mai rea­
s-a înfăptuit cu succes socia­ tre socialiste, iar unele prin­ Proiectul Codului Muncii binefacerile socialismului şi, hotărît să realizeze în con­ semnalate vagoane căzute în Unităţi economice lizeze suplimentar o produc­
lizarea agriculturii, s-au dez­ cipii de mare importanţă, sta­ a fost înscris pe ordinea de în acelaşi timp, sînt chemaţi tul anului viitor peste 5 000 termenul de garanţie. ţie industrială de aproape
voltat învăţămîntul, ştiinţa şi bilite prin diferite legi adop­ zi a Conferinţei Naţionale a să-şi aducă o contribuţie spo­ O deosebită atenţie, ca ur­ din Haţeg jumătate de milion.
cultura, democraţia muncito­ tate în ultimii ani, nu-şi gă­ partidului din acest an, unde m de foraj şi 2 300 m de mare a sarcinilor'reieşite din
rească, socialistă, s-a îmbună­ sesc reflectarea în actualul a făcut obiectul unor temeini­ rită la construirea socialismu­ galerii la lucrările de pros­ Conferinţa Naţională a parti­ OLIVIA ROSCHNAFSKY
lui în ţara noastră.
HAŢEG. Dorinţa colective­
tăţit continuu nivelul de via­ cod. ce analize. Potrivit hotărîrilor pectare, pentru atragerea în dului, a fost acordată redu­ lor de muncă din unităţile e- planificator principal
ţă al celor ce muncesc. S-a Document de o importan­ Conferinţei Naţoinale, acest circuitul economic a noi bo­ cerii cheltuielilor materialelor la Consiliul popular
întărit puternic coeziunea în­ ţă deosebită pentru Întreaga document a fost supus unei (Continuare in pag. a 2-a) conomice ale Haţegului de a
găţii ale subsolului. de producţie, punîndu-se ac­ finaliza înainte de termen Haţeg
Expunerea la proiectul de lege pentru adoptarea ___________________________ /
—. . Reducerea consu­
planului de dezvoltare economico-socială Furnalişfii
mului de energie
a Republicii Socialiste România pe anu! 1973 hunedoreni şi combustibil stă

au îndeplinit
prezentată de tovarăşul Manea Mănescu planul pe ¿erdtâfâzafa in atenţia colecti­

vului de
Stimaţi tovarăşi deputaţi, a secretarului general al duse noi cu parametri econo­ acţiuni importante pentru ri­ 11 luni
partidului, tovarăşul Nicolae mici ridicaţi. Este în plină dicarea nivelului de trai al energeticieni
Vă rog să-mi permiteţi ca, Ceauşescu, care a analizat desfăşurare amplul program de populaţiei. Furnallştll de la Combi­
din însărcinarea Consiliului profund toate ramurile pro­ investiţii. In 1971 şi în pri­ Toate aceste realizări con­ natul siderurgic Hunedoara Nu a trecut multă vreme
de Miniştri, să prezint proiec­ ducţiei materiale, precum şi mele zece luni ale acestui an firmă justeţea politicii parti­ au consemnat un strălucit de cînd tovarăşul Nicolae
tul de lege pentru adoptarea activitatea de învăţămînt, şti­ au fost date în funcţiune 473 dului nostru şi realismul pla­ succes în marea întrecere Ceauşescu, vizitînd judeţul
planului de dezvoltare econo­ inţă, sănătate şi cultură. In a- capacităţi importante de pro­ nului cincinal, constituie o ce se desfăşoară pe întreg Hunedoara, s-a • oprit şi in
mico-socială a Republicii So­ ceastă laborioasă muncă, ne-a ducţie în industrie şi nume­ bază puternică pentru ca în cuprinsul patriei în cinstea rîndul energetlcienilor de la
cialiste România pe anul 1973. indicat soluţii de importanţă roase alte obiective economi­ anul viitor să facem un nou celei de-a 25-a aniversări a Mintia. Atunci, secretarul ge­
Conferinţa Naţională a Parti­ considerabilă pentru identifi­ ce în celelalte Tamuri ale şi important pas în direcţia proclamării Republicii. Ei neral al partidului a apreciat
dului Comunist Român din a- carea şi punerea în valoare a producţiei materiale. Volumul îndeplinirii înainte de termen au produs, joi, 23 noiem­ succesele colectivului de la
cest an, prin orientările şi ho- unor noi resurse materiale şi comerţului exterior a sporit, a cincinalului, înfăptuirii o- brie, ultimele tone de fontă tînăra centrală termoelectrică,
tăririle salo de excepţională financiare, pentru gospodări­ în medie, anual cu circa 14,5 biectivelor stabilite de Con­ din prevederile planului de dar a recomandat să se acţio­
importanţă, a determinat o am­ rea superioară a potenţialului la sută. Resursele materiale gresul al XJea şi Conferinţa producţie pe 11 luni. Avan­ neze mai hotărît pentru buna
plă acţiune pentru identifica­ productiv, astfel îneît proiec­ şi umane ale tării au fost mai Naţională a Partidului Comu­ sul creat în îndeplinirea funcţionare a agregatelor,
rea şi mobilizarea rezervelor tarea actualelor proporţii, co­ bine utilizate, a crescut pro­ nist Român. sarcinilor de plan, care în­ pentiu reducerea consumuri­
din economie, pentru accele­ relaţii şi ritmuri să asigure ductivitatea muncii şi eficien­ seamnă de fapt mii de tone lor specifice şi producerea e-
rarea dezvoltării societăţii dinamismul şi echilibrul dez­ ţa economică a producţiei. Ca Tovarăşi deputaţi, de metal date în plus eco­ nerglci electrice la preţuri mai
noastre socialiste. Pe acest te­ voltării economiei noastre în urmare, venitul naţional a Proiectul planului pe anul nomiei naţionale, reflectă ieftine. Acum, la plenara Co­
mei, s-a conturat un program ' anul 1973 şi în anii următori. crescut în primii doi ani ai 1973 asigură, comparativ cu hărnicia şi strădania colec­ 1972 1973 mitetului Central al partidului
suplimentar al creşterii noastre Cuvîntarea t o v a r ă ş u l u i cincinalului Intr-un ritm me­ prevederile cincinalului, îm- tivelor de siderurgişti pen- A. MUNTEANU
economice pînă la sfîrşitul Nicolae Ceauşescu la recenta
cincinalului şi, în acest con­ Plenară a Comitetului Central diu de peste 11 la sută, ceea (Continuare in pag. a 4-a)
text, s-au dat noi dimensiuni al partidului şi hotărîrile ple­ ce a permis realizarea unor (Continuare in pag. a 2-a) v________________ _______y (Continuare in pag. a 4-a)
cantitative şi calitative planu­ narei constituie în fapt pro­
lui pe 1973. gramul concret de acţiune în
Prevederile planului pe a- direcţiile decisive pentru în­ ( tare antice în Valea Jiu­ uman, peste 50 de dona­
fi
nul viitor au fost stabilité făptuirea prevederilor planu­ NOI APARIJI! cui localnicilor s-au aflat se poată planta pomi din lui“. tori onorifici, salariaţi de Brad va rotunde, gazda unei
organizate
specii şi soluri valoroase.
mese
Ca­
ale
artistice
formaţiile
printr-o strînsă conlucrare în­ lui pe 1973 şl pe ansamblul EDITORIALE sei de cultură din Haţeg, la C.M.N. şi E.M. Deva pe tema: „Localitatea Brad
(printre
O.
I.
Vulcu,
tre întreprinderi, centrale, mi­ cincinalului, pentru accelera­ Au apărut, de curind : care au prezentat un reu­ „DESCOPERIRI S-AU ELECTRIFICAT Ghenea, care Plntecan), gos­ pe coordonatele societăţii
D.
socialiste
dez­
multilateral
nistere, organe centrale de rea mersului nostru înainte pe Nicolae Ceauşescu — „Ex­ şit program artistic. MONETARE ANTICE IN ULTIMELE CASE podine, ostaşi. Printre do­ voltate". Acţiunea se În­
sinteză economică şi consili­ drumul făuririi societăţii so­ punere la Plenara C.C. al PUNCTE DE DESFACERE VALEA JIULUI" Salariaţii de la I.R.E. natori se aflau zeci de ti­ scrie in şirul manifestări­
înso­
comite­
organizate
1972“,
ile populare, cu sprijinul or­ cialiste multilateral dezvoltate. P.C.R., 20 noiembrie încheierea A POMILOR Deva au executat racordă­ neri. de care dr. au venit Zam­ lor orăşenesc de de partid in
Gheorghe
ţiţi
la
..Cuvintare
tul
Una
ganelor şi organizaţiilor de lucrărilor plenarei, 21 no­ cipale din ale direcţiile prin­ rile de iluminat electric la fir. Sergiu Dumitrescu, la cinstea aniversării unui
preocupărilor
satele
Fi-
partid. Ele au fost analizate Stimaţi tovarăşi, iembrie 1972" şi „Era so­ Venind în întimplnarea conducerii Muzeului mine­ ultimele şi case din încheindu-se cei 20 de ani ai săi, ş-a a sfert de veac de la procla­
Feder,
zeşti
ieri,
prezentat,
pentru
populaţiei,
prin
5,
revistă
ritului
Petroşani
de Consiliul de Miniştri şi de Dezbatem proiectul planului cialistă“ şi nr. social-politică teo­ a cerinţelor Centrului pentru constituie din descoperirile mo­ o astfel acţiunea de electri­ 14-a oară. Tînărul Nicolae marea Republicii.
grija
retică
Pui.
a
ficare
La
către Comitetul ExecutiV al pe 1973 In condiţiile în care Comitetului Central al controlul calităţii sentinţe­ netare care oferă, se pare, ora actuală. comunei toate cele Mlhal şi-a înscris. ieri, CONCURS
în
prima
dată
partidului nostru. După cum în primii doi ani ai cincina­ Partidului Comunist Ro­ lor şi materialului săditor elemente deosebit de in­ 1 800 case, cîte numără co­ pentru rindul donatorilor numele CINE ŞTIE, CIŞTIGA
ono­
in
in
cunoaşteţi. Plenara Comitetu­ lului economia s-a dezvoltat mân. Orăştie, organizat această toarpnâ teresante. Din dorinţa de muna, arde lumina elec­ rifici. iar colegii săi, Gheor­
s-a
a
desfacerea
lui Central al Partidului Co­ ascendent, sporind în ritmuri LA SILVAS, UN NOU circa 25 000 pomi — măr, a lăsa generaţiilor viitoare trică. ghe Domahidi, Vasile Pot­ Azt, se va desfăşura In
mărturii
despre
autentice
judeţene
munist Român a dezbătut şi înalte forţele de producţie ale CĂMIN CULTURAL păr, prun, cireşi şi vişini moneda care a circulat UN GEST DE OMENIE coavă, Iosif Bucur, Gheor­ cadrul poştă Direcţiei telecomunicaţii
şi
de
împlineau
plantare
aprobat prevederile planului ţării. A continuat procesul de — pentru personale. în gos­ din vremuri străvechi pe ghe a Tudose, oară acest Hunedoara un concurs cu
doua
pentru
lîn-
Pe
podăriile
meleagurile
naţional unic de dezvoltare e- modernizare a industriei, a- La Silvaşu de Jos s-a gâ centrele de legume şl conducerea dintre Jiuri. Comisia municipală de gest încărcat de semnifi­ premii, pentru desemnarea
muzeului
a
de
diriginte
folosinţă
în
noul
a
orga­
conomico-socială a României griculturii, transporturilor, con­ dat căminului cultural, sediu fructe, desfacerea se face strîns un volum considera­ Cruce roşie Deva circumscrip­ caţii. celui mai bun rural. Con­
oficiu
con­
al
poştal
nizat,
şi în punctele aflate în co­
Ieri,
la
pe anul 1973, strucţiilor, a tuturor ramuri­ struit prin contribuţia bă­ munele Bănită, Balşa, Ră- bil de material care va ţia sanitară nr. 4 din lo­ MASĂ ROTUNDA cursul constă dintr-o pro­
bă
scrisă
La
cetăţenilor.
şi
Doresc să subliniez tovarăşi lor de activitate. S-a intensi­ nească a de inaugurare chitova şi altele, dînd ast­ vedea lumina tiparului nu calitate, o donare onorifică La proba orală una orală.
vor
festivitatea
intra
că întreaga activitate de îm­ ficat cercetarea ştiinţifică şi a noului aşezămînt de cul­ fel posibilitatea ca şi In peste mult timp sub de singe. S-au prezentat, Astăzi după-amiază, Ca­ primii io clasaţi, care vor
tură şi educaţie, în mljlo- zonele necooperalivizate să titlul : „Descoperiri mone­ la împlinirea acestui act sa de cultură din oraşul lua proba î n scris.
bunătăţire a planului s-a rea­ aplicarea tehnicii avansate ;
lizat sub conducerea directă s-au asimilat numeroase pro- V J