Page 76 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 76
DRUMUL SOCIALISMULUI # Nr. 5 560 # VINERI 24 NOIEMBRIE 1972
L U C R Ă R I L E S E S I U N I I M A R I I A D U NA R I N A T I O N A L E
2,1 miliarde lei alocaţii pen necesar ca, în continuare, să cheltuiala medie pe o familie miliarde lei. Ţinîhd sèamâ de
Expunerea fa proiectul de lege pentru adoptarea àgrozobvèterinare, pentru pla acţionăm pentru obţinerea u- pentru învăţămînt, cultură, să vărsămintele bugetelor locale
tru efectuarea unor acţiuni
excedentare, bugetul republi
nor preţuri avantajoase pe pia
nătate şi asistenţă socială, a-
ta specialiştilor, pentîu in ţa externă, pentru realizarea jutor de stat pentru copii, can va suporta efectiv circa
2,5 miliarde lei 'pentru echili
unui aport net de valută cît
planului de dezvoltare economico-socială Unităţile agricole cooperatiste. mai mare. Urmărind în conti pensii şi alte cheltuieli so- brarea bugetelôr locale.
demnizaţiile unor cadre dîn
cial-culturale va fi de peste
Din totalul cheltuielilor bu
Pentru finanţarea mijloace nuare satisfacerea riguroasă a 7 000 lei, faţă de circa 5 500 getelor locale, 59 la sută sînt
Tel în anul 1970.
obligaţiilor noastre de plată
lor circulante, în proiectul bu
a Republicii Socialiste România pe anul 1973 getului de stat pe anul 1973 fată de partenerii străini, să ciàl-culturàte, statul va con destinate ácfiunitór social-cul-
Alături de cheltuielile so-
asigurăm
încasarea
túrale şi 35,4 la sută finanţării
totodată
s-au prevăzut fonduri în su-
rAă de 2,2 miliarde lei, la la timp a dteptürilór noastre tinua să facă însemnate efor economiei locale. In afară de
prezentată de tovarăşul Manea Mănescu care se vor adăuga circa 5 băneşti rezultate din Speîâ- turi pentru construcţia de lo sumele înscrise în buqete, or
tiuniie de comerţ exterior şi
ganele locale vor putea folosi
cuinţe,
importante
Investind
miliarde lei crédite cè sè à-
cordă de bănci pentru creşte din celelalte operaţiuni cu fonduri în acest sçop. Toto — potrivit legii — o seama de
rea de mijloace circulante, străinătatea. dată, prin Casa de Economii rèsUrse suplimentare, îndeo
(Urmare din pag. a 2-a) că a producţiei şi muncii un creşterea sistematică a nive sigura ridicarea gradului de rambursabile la finele anului Iii tâdrul preocupărilor de şi Consemn aţiunl Sê vor acor sebi venituri realizate peste
caracter permanent, antrenînd lului de trai, corespunzător confort al locuinţelor. dîn beneficiile unităţilor eco lărgire á colaborării economi da populaţiei crédite pentru plan, atît de lâ upitâtiie lo
la realizarea acesteia mase programului stabilit de Con Aceste prevederi demon nomice. ce cü ţările socialiste, un loc construcţia de locuinţe pro cale, cît şi dé la cèïè repu
tele organizatorice este nece cît mai largi de lucrători, ast gresul al X-lea şi Conferinţa strează că întreaga politică Trebuie subliniat că în gos important l-au ocupat măsuri prietate personală în sumă de blicane ce se află pe terito
sar să se Instituie un control fel îhcît fiecare om al muncii Naţională a partidului. a partidului şi statului nostru podărirea mijloacelor circu le întreprinse pentru punerea 3 miliarde ièl. Este de menţio riul lor.
săver asupra utilizării fondu să devină un fàctôr activ în Creşterea mai accentuată a este ferm şi consecvent orien lante se menţin unele neajun în aplicare a prevederilor din nat câ, la finele anului 1973, Este necesar câ orcanele lo
rilor valutare. găsirea de noi soluţii de creş venitului naţional creează tată spre creşterea potenţialu suri, ca unele întreprinderi din Programul complex âl ţărilor soldul creditelor de acest fel cale de stat de Ia jüdètè, mu
Stlmâ|l tovarăşi. tere a producţiei, a producti condiţii pentru ca în anul vii lui economic al ţării şi ridi industria construcţiilor de membre ale C.Â.E.R., me acordate populaţiei se va ri nicipii, oraşe si comune, uni
vităţii şi a rentabilităţii eco tor fondul de consum să fie carea pe această bâză â bună maşini, industria chimică, in nite să contribuie la adîn- dica la peste 10 miliaTde lei. tăţile subordonate acèstorâ
La recenta plenară a ComN nomice. mâi mate cü 3,4 miliarde lei stării întregului popor român. dustria materialelor de con cirea şi perfecţionarea cola Toate acestea se înscriu în să acţioneze permanent pentru
totului Central, tovarăşul Reducerea costurilor de decît s-a prevăzut în planul strucţii, economia locală îşi borării valUtar-finânciare din contextul de măsuri luate, an realizarea şi depăşirea pre
Nicolae Ceauşescu sublinia producţie şl a cheltuielilor cincinal. Vor fi create în Tovarăşi deputaţi, imobilizează fondurile in tre acéste ţări. In acelaşi timp, de an, pentru ridicarea nive vederilor la flecare capitol de
că: „Problema centrală a pla materiale pe unitatea de pro 1973 peste 230 de mii noi Potrivit procedurii obişnui sl'ocuri peste necesar, în timp s-au lărgit relaţiile financiaré lului de trai al oamenilor mun venituri. pentru utilizarea
nului pe 1973, ca dealtfel a dus şi, pe această bază, ridi locuri de muncă, realizînd ast te, propun Mării Adunări Na cè altor întreprinderi din a- cu celelalte ţări socialiste. ci, îndeosebi prin crêsfèriea fondurilor cu eficienţă ridicâ-
întregului cincinal, de a cărei carea. continuă a rentabilită fel în primii trei ani ai cin ţionale să aprobe ¿Xecuţia câeaşi sau din alte ramuri le Pornind de la necesitatea veniturilor nominale din sala tă, astfel incit acestea să â-
soluţionare depinde accelera ţii, este O problemă funda cinalului circa 700 mii locuri planului pé 1971, arătată în a- lipsesc temporar materiile pri participării- mai intense la rii şi alte forme de remune ducă foloase substanţiale atît
rea dezvoltării economiei ro mentală a creşterii venitului ţ de muncă din cele 1 milion nexă la proiectul de légé pen me şi materialele respective, diviziunea mondială a muncii, rare a muncii. Ţinînd seama colectivităţii în ansamblu, cît
mâneşti O constituie îmbunăm naţional. Este pe deplin jus stabilite pentru întreaga pe tru adoptarea planului pe a- cèea ce le creează greutăţi în de la posibilităţile pe care le că în ultimii anf Indicele ge şi fiecărui cetăţean.
tăţirea calitativă a Întregii ac tificată critica formulată de rioadă 1971—1975. rtul 1973. activitatea lor. oferă promovarea mai largă, neral de preturi cu amănuntul Tovarăşi,
tivităţi economice, creşterea conducëïea partidului că nu Consecvenţa cu care parti Ţinînd seama de cerinţele pe toate planurile, a cooperă s-a menţinut practic la ace
eficienţei economice în toate s-a reuşit încă să fie eviden dul nostru urmăreşte ridica Stimaţi tovarăşi, utilizării raţionale a fonduri rii economice internaţionale, laşi nivel, rezultă că sporirea In conformitate cu prevede
sectoarele producţiei mate ţiate şi puse în valoare toate rea nivelului de trai al popu lor, este necesar ca ministere ţara noastră s-a preocupat de veniturilor s-a reflectat în rile leqii, vă supun spre adop
tare contul general de în
riale". rezervele existente în acest laţiei îşi găseşte o elocventă In încheierea acestui raport, le, centralele, conducerile , în extindéféa legăturilor şi cu creşterea puterii de cumpă cheiere a exerciţiului bugetar
expresie în faptul că acţiunea
Planul pe 1973 are In vede domeniu. De aceea, sarcinile începută în acest an pentru doresc să subliniez încă o da treprinderilor. cu sprijinul or alte organisme financiare in rare a populaţiei. Aceasta pe anul 1971, care cuprinde ta
re o creştere a productivităţii din planul pe 1973 trebuie majorarea salariilor mici va tă importanţa covîrşitoare pe ganelor financiare si bancare, ternaţionale. In acest context constituie o dovadă evidentă venituri 138,6 miliarde lei. Iar
muncii, faţă de 1972, în indus considerate ca minimale. Este continua şi în ahul viilor lâ care o prezintă pentru acti să stabilească măsuri concrete se înscrie depunerea cereri a stabilităţii monedei noastre la cheltuieli 134,2 miliarde
tria republicană cu peste 9 la necesar să se întocmească alte categorii de salariaţi. Se vitatea de planificare, pentru pe fiecare unitate pentru li lor de aderare a României la nationale. lei, cu un excedent de 4.4
sută, iar în construcţii cu 7 programe de măsuri concrete prevede ca în anul viitor sa întreaga .dezvoltare ecónómi- chidarea stocurilor peste ne Fondul Monetar Internaţional Bugetele locale, parte inte miliarde lei, ce se datoreşte
la sută, ritmuri superioare ce pe baza cărora Să se acţione lariul real să crească faţă de co-socială a ţării dezbaterea cesar. pentru înlăturarea cau şi Banca Internaţională pentru grantă a bugetului de stat, pe de o parte realizării unor
lor din cincinal. ze permanent asupra reduce 1972 CU 3,8 la sută. Volumul amplă â proiectului de plan zelor care duc. la asemenea Reconstrucţie şi Dezvoltare, se propun pe anul 1973 la su¡- venituri peste plan, iar pe de
Realizarea sarcinilor prevă rii consumurilor specifice, re- desfacerilor de mărfuri prin pe anul următor în recenta imobilizări, penlrU accelerarea Instituţii Specializate ale Or ma de 26,7 miliarde Tei. altă parte, efectuării unor
plenară a Comitetului Central
zute în plan imipune concre proiectării produselor din fa comerţul socialist va fi cu al partidului, cu participarea vitezei de rotatiè a rhi’loace- ganizaţiei Naţiunilor U'riite. Veniturile proprii ale buge cheltuieli sub prevederile bu
tizarea programului privind bricaţia curentă şi asimilării 11,1 la sută mai mare decît largă a numeroşi activişti de lor circulante. Tovarăşi, telor locale se prevăd la su getare.
creşterea productivităţii mun de produse noi, eliminării în anul 1972 şi superior cu partid şi de stat-, directori de In proiectul de buget oe ma de 24,2 miliarde Iei, aco Stimaţi tovarăşi,
cii pînă la fiecare uzină, sec cheltuielilor care încarcă ne p'éste 4 miliarde lei prèvedè- centrale şi mari unităţi eco anul 1973 s-au prevăzut pentru In proiectul de buget, pen perind aproape 91 la sulă din
ţie şi loc de muncă, acordînd justificat preţul de cost. Tre rilor din cincinal. S-a acordat nomice, oameni de ştiinţă, activitatea ştiinţifică. 2,7 mi tru acţiunile SOcîâl'-culturâle totalul cheltuielilor. In opt Rezultatele economicé şi fi
toată atenţia extinderii meca buie eliminate lipsurile exis o atenţie deosebită asigurării specialişti din diferite dome liarde lei, Adâunînd si cheltu s-a prevăzut sUma de 45,3 mi judeţe — şi anume, Bacău, nanciare cü care se vă încheia
nizării şi automatizării proce tente în acest domeniu, cerinţelor de sortimente iefti nii de activitate. ielile făcute de unilăHle eco liarde lei, cu 4,9 miliarde iei Braşov, Brăila, Cluj, Mureş, anul 1972, stăruinţa, pricepe
selor de producţie, perfecţio luptînd cu hotărîre împotriva ne şi de articole pentru copii, nomice, rezultă că efortul fi mai mult decît în ahul 1972. PrahOVa, Sibiu, Timiş — şi în rea şi hărnicia poporului ro
nării tehnologiilor de fabrica rebuturilor, a cheltuielilor ne stabilindu-se prin plân, câ sar înfăptuirea sarcinilor rezul nanciar pentru acest important Creşterea se datoreşte îndeo municipiul Bucureşti, venitu mân, realismul şi caracterul
ţie, bunel pregătiri a cadre productive şi à risipei sub cini obligatorii, principalele tate din expunerea tovarăşu sector se va ridica la circa sebi majorării pensiilor, a sa rile vor depăşi cheltuielile, di ştiinţific al politicii economice
lor, extinderii acordului gtO‘ orice formă S-ar manifesta. grupe de mărfuri din acesta lui Nicolae Ceauşescu şi din 4,7 miliarde lei. lariilor mici, a alocaţiilor de ferenţa vărsîndu-se lâ buge şi financiaré a partidului nos¿
bal, a formelor de salarizare Comitetul de Stat al Planifi categorii. In anul viitor se hotărîrile plenarei constituie In legătură cu activitatea stat pentru copii, precum si tul republican. Pentru echi tru constituie chezăşia reali
de natură să stimuleze reali cării, Ministerul Finanţelor, vor construi 2 400 noi săli de chezăşia realizării cu succes de comerţ exterior, este de dezvoltărilor prevăzute in plân librarea bugetelor celorlalte zării în cele mai bune condi
zarea unei producţii fizice su Ministerul Aprovizionării şi clasă pentru învăţăminte] de â obiectivelor cuprinse în pla- subliniat că, în anul 1972, pentru reţeaua de unităţi só- judeţe, se vor acorda cote ţii a planului si bugetului de
plimentare, concomitent cu în băncile, împreună cu ministe cultură generală, liceal şi pro nül pe anul viitor. s-au bbţitiUt o série de rezul ciai-cUUuraie. slât pe anul 1973, obţine
tărirea controlului şi discipli rele de producţie, centralele fesional, circa 21 mii locuri în Cu convingerea fermă că tate pozitive. Ţinînd seama de Pentru a ilustra efortul fă defalcate din Impozitul pé sa rii de nôi succese în dezvrtl-
nei în muncă. Pentru utiliza şi întreprinderile, trebuie să internate şi noi spaţii pentru sînt întrunite toate condiţiile creşterea importanta a volu cui dé stat în acest sectbr, larii în sumă dé circa 3 mi târeâ 'economico-socială â Ro
rea cit mai eficientă a diferi acţioneze cu mai multă fermi învăţămîntul superior. Re pentru a da viaţă obiectivelor se poate arăta că în anul 1973 liarde lei şi subvenţii de 2,4 mâniei.
telor categorii de salariaţi, tate, exercitînd un control e- ţeaua de ocrotire a sănătăţii stabilite de Congresul al X- mului comerţului exterior, esté
trebuie să se acorde o atenţie xigent pentru întărirea disci populaţiei va spori cü 4 200 lea şi Conferinţa Naţională a
deosebită elaborării şi aplică plinei de plan, a disciplinei paturi. Se va continua pro partidului, vă rog — stimaţi
rii normativelor de personal, economice în toate sectoarele gramul suplimentar de con tovarăşi deputaţi şi deputate Raportul Comisiilor permanente
repartizînd cadrele tehnice, e- de activitate, de la întreprin strucţie a grădiniţelor de co — să investiţi cu putere de
conomice şi de specialitate în dere şi pînă la scară econo pii şi a creşeldî. Pèhtrü îmbu lege prevederile planului pe
primul rînd în sectoarele le miei naţionale. nătăţirea condiţiilor de locuit, anul 1973, an hotărîtor pentru
gate nemijlocit de producţie Tovarăşi deputaţi, • planul pe anul cârê vine pre îndeplinirea cincinalului, pen prezentat de deputatul Aurel Vi joii
şi investiţii de cercetare şi vede construcţia a 111 000 a- tru accelerarea mersului îna
proiectare. Întreaga construcţie a pla partamente, în loc dè 100 OOO inte al României sócialisté pe Comisia ecônômicO-finân- vă a capacităţilor de produc capacităţi de producţie şl a- Proiectul de lege privind bu
Trebuie să se imprime ac nului pe anul 1973 esté con apartamente, cît se stabilise calea progresului si civiliza ciară şi celelalte cdfrti- ţie şi îmbunătăţirea, într-o tingerea într-un timp mai scurt getul de stat pe anul 1973 şi
ţiunii de organizare ştiinţifi- cepută astfel îttcît să asigUre iniţial; concomitent, se va a- ţiei. sii permanente ale Ma mai mare măsură, â coeficien a parametrilor tèhnicô-ècono- propun Marii Adunări Naţio
rii Adunări Naţionale âU ţilor de utilizare a timpului mici proiectaţi. nale adoptarea îttlr.
disponibil al maşinilor şi in
analizat şi dezbătut proiectul
In activitatea de export, al
Comisiile permanente au a-
Expunerea Ea proiectul de lege pentru adoptarea planului de dezvoltare econo stalaţiilor. cărui volum se prevede să nalizat şi execuţia planului de
mico-socială şi proiectul bu
Comisiile permanente apre
getului de stat ale Republicii ciază că, pentru obţinerea vo crească într-o proporţie în stat al economiei naţionale pe
semnată, s-a subliniat că, pa
anul 1971. Cu această ocazie,
Socialiste România pe anul
lumului însemnat al producţiei
bugetului de stat pe anul 1973 1973, precum şi proiectele de globale agricole prevăzut în ralel cu sporirea producţiei in discuţiile purtate, la care
pentru export, se impune â-
au participat şi reprezentanţii
legi privind adoptarea acesto
ra. . ........ proiectul planului, unităţile a- plicasea perseverentă a măsu ministerelor producătoare, au
gricole socialiste trebuie să
îmbunătăţirea
pentfU
rilor*
fost scoâse în evidenţă reali
Comisiile permanente.cohsta-
aplice întocmai măsurile pri
prezentată de deputatul Florea Dumitrescu tă că prevederile proiectului vind folosirea cu eficienţă rilor, pentru mai buna comer zările, dar mai ales unele ră-
structurii şi a calităţii mărfu
-
mîneri în urmă, subliniindu-se
planului de dezvoltare econo sporită a suprafeţelor agrico cializare a acestora pe diver totodată necesitatea depune
mico-socială a Republicii So le, organizarea muncii şi uti se pieţe, în vederea obţinerii rii unor eforturi sporite pen
Stimaţi tovarăşi deputaţi şl tul include o rezervă bugeta accelerată a economiei, pen etc. — avînd în vedere că, pe cialiste România reflectă Con lizarea mai bună a forţei de Unei eficiente finânciar-valuta- tru recuperarea lor, astfel in
tinuarea opèïei de industria
deputate, ră de 1 miliard lei la dispozi tru ridicarea neîncetată a bu fohdul general al succeselor lizare rapidă a ţării, de mo mUncă şi a bazei tehnico-mâ- re ridicate. cit planul cincinal să fie în
teriale, îmbunătăţirea raselor
ţia Consiliului de Miniştri şi năstării poporului — telul su obţinute, se mai constată he- Comisiile permanente care deplinit în toate sectoarele
Din însărcinarea Consiliului de 311 milioane lei la dispo prem al politicii partidului ajtinsuri în activitatea unor u- dernizare şi dezvoltare a agri de animale, a solurilor de se au analizat proiectul bugetu înainte de termen.
de Miniştri, vă rog Sâ-mi per ziţia comitetelor executive ale nostru. nităţi. culturii şi a celorlalte ramuri minţe, precum şi celelalte mă lui de stat ëù constatat că â- Tovarăşe şl tovarăşi depu
miteţi să prezint Marii Adu consiliilor populare judeţene Deşi volumul absolut al be ale economiei naţionale, fac suri câre asigură realizarea cesta se prezintă echilibrat, taţi,
nări Naţionale, spre dezbate şi al municipiului Bucureşti. Stimaţi tovarăşi. neficiilor şi rata rentabilităţii tori hotărîtori în înfăptuirea sarcinilor de plan. asigurînd finanţarea tuturor
re şi adoptare, proiectul bu Dezvoltarea rapidă şi multi Corespunzător orînduirii au crescut pe ansamblul eco societăţii socialiste multilate In cadrul dezbaterilor s-a acţiunilor cuprinse în proiec Comisia econOmico-financia-
getului de stat al Republicii laterală a economiei noastre noastre şi structurii economiei nomiei şi pe ramuri, se menţin ral dezvoltate. subliniat importanţa îmbună tul planului de dezvoltare e- ră a mal examinat şi contul
Socialiste România pe anul naţionale implică, în mod o- naţiohale, majoritatea covîrşi totuşi încă unilăti economice Expunerea tovarăşului Nicolae tăţirii laturilor calitative în conomico-socială pe anul general de încheiere a execu
1973. — în agricultură, Industria Ceauşescu la recenta plenaiă toate sectoarele activităţii e- ţiei bugetului pe anul 1971,
biectlv, o creştere accentua toare a veniturilor prevăzute 1973. înfăptuirea prevederilor constatînd câ veniturile buge
Proiectul de buget pe anul tă a răspunderii tuturor facto în proiectul bugetului de stat extractivă, industria alimenta a C.C. al partidului, analiza conomice, întreprinderile, cen din proiectul de buget necesi tului au fost în sumă de
viitor este întocmit în concor rilor care contribuie la crea pe anul următor provine de ră, ec'ohomia forestieră, cort- aprofundată şi clarvăzătoare a tralele industriale, ministere tă însă acţiuni deosebite pen 138 629 614 344 lei, iar cheltu
danţă cu proiectul planului rea, repartizarea şi Utilizarea la unităţile socialiste. Impozi strucţii — cate nu iŞi aco căilor de realizare a impor le Urrnînd să ia măsuri hotă- tru utilizarea cu maximum de ielile de 134 237 449 996 tei,
naţional unic de dezvoltare e- resurselor financiare necesa tele şi taxele de la populaţie peră cheltuielile din vehijteri tantelor obiective stabilite de rite pentru îndeplinirea sar eficienţă a tuturor resurselor rezuitînd un excedent de
conOmico-socialâ a României re acestei dezvoltări, spori — aplicate în spiritul princi proprii-. Va trebui ea unităţile Congresul al X-lea şi Confe cinilor privind ridicarea pro materiale şi financiare pentru 4 392 164 348 lei şi propune
pe ahul 1973, asigurînd mij rea preocupării dè a folosi piului echităţii socialiste — în caUză, cOhtralele, ministe rinţa Naţională ale Partidului ductivităţii muncii, micşorarea combaterea risipei şi institui Marii Adunări Naţionale' a-
loacele fihanciare necesare toate rezervele, a promova sînt prevăzute la suma de rele, cu sprijinul organelor fi- Comunist Român constituie cheltuielilor materiale, creşte rea în toate locürilè de mun doptarea lui.
înfăptuirii obiectivelor şi ac spiritul de economie în toate 15,9 miliarde lei, ceea ce re nanciar-bancare,- să elaboreze pentru oamenii muncii din e- rea calităţii produselor, îhtru- că a undi regim sever de e-
ţiunilor stabilite, ih proiectul unităţile socialiste, a împiedi prezintă 9,3 la sută din totalul programe cuprinzînd măsuri conomie, pentru toate cadrele cît numai în felul acesta se conomii. Comisia economico-financia-
ră a analizat, de aserileneâ;
de buget se reflectă, totodată, ca irosirea mijloacelor ma veniturilor. hotărîte pentru reducerea şi de conducere un amplu şi mo va putea realiza ritmul înalt Cu ocazia analizării şl dis modul în care a fost execu
sarcihile trasate de Conferin teriale şi a banului public. Volumul total al acumulări lichidarea pierderilor, astfel bilizator program de acţiune, de creştere a venitului cutării proiectelor de legi în
ţa Naţională à Partidului Co Sub semnul acestei cerinţe, lor băneşti — beneficii, impo ca fiecare unitate să-şi aco de manifestare a iniţiativei lor naţional prevăzut în pro comisii, tovarăşii deputaţi au tat bugetul Marii Adunări Na
munist Român din 19—--21 iu organele centrale de sinteză; zit pe circulaţia mărfurilor şi pere cheltuielile şi să devină creatoare. Analiza efectuată iectul de plan pe â- făcut unele propuneri, câre ţionale pe anul 1971, consta
lie anUl curent, CU privre là ministerele şi comitetele exe impozit de regularizare — ai r6ntabil&. dë comisiile perhiahente a è- nul 1973. Tovarăşii deputaţi àü fost însuşite de iniţiator şi tînd că alocaţiile au fost utili
creşterea eficienţei economice cutive ale consiliilor populare unităţilor economice este pre Tovarăşi, videnţiât că pentru realizarea au apreciat totodată că, pen introduse în forma care vă zate potrivit destinaţiilor pre
în toate sectoarele de activi au examinat resursele şi ne văzut la peste 130 ipiliarde importantului volum al pro tru înfăptuirea sarcinilor deo este prezentată. Ca urrftare, văzute şi că a existat preocu
tate. Ca şi în anii precedenţi, ducţiei globale industriale, ca sebit de importante stabilite pare pentru efectuarea unot
cesităţile financiare ale eco lei, în creştere cu circa 21 mi re asigură îndeplinirea înain în Proiectul planului pentru a- comisiile permanente avizea cheltuieli cît mai economicoa
Prevederile cuprinse în pro nomiei nationale, au acţionat liarde lei faţă de anul 1972. cea mai mare parte a cheltu te de termen a planului Cin ză favorabil proiectul de lege se. De aceea, propunem Marii
iectul de buget sînt rezultatul pentru dimensionarea mai ju Dintre elementele acumulărilor ielilor înscrise în ptoifectul cinal, este necesară creşterea; nUl 1973, este necesară con privind planul de dezvoltare Adunări Naţionale aprobarea
conlucrării strînse dintre Mi dicioasă a fondurilor pe fie băneşti, cea mai accentuată bugetului de stat, aniime 56,7 în mod deosebit, a preocupă centrarea tuturor eforturilor economică şi socială a Repu
nisterul Finanţelor, Comitetul care destinaţie, pentru îndrep creştere se înregistrează la la sută, însumînd aproape 97 rilor pentru folosirea ihtensi- perttrU darea îh funcţiune la execuţiei bugetului propriu pe
de Stal al Planificării, Bănea tarea mijloacelor materiale şi beneficii. Din totalul benefici miliarde lei, este îndreptată termenele planificate a noilor blicii Socialiste România şi anul 1971.
Naţională şi ‘băncile speciali financiare spre obiectivele ma ilor, se propune ca aproape spre finanţarea economiei
tate, celelalte organe centra jore legatè de dezvoltarea e- 40 la sută, cu 6,6 miliarde iei noastre naţionale. Din aceas
le de sinteză, ministerele şi conomică şi creşterea necon- mai mult ca in 1072, să ră- tă sumă, 41 miliarde lei sînt Expunerea la proiectul de lege privind
comitetele executive ale con tehită a nivelului de trai, pen mînă la dispoziţia Unităţilor alocate investiţiilor centrali
siliilor populare judeţene şi tru eliminarea cheltuielilor ca economice pentru satisfacerea zate. Ţinînd seama şi de ce
âl municipiului Bucureşti. re nu sînt de strictă necesi Unor nevoi proprii: efectuarea lelalte resurse alocate din
întreaga activitate de ela tate şi restringerea cheltuie de investiţii, creşterea mij fondul naţional de dezvolta casele de ajutor reciproc ale pensionarilor
borare a proiectului bugetului lilor administrativ-gospodă- loacelor circulante, constitui re, răzuită câ se vor cheltui
de stat a fost îndrumată şi reşti. rea fondurilor de premiere, a pentru investiţii centralizate
orientată permanent de con Cu toate că la elaborarea celor de FezerVă etc. 93,8 miliarde lei. prezentată de tovarăşul Petre Lupu
ducerea de partid şi de stat, proiectului de buget s-au avut Creşterea volumului de a- Avînd în vedere câ utiliza
personal de tovarăşul Nicolae în vedere- măsuri severe de cumulări băneşti, îndeosebi a rea cu maximă eficienţă a a-
Ceauşescu, secretarul general economii, se impune examina beneficiului, trebuie să se rea cestor importante fonduri este Stimaţi tovarăşi deputaţi. 20 ani; casele de ajutor reci la diferite acţiuni cu caracter cu necesităţile şi, posibilităţile
al partidului, care a dat indi rea în continuare a posibili lizeze în fiecare întreprindere, un imperativ de prim ordin în proc ale pensionarilor; organi Obştesc, Oferinííü-le astfel şi Tor sporite. Totodată, este cu
caţii deosebit de importante tăţilor de reducere a cheltuie în fiecare unitate economică, etapa actuală, se impune ac Vă ââ-ml permitefi ca, zate ca asociaţii întemeiate pe această cale posibilitatea noscut faptul că prin introdu
cu privire la proprietăţile şi lilor ihdeosèbi a celor ne atît pe seama factorului canti centuarea preocupării proiec din însărcinarea Consiliului pe principiul mutualităţii. Ele şi; în acelaşi timp, satisfacţia cerea dreptiilui la pensie pen
opţiunile economico-financiare, productive, Cu prilejul elabo- tativ, şi anume sporirea con tanţilor, beneficiarilor de in de Miniştri, să vă prezint funcţionează in conformitate participării, pe măsura capa tru membrii cooperativelor a-
a stabilit măsuri ponlru iden xării planurilor eeortofttico-fi- tinuă a volumului de activita vestiţii, constructorilor, pre spre adbptare proiectul de cu Decretul nr. 204 din 1951. cităţii 10r, la viaţa socială. grlcole de producţie şi îmbu
tificarea şi mobilizarea re nanciare la nivelul fiecărei în te, cît şi în special pe seama cum şi a organelor de planifi lege privind casele de ajutor De atunci, aceste case au cu Se poate afirmă că aceste nătăţirea unor reglementări în
reciproc ale pensiohâfilor.
zervelor existente în econo treprinderi şi centrale, âl tu creşterii rentabilităţii, a veni care şi financiare care avi noscut o continuă dezvoltare, casé îndeplinesc un rol tot domeniul pensiilor, câre pri
mie, pentru utilizarea cît mai turor unităţilor socialiste, cît tului net la 1 000 lei fonduri zează investiţiile, pentru di Orînduirea noastră socia astfel câ, în prezent, funcţio mai important în viata pen vesc pe alţi oameni ai muticii,
raţională a fondurilor. şi pe parcursul execuţiei pla de producţie. mensionarea mai judicioasă a listă dă o înaltă preţuire nează 146 de case cu peste sionarilor, care manifestă de s-a lărgit considerabil numă
Proiectul bugetului a fost nurilor, va trebui să adîncim După dum arăta tovarăşul investiţiilor, pentru realizarea pensionarilor, câre se bucură 600 000 membri. Principalele aceea un interes crdscîhd fa rul persoanelor cuprinse in
îmbunătăţit pe baza hotărîri- şi să extindem'' procesul de Nicolae Ceauşescu în expune lor cu costuri mai reduse, de respectul întregului popor, activităţi ale caselor de aju ţă de activitatea lor tot mai diferite sisteme de pensii,
pentru munca rodnică care au
lor adeptâte de Comitetul E- raţionalizare a cheltuielilor. rea făcută la recenta Plenară pentru evitarea oricăror o- desfăşurat-o tittip îndelungat tor rëciproc cohstau îh acor bogată. ceea ce pUne problema creării
xecutiv al Comitetului Central Totodată, este necesar să ne a Comitetului Central al Par biecte inutile, construcţii îh diferite sectoare ale activi darea de împrumuturi ram Tovarăşi deputaţi, cadrului legal pentru ca şi a-
bursabile şi de ajutoare în caz
al Partidului Comunist Român preocupam Iii mod permanent tidului Comunist Român : „ri supradimensionate, soluţii con tăţii ecohomice Şi sociate; Pe de deces, precum şi în organi ceste categorii de pensionari
în şedinţa din 17 noiembrie ca fondurile înscrise în planu dicarea rentabilităţii este cri structive costisitbare sau fini rrtăsur-a dezvoltării economiei zarea unor aefiuni social-cul- Sporirea îh ultimele două să se poată asocia îri case de
1972 şi supus dezbaterilor şi rile financiare să fie utilizate teriul primordial al îmbunătă saje exagerate, pentru scurta şi â sporirii venitului naţio turalë, în acelaşi timp, pe lin decenii a numărului salariaţi ajutor reciproc.
aprobării Plenarei Comitetului numai pentru obiective şi ac ţirii calitative a activităţii e- rea duratelor de execuţie pre nal, an de an sînt alocate fon gă unele casé sînt organizate lor din economie, ca urmare Avînd în veddre toâle aces
Central al Partidului din ţiuni prevăzute în plan, cu conomice“. Realizarea acestui văzute, darea îh producţie în duri tot mai însemnate pen mici ateliere de cizmăriei croi a creşterii, îh ritm înalt, a tea, s-a elaborat, cu consul
20—21 noiembrie a.c. respectarea normelor şi nor Obiectiv impune accentuarea termene eît mai scurte a noi tru plata pensiilor de toate torie, în care lucrează pen potenţialului écohomic al tă tarea Otganelor interesate,
lor capacităţi.
mativelor stabilite, sub un preocupărilor unităţilor eco rii şi a dezvoltării activităţi proiectul de lege ce vi se pre
Tovarăşi, ddntrol riguros, exercitat pe nomice pentru folosirea inten în activitatea de finanţare categoriile, care să asigure sionari şi tare ÜèserveSc pe lor sociâl-cultUrate, a deter zintă spre aprobare.
pensionari şi membrii lor de
toate treptele, în ţoale unită sivă a capacităţilor şi supra şi creditare a investiţiilor, băn pensionărilor condiţii de Viată minat şi sporirea corespunză In proiect se prevede câ —
In anul 1972, poporul ro ţile, de Sus şi pînă jos, asu feţelor de producţie existente, cile vor trebui să-şi sporeas din ce în dfe mai bunei Vă familie. toare a numărului pensiona
mân, sub conducerea partidu pra legalităţii, eficientei şi atingerea Fără înlîrziere a pa că exigenţa la eliberarea fon este cunoscut că, chiar la în In cursul anülui irecul, ca rilor de asigurări sociale de spre deosebire de reglemen
tarea actuală — să se poâtă
lui, a obtinut succese remar ¿porlbiiiiăţii cheltuieiilor. rametrilor proiectaţi lâ rtoile durilor, să întărească contro ceputul acestei luni; pensiile sele de ajutor reciproc ale stat. In aceeaşi perioadă, pen asdcia îh case de ajutor reci
cabile în toate domeniile vie capacităţi, reducerea cheltuie lul în toate fazele de execu de asigurări sociale âu fost pensionarilor au acordat a- sia medie de asigurări sociale proc, pe lingă pensionarii de
ţii economice, care s-au re Pentru traducerea în viată lilor de producţie şi de cir tare a .investiţiilor, să pre- rhajdrate îtt medie cii 16 la proape 300 000 de împrumu a crescut de peste cinci ori. asigurări sociale de stat, şi
flectat şi iii creşterea resur a prevederilor Legii finanţelor, culaţie, restringerea consumă Vină risipa şi neajunsurile ce sUtâ. In bugetul anului viitor, turi, însUihlrid peste -300 mi Creşterea numărului şi a pensionarii care fac parte din
selor financiare ale Statului. votată îh actuala sesiune a rilor materiale, creşterea con se mai manifestă pe unele fondurile totale destinate, plă lioane lei, din fondurile pe veniturilor pensionarilor şi, alte sisteme de asigurări so
Drept urmare, bugetul de stat Marii Adunări Naţionale, la tinuă a calităţii produselor, şantiere. tii pensiilor vor fi cu 24 la care le-au acumulat din înca implicit; a resUTSelor finan ciale şi pensii, inclusiv peh-
pe anul 1972 se va încheia la unităţile socialiste trebuie Bentru sprijinirea coopera sUlă mai mari faţă de anul sările anilor anteriori, cît şi ciare ale caselor de ajutor sionarii cooperativelor agri
venituri cu 154 miliarde accentuat controlul preventiv Obţinerea pe această bază a tivelor agricole de producţie, 1972. din ratele de restituire a îm reciproc ale pensionarilor au cole de producţie.
Unor rezultate economico-fi-
lei, şi la cheltuieli cu 149,2 care să sesizeze şi să preîn- flanciare superioare. în proiectul bugetului de stat Pe linia preocupărilor pen prumuturilor; de asemenea, lărgit simţitor posibffilăţile Potrivit proiectului de lege,
lîmpine fenomenele economi
miliarde lei, rezultînd un exce ce care ar putea avea efecte îndatoririle legate de des S-au prevăzut 2,2 miliarde lei tru soluţionarea problemelor s-aU acordat peste 31 000 aju organizatorice şi baza mate casele de ajutor reciproc ale
dent de 4,8 miliarde lei. ce interesează pe pensionari toare de deces îh sumă de rială pehtru dezvoltarea acti
negative. făşurarea, pe un front larg, a resurse de creditare pe ter circa 32 milioane lei. vităţii acestor casé; Ca Ur : pensionarilor se organizează
Proiectul bugetului de stat Toate aceste măsuri au „ofensivei pentru creşterea e- men lung, ce vor complini se înscrie şi proiectul de iege In ultimii ani, activitatea mare, multe dintre ele au so pe zone teritoriale — adică
pe anul 1973 prevede, atît la scopul de a asigura utilizarea ficienţei“ privesc toate uni fondurile proprii ale unităţi ce Vă âstâ prezentai. unora dintre aceste case s-a licitai îmbunătăţirea actuale pe oraşe şi municipii, ori pe
Venituri, cît si la cheltuieli, cu chibzuinţă a tuturor re tăţile economice, din toate ra lor cooperatiste; pentru dez : In vederea satisfacerii unor lărgit prin organizarea ( de lor reglementări, pe baza că mai multe localităţi urbane
suma de 170,7 miliarde Iei, pre- surselor financiare, dirijarea murile — industrie, agricultu voltarea bazei lot materiale, nevoi specifice; ati luat fiinţă, cêfcuri culturale, precum şi rora sînt organizate, în sensul
zentîndu-se echilibrat. Proiec lor pentru dezvoltarea mai ră. construcţii, transporturi De asemenea, sînt prevăzute începînd încă de acum peste prin atragerea pensionarilor punerii de acord a acestora (Continuare în pag. a 4-a}