Page 79 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 79
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 561 ® SIMBĂTĂ 25 NOIEMBRIE 1972
Propinare, organizare, conducere - factori
esenţiali in grăbirea ritmului de execuţie pe şantiere
mâl SUTE, MAI BINE, MA
147-19721 Numele I.C.S.H., devenită IV construcţii — Grigore Boe- s-au dcxvedit insuficiente, fiind Concluzionlnd cîteva din
de curînd T.C.M.M.H. (Trus ru — a spus: „In munca de sub nivelul gradului de pre principalele neajunsuri care
au influenţat în ultimul timp
tul de construcţii şi mon partid, ca şi în activitatea gătire şi experienţă al colec activitatea întreprinderii, tova
taje metalurgice Hunedoa productivă, am întlmpinat tivului de ingineri şi tehni răşul Folticska Francisc, di
cieni din cadrul întreprinderii
multe greutăţi, s-au comis ri
ra), este prdnunţat cu res
Valorsficeree superioară a pect în rîndul întreprinde nele abateri, dar n-am inter noastre". „In 1952 — şî-a în rectorul general al T.C.M.M.H.,
a spus : „De bună seamă, co
ceput cuvîntul prim-maistrul
venit operativ, . cu exigentă,
rilor de construcţii din întrea
mitetul de partid a avut lip
montor Teodor Malancea —
ga tară. Rezultatele obţinute
mai bune măsuri de mobili
de acest colectiv harnic şi să Ie eliminăm, să luăm cele am participat la punerea în surile lui, conducerea între
prinderii are, de asemenea,
talentat sînt încorporate în zare a maselor la realizarea funcţiune a unui furnal de lipsurile sale, toţi am avut
mare capacitate; în 1972, am
sarcinilor de producţie. Nu
metalului nu trebuie blocată fiecare construcţie a noii Hu- îndeajuns de convingător şi participat la punerea în func lipsuri in care, cu sau făr?
nedoare, în multe obiective
voia noastră, am persistat. Le
ţiune a unui alt furnal de ma
de eficient acţionează nici
industriale şi social-culturale
din Călan, Simeria, Aiud, Alba gazetele noastre satirice, nici re capacitate. Este limpede ştim bine acum. Problema se
pune cum să acţionăm pentru
toţi agitatorii, nici chiar toţi
Iulia, Caransebeş, din alte lo membrii biroului organizaţiilor pentru oricine cît am progre a le elimina, pentru a ne îm
sat în aceşti 20 de ani în_ toa
calităţi -ale tării. Pentru stră
k inerţia tehnologică daniile deosebite depuse în de bază". Comunistul Vasile te domeniile de activitate, bunătăţi activitatea sub toate
aspectele, pentru a ne putea
dar vreau să spun că efec
Gheorghiu a adus în dezba
cursul anului 1971 pe mete
rezele construcţiei socialiste, tere probleme majore aie ac tuăm manual încă multe ope realiza sarcinile mari pe care
le avem. Sînt nişte coordona
pentru succesele înregistrate, tivităţii de investiţii cum raţii tehnologice care ar pu te precise în această direcţie.
T.C.M.M.H. a ocupat locul II pe sînt planificarea, organizarea tea fi mecanizate, uşurîndu-ne
(Urmar® din pag. 1) te de preparare a amestecu tară între unităţile economice şi programarea, întocmirea munca, sporindu-i eficienţa". Ele au fost subliniate aici.
rilor de formare, de uscare a similare, acordîndu-I-se „Ordi proiectelor şi a documentaţiei La rîndul său, inginerul şef Trebuie însă şi aplicate. Ma
miezurilor, iar ramele, mode tur, conştient, cu înaltă res
Ar f( fost de aşteptat Insă lele şi cutiile de miez sînt de nul Muncii" clasa a Il-a şl ponsabilitate, aşa cum ne în
ca in toate sectoarele de pro calitate inferioară sau degra Drapelul de întreprindere vaţă partidul, aşa cum ne
ducţie din unităţile respective fruntaşă pe ramură. spunea tovarăşul Nicolae
acţiunea de perfecţionare a date. Aşa se face că deşi e- In darea de seamă prezen Conferinţa organizaţiei Ceauşescu cu prilejul vizitei
tehnologiilor de fabricaţie să xistă în unele cazuri evidente tată în faţa .participanţilor Ia efectuate nu de mult în ju
aibă un caracter continuu şi merite gospodăreşti, mari can conferinţă de- către tovarăşul deţul nostru".
de o amploare sporită. Lucru tităţi de metal devin adaosuri Cornel Covaliov, secretarul îmbunătăţirea activităţii
rile nu stau însă aşa. îmbu comitetului de partid pe în de partid de Sa T.C.M.M.H. T.C.M.M.H. este posibilă aşa
treprindere, nu au fost amin
nătăţirea proceselor tehnolo de turnare inutile, costisitoa tite succesele anului 1971, ele cum s-a desprins din cuvîn
gice de fabricaţie în secţiile re, greu de Înlăturat prin pre fiind unanim cunoscute, în tul participanţilor la discuţii,
de turnare şi construcţii me lucrări mecanice. suşi ziarul nostru făcîndu-le cu unele condiţii, înlre care o
talice se desfăşoară de cele Cadrele tehnice din aceste publice în repetate rînduri. tehnice necesare, asigurarea coordonator Cornel Crăciun a condiţie principală esle con
mai multe ori sporadic, fără unităţi, muncitorii fruntaşi, Au fost notate doar cîteva re din vreme de către beneficiari adăugat, printre altele : „Anul ducerea politică permanentă,
perspectivă. zultate bune înregistrate pe a fronturilor de lucru, aprovi trecut, pe unele şantiere, am hotărîtă şi competentă pe fie
inovatorii şi-au dovedit în re care şantier, la fiecare loc de
— Noi, spunea ing. Ion Her- cele 10 luni din acest an: zionarea tehnică-materială a înregistrat mari pierderi de muncă. Pentru aceasta, tre
man, şef de serviciu la petate rînduri capacitatea teh realizarea în proporţie de su fiecărui şantier, folosirea e- producţie tocmai datorită ne- buie să crească mai mult roiul
U.U.M.P. — executăm o bună nică creatoare. Este necesar tă la sută a producţiei globa fectivă a timpului de lucru de realizării indicelui planificat organizaţiilor de bază, com
parte din produse, avlnd drept ca şi în continuare să depu le, depăşirea cu 4,7 la sută a către fiecare muncitor, îmbu la productivitatea muncii. De petenţa birourilor acestora,
ghid proiecte executate de nă eforturi, să învingă greu productivităţii muncii, înre nătăţirea calităţii lucrărilor. aceea, problema mecanizării, responsabilitatea fiecărui co
alte instituţii. gistrarea unei economii de Planificarea, organizarea şi şi modernizării unor procese munist. Să se ducă o muncă
tăţile actuale. Totul depinde 15 lei la 1 000 lei producţie, conducerea activităţii econo tehnologice este imperios ne
Interesantă optică la o uzi obţinerea unor beneficii de mice, reducerea termenelor cesară, va trebui să ne pre susţinută de ridicare a nive
nă care are un serviciu pro de îndrăzneala şi perseveren 11 milioane led peste sarcina de execuţie şi calitatea inves ocupe în ‘mai mare măsură. lului de conştiinţă al salaria
priu de proiectare j • oare nu ta cu care vor aborda pro planificată. tiţiilor, disciplina muncii şi Comuniştii Ioan Mardale şi ţilor. Numai astfel o,, serie de
ar fi mai bine ca prin el să blemele asimilării noilor teh Dar, cu autoexigenţă şi lupta împotriva risipei au Mihai Schneider au recunos lipsuri care mai persistă po
fie promovate unele metode nologii, revizuirii celor exis principialitatea specifice co constituit teme de discuţii şi cut că şi în activitatea comi şantierele T.C.M.M.H. vor fi e-
de lucru mult mai bune, ex muniştilor, darea de seamă şi pentru comuniştii Vaier M8- tetului sindicatului şi a orga liminate, activitatea producti
perimentate chiar In uzină ? tente, astfel ca gradul de va participanţii la discuţii au ac nescu, Koncz Tiberiu, Toma nizaţiei U.T.C. s-au manifestat vă se va îmbunătăţi, sarcini
Dar deocamdată se face prea lorificare a metalului să spo centuat îndeosebi asupra lip Brăgău, Teodor Mitran. Vor o serie de lipsuri, şi-au făcut le de plan vor putea fi înfăp
şi
puţin în acest sens, se copia rească la nivelul ceriiţelor nul Şeful de Cor, echipă electricieni, Constantin Potinteu termoficare electricia surilor, au făcut propuneri de bitorii au relevat că nici ei, în mod just autocritica, s-au tuite cu succes. Opiniile ex
Gura-
de
de
Centrala
electrică
la
Petru
ză mai mult ceea ce concep actuale. barza, execută revizia motoarel or de ia una din instalaţiile do lichidare a lor, au subliniat comuniştii, nu au sprijinit în angajat să muncească mai bi primate de comuniştii pre
zenţi la lucrările conferinţei
alţii. Situaţii similare se în- preparare a prafului de cărbune destinat arderii. sarcinile mari ce le stau în deajuns comitetul de partid ne în viitor, să sprijine mal organizaţiei de partid de la
tilnesc şi, la U.M.M.R. Simeria faţă şi au concluzionat că ele în munca sa, dar că nici co mult comitetul de partid în T.C.M.M.H., voinţa şi hotă-
şi Atelierele centrale Criş- pot fi realizate. Insă cu niş mitetul de partid nu a fost su acţiunile pe care le va între rîrea lor se contopeau în
cior. La U.M.M.R,, de exem te condiţii. Cu nişte condiţii ficient prezent în clocotul me prinde. Alţi vorbitori, între
plu, diferite confecţii metali reieşite din neajunsurile de reu fierbinte al şantierelor, care Niculina Bulnaru, Victor chemarea expusă la Intrarea
ce în secţia de reparat va 10 z pînă acum, cu nişte condiţii în mijlocul oamenilor pentru Cucu, Iosif Bocan, Leonhardt în sala mare a clubului „Con
pe care cu toţii şi le autoim-
goane depăşesc consumul spe pun, pe care cu toţii trebuie a-i îndruma şi ajuta, pentru Adalbert, au subliniat o serie structorul" — „Nici un efori
cific de metal cu 15 la sută, să le respecte cu fermitate şl a lua măsuri oportune în caz de deficienţe privind fluctua nu poate fi considerat prea
iar la Atelierele centrale Criş- responsabilitate. de nevoie. ţia ridicată şi indisciplina în mare atunci cînd este vorba
„Măsurile tehnice luate de
cior, celulele de flotatie în comitetul oamenilor muncii in muncă, neurmărirea cu con
globează cu 11 la sută mai {Urmare din pag. 1) membrii cooperatori acordă o care le-am luat, de elanul ce-1 Vorbind despre necesitatea vederea suplinirii deficitului secvenţă a îndeplinirii sarci de viitorul României socialis
mişcarea
încredinţate,
nilor
mult metal decît prevăd pre mare atenţie îngrijirii şi fura dovedesc in muncă cooperato îmbunătăţirii substanţiale şi de forţă de muncă prin mo de inovaţii şi extinderea acor te, de viitorul copiilor noştri"
scripţiile tehnice. rapide a muncii de propagan dernizarea organizării produc — rostită de tovarăşul Nicolae
In cadrul iermei zootehni jării animalelor. rii de la ferma noastră zooteh dă, în lumina prevederilor dului global, unele abateri
Potrivit unor afirmaţii ale Ca să ne putem onora cu nică, există garanţia sigură atît de clare şi de preţioase ţiei, introducerea tehnicii noi, de la N.T.S., rămînerea mult Ceauşescu la Conferinţa Na
Inginerului Dumitru Coşa, şe ce de la C.A.P. Orăştie lucrea cinste sarcinile sporite ce ne ale Conferinţei Naţionale a mecanizarea, industrializarea ţională a partidului.
ful serviciului tehnologic la ză un număr de 39 de îngri că ne vom îndeplini cu cinste partidului, secretarul comite construcţiilor etc. — se apre în urmă la planul de locuin
jitori din rîndurile membrilor revin in anul 1973, avînd în ţe pe acest an. DUMITRU GHEONEA
U.U.M.P., şi ale maistrului Du cooperatori, pe care îi retri- vedere că numărul de bovine toate sarcinile de plan ce ne tului de partid al şantierului ciază în darea de seamă —
mitru Cornea, de la secţia buim in acord global. Aceas va creşte de la 600 Ia 650 cape revin.
turnătorie a U.M.M.R. Sime tă formă de retribuire este te, din care 400 vaci şi ju-
ria, în sectoarele calde se avantajoasă şi stimulatoare ninci, am luat. următoarele La 1 decembrie încep examenele de admitere pentru
pentru îngriji lorii-mulgători. măsuri : pînă la data de 15 de
menţine un procent ridicat de In ciclul manifestărilor tut fi urmărit un montaj 11-
Toţi cooperatorii care lucrea cembrie a.c; se va termina de
rebuturi. Cu totul nesatisfă ză în cadrul fermei zootehni finisat un nou grajd cu 200 culturale dedicate aniversă terar-muzical, dealtfel bine
rii a 25 de ani de la procla
cătoare este calitatea materia ce obţin cîştiguri lunare între locuri; s-au însilozat 400 tone marea Republicii duminică a realizat, dar n-am reuşit să Noile secţii serale de
depistăm existenta vreunei
lului pentru formare. Mai 1 500—1 700 lei, unii chiar şi de masă verde şi 150 tone de început trecerea în revistă brigăzi artistice de agitaţie
mai mult. Depinde de cantită sfeclă, pe care le vom admi
mult, atenţia muncitorilor, ca a brigăzilor artistice de agi pe raza comunei Vălişoara.
ţile de lapte şi carne ce le nistra animalelor în amestec
dealtfel şi asistenta tehnică, realizează de la lotul de ani cu grosierele. Au fost luate taţie din judeţ. întrecerea de la Densuş a subingineri din Hunedoara
Pe scena căminului cultu
este mult scăzută în unele male pe care-1 au în îngrijire. măsuri pentru îmbunătăţirea ral din Dobra au evoluat întrunit o brigadă artistică şi
un montaj literar-muzical-
cazuri, de unde şi numărul Ştiind că veniturile lor per alimentării cu apă, instruirea brigăzile din Fintoag, Lă- patriotic de la căminul din Dezvoltarea în ritm rapid triale Hunedoara, la indicaţiq cialifate şi în unitatea pe
şi pregătirea crescătorilor de a industriei noastre, a econo Ministerului Educaţiei şi In-
mare de forme greşit realiza sonale sînt direct legate de animale. puşnic şi Dobra. Textele Unirea, montajele literare lîngă care funcţionează sec
te. Se menţin metode depăşi producţiile pe care le ob{in, Ţinînd cont de măsurile pe montate au evidenţiat as ale căminelor din Tei şi Peş- miei în ansamblu, ridică sar vătămîntului, au stabilit ca ţiile serale (şi să servească
pecte pozitive din actuala teana, brigada artistică şi cini mereu sporite în fata si propunerile de prezentare la unitatea cinci ani după absol
campanie agricolă, realizări montajul literar de la cămi derurgiei, impunînd asigura examen să se formuleze pen vire). Dacă în timpul şcola
pe tărîm obştesc, fără a omi nul cultural din Densuş. In rea acesteia cu cadre cores tru întreprinderile exterioare rizării candidatul nu respectă
te însă unele deficiente pre ansamblu, montajele litera punzătoare, de o bună pregă (cele pe lîngă care vor func aceste prevederi şi părăseşte
zente în viaţa satului. Se re au fost reuşite, dar prea tire tehnică, s-trîns legate de ţiona secţiile de subingineri), unitatea, va fi exmatriculat
Determinan o substanţială creştere cuvine să rşmarcăm la a- abundente în cadrul unui genţele acesteia. rile întreprinderilor respecti de la studii.
de către comisii şi conduce
realităţile producţiei, de exi
* ceastă fază sîrguinta instruc concurs al brigăzilor de a- Răspunzînd unor asemenea ve, iar pentru C.S.H. de către In sprijinul candidaţilor la
torilor Maria Chira, Elena gitaţie. examenul de admitere s-au
deziderate, indicaţiile condu subcomisii de propuneri pe organizat, la combinatul side
eficientei investiţiilor prin reducerea cerii superioare de partid, ale sectoare. Recomandările în rurgic şi la institutul de sub
C.S.H., de exemplu, se fac de
ingineri, cursuri de pregăt're
tovarăşului Nicolae Cea'uşescu,
privitoare la integrarea cit către comisia care are — gratuite — pe perioada
următoarea componentă : di
SPOREŞTE EFICIENTA mai rapidă a învătămînlului rector general, director ge 16—30 noiembrie, la matema
cu producţia ş.i cercetarea,
tică, fizică şi chimie.
consumurilor materiale roase ocazii accentuate la neral adjunct, director per- tocmesc de către institut şi
indicaţii formulate în nume
Programele de curs se în
sonal-învăţămînt, director cer-
BRHĂZLGR ARTISTICE deschiderea noului an un'- cet-are-dezvoltare, secretarul combinat cu consultarea spe
Cerinţa de a acţiona ener conomii o contribuţie de sea ciment rolat şi vom renunţa versitar, s-au concretizat şi comitetului de partid al cialiştilor din producţie, asi-
gic şi eficace, gospodăreşte şi mă au adus-o colectivele şan la scările monolite, pe care prin hotărirea Comitetului E- C.S.H.. secretarul comitetului gurîndu-se astfel o core
fără intîrziere pentru pregă tierelor nr. 1 şi 2 din Deva, le vom înlocui cu scări din xecutiv al C.C. al P.C.R. din U.T.C. pe combinat, preşedin lare organică a calităţii
tirea producţiei anului 1973, precum şi Grupul de şantiere prefabricate executate şi fini DE ABITATE 7 noiembrie 1972 privind în tele comitetului sindicatului. şi cantităţii de noţiuni
Comisiile eliberează adeve
pentru impulsionarea întregii Petroşani, nu-i mai puţin ade sate în poligonul nostru. O fiinţarea unor secţii serale de rinţele pentru locul de mun teoretice predate cu ne
subingineri pe lingă între
activităţi în vederea finaliză vărat că este substanţial şi idee pe care vrem s-o fruc prinderi mari din diferite cen că şi recomandările, ţinînd cesităţile producţiei. Tot în
rii înainte de termen a sarci aportul adus de cadrele noas tificăm în vederea reducerii Căta, Viorica Albu şi a tex- La centrul de concurs tre industriale. Hunedoarei, seama de rezultatele şi com sprijinul viitorilor studenţi,
nilor acestui cincinal — pro tre de specialişti. Ca urmare consumului de ciment este şi tierei Maria Negrită. (Publi Zdrapti am urmărit evoluţia acestei vetre de bogate tra portarea solicitanţilor la locui se va stabili în scurt timp
blemă oglindită cu deosebită a preţioaselor indicaţii date renunţarea la pozarea reţele cul a aşteptat în zadar pre brigăzilor din Buceş, Bucu- diţii şi realizări ale siderur de muncă, în organizaţiile de lista manualelor şi cursurilor
tărie în expunerea tovarăşului de secretarul general al parti lor din cvartale în canele be zenta brigăzii artistice din reşci şi Blăjeni, cu o nolă giei româneşti, i-a revenit, partid, sindicat şi U.T.C., in recomandate ca bibliografie
penlru fiecare disciplină, ca
Nicolae Ceauşescu la Plenara dului la Conferinţa Naţională, Roşeam'...). bună pentru formaţia din conform recentei hotărîri, familie şi societate. şi lista celor ce urmează să
C.C. al P.C.R. din 20—21 no eiortul acestora a fost şi este tonate. In deplină siguranţă, Buceş (textul „De ieri spre sarcina creării a trei secţii In scopul sprijinirii pregă fie multiplicate pe plan loral.
iembrie a.c. —’ a determinat concentrat spre găsirea celor acestea pot fi pozate direct Sala arhiplină n căminului azi ) şi o notă de corigentă serale de subingineri pe lingă tirii candidaţilor au fost afi Vizînd bun-a pregătire a
11
în rîndul constructorilor noştri mai bune soluţii constructive, în pămînt. cultural din Livadia a găz pentru gazdă, directorul că combinatul siderurgic şi Insti şate la Institutul de subingi noilor studenţi din secţiile
duit formaţiile din Baru şi
o nouă optică de a privi rea în vederea obţinerii unei e- Probleme deosebite ne pun Livadia. Brigada din Baru ni minului cultural din Zdrapti, tutul de subingineri din loca neri, la combinatul siderurgic, serale de subingineri, combi
lizarea planului de investiţii. şi şantierele din Orăştie şi fiind duminică absent. Pu litate. Acestea au fost deja la Trustul de construcţii şi natul siderurgic şi Institutul
ficiente sporite în activitatea s-a părut mai concretă sub
Alături de scurtarea durate de constructii-montaj. Cunos- Brad, unde înregistrăm depă aspectele abordării vieţii sa blicul prezent la Băcia a fost făcute cunoscute. E vorba de montaje metalurgice Hune de subingineri Hunedoara ur
lor de execuţie un aspect de cînd necesitatea unei mai bu şiri considerabile de materii tului. Dacă textul n-a exce frustrat de prezenta brigăzii „Tehnologie carbochimică şi doara, programele discipline măresc asigurarea personalu
o deosebită importanţă îl pre ne colaborări între proiectanţi şi materiale. Consider că aici lat calitativ, costumaţia şi din Rapolt, dar s-a mulţumit procese pirogene", „Electro lor de examene. lui didactic cu cadrele cu cea
zintă gradul de economicitate şi constructori, pentru for îşi spune cuvînlul lipsa unor interpretarea au conferit o pînă la urmă cu formaţia din mecanică metalurgică" şi Rezultatele se vor afişa la mai bună pregătire şi expe
cu care se realizează obiecti marea unei concepţii unitare baze de producţie şi depozite notă plăcută ' spectacolului. localitate, chiar dacă aceas „Construcţii civile şi indus sediul combinatului şi al in rienţă în învăţămînt şi pro
vele. Fără îndoială, la acest în proiectarea şi realizarea bine organizate, fapt ce îm Brigada din Livadia a fost ta a mai şchiopătat la capi triale". stitutului în ziua de 5 decem ducţie pentru ca toate activi
Se ştie, de asemenea, fap
capitol rezervele noastre sînt obiectivelor, am trecut împreu piedică o gospodărire judi - prezentă în scenă cu un tolul montare scenică. Mon tul că noile secţii de subin brie, pînă la orele 18,00. în tăţile didactice şi practice
scrierea la cursuri a candi
inepuizabile. Promovînd noi nă cu Institutul de proiectări cioasă a materialelor. Iată de montaj, totuşi colectivul for tajele literare au primat ca gineri sînt deschise cadrelor daţilor reuşiţi se va face pî să fie susţinute la un nivel
tehnici şi tehnologii de lucru judeţene la restudierea pro ce vom trece de urgentă la mat din cadre didactice ale număr şi la faza intercomu- tehnice din întreprinderi in nă în data de 10 decembrie, superior. Este o garanţie a
pe şantiere, punînd în valoa iectelor de execuţie, pentru a reglementarea acestui aspect. şcolii din localitate a dat nală de la Bretea Română. dustriale cu o bogată expe pe baza cererii şi a contrac formării, prin noile secţii în
fiinţate, a unui eşalon da
re resursele de care dispunem înfăptui fiecare obiectiv cu con Nu-i mai puţin adevărat că textului o interpretare a- In sfirşit, o fază mai inte rienţă de muncă, dornici să-şi tului încheiat între candidat buni specialişti, ceruţi tot mai
am realizat la obiectivele sumuri de materiale şi costuri risipa întîlnită pe aceste şan greabilă. resantă a avut loc la Brîz- perfecţioneze pregătirea pro şi unitatea care l-a recoman mult de avîntul fără prece
construite pînă în prezent o cit mai reduse. De aceea, la tiere provine şi din slaba ca La Tătărăşti s-au prezentat nic, atît sub aspectul calită fesională. Pentru ca la exa dat. Este, desigur, interesant dent pe care-1 cunoaşte eco
economie de 350 tone ciment, blocurile pe care le executăm lificare a personalului, a in artiştii amatori din Cărmă- ţii textelor cît şi al bogăţiei menul de admitere să se pre de cunoscut faptul că, prin nomia noastră în ansamblul
un milion de cărămizi, 144 din panouri mari am adoptat dulgentei cu care acesta pri zâneşti şi Burjuc. Ei au adus de aspecte prinse. Chiar da zinte, într-adevăr, cei mai contract, candidatul se anga revoluţiei tehnico-ştiintifice
tone de otel beton, 385 mc o nouă soluţie la plantarea veşte irosirea unor însemna în spectacol probleme loca că timiditatea interpretării merituoşi muncitori, maiştri jează să nu întrerupă activi contemporane.
cherestea, alte materii şi ma te valori materiale. De aceea, le, aspecte de comportament, sau aspectul uneori static al şi tehnicieni, conducerea in tatea productivă în speciali Prof. dr. ing. ANTON SAiMAC
teriale, fapt însoţit de nu pereţilor intermediari prin ca printre măsurile ce ni le pro din activitatea culturală a montării scenice s-au făcut stitutului, de comun acord cu tate pe durata studiilor, să prorectorul Institutului
meroase influenţe favorabile re vizăm reducerea consumu tineretului, tonte într-o in simţite, brigăzile artistice conducerea Centralei indus- lucreze în producţie în spe- de subingineri Hunedoara
lui de ciment cu 35—40 kg punem figurează şi continua de agitaţie din Bretea Mu-
în activitatea economico-fi- calificare a muncitorilor, asi terpretare foarte bună. Bri
pe mc. In acelaşi scop, vom gada din Luncoiu de Jos, cu reşană şi Ilia au găsit priză
nanciară a trustului. înlocui execuţia pardoselelor gurarea în posturi cheie a u- textul „Realizări şi perspec la public prin abordarea di
Dacă Ia obţinerea acestor e- din mozaic cu pardoseli din nor oameni competenţi, cu un tive", a prezentat Ia Vălişoa rectă, incisivă, dar obiectivă
înalt simt al responsabilităţii. a faptelor din viata locali
ra şi unele nerealizări, ca-
j Aşa după cum se sublinia re-şi aşteaptă rezolvarea. E tăţilor.
în Hotărirea Plenarei C.C. al vorba de străzi înnoroiate,
P.C.R, din 20—21 noiembrie
AURELIAN SIRBU
Grăbsfi recondijionarea! 1972, ne vom îndrepta efor rămlneri în urmă la con inspector la Comitetul
turile, in zilele ce-au mai ră strucţiile edilitare etc. Pe judeţean de cultură sBSL
La mina Dîlja, în ca- ţii arată că numai prin mas din acest an, pentru evi scena aceluiaşi cămin a pu- şi educaţie socialistă I
drul sectorului II, se a- refolosirea unul număr tarea dispersării foiţelor, re ,.
îlă o maşină pentru re- de 100 bucăţi se pot a- surselor materiale, financiare
condiţionarea armături- coperi cheltuielile de şi forţei de muncă, concentrîn- I" Wmmmm'................
lor destinate susţinerii extracţie pentru 500 to- du-ne pe principalele obiecti Produse din metal economisii • w. ,„y
în galerii. Acest lucru ne cărbune. Acest lu- < \„V!
însă nu mulţumeşte pe cru ar trebui să dea se- ve. Dorim să ne aducem ast CRIŞCIOR. Sub această de reducerea consumului de me
nimeni, deoarece utila- rios de gîndit conduce- fel un aport direct şi rapid la viză munceşte şi echipa de tal cu mai mult de 5 la sută.
jul stă inactiv de aproa- rii minei. Nu de alta, dezvoltarea şi modernizarea, lăcătuşi condusă de Cornel
pe un an de zile, în dar este păcat ca aceste economiei şi vieţii social-cul Boicu, de la Atelierele cen Impulsionaţi de recenta ho-
timp ce grămezi de ar- armături să fie date ui- turale a judeţului, la impul trale Crişcior. La spălătorul tărire a Plenarei C. C. al
mături aşteaptă recon- tării tocmai acum cind sionarea ritmului de finalizare rotativ, executat recent, la ce P. C. R. din 20-21 noiembrie
diţionarea. se pune un mare accent a cincinalului înainte de ter- 1972, membrii echipei au ho-
Nimeni nu şiie cîte pe reducerea cheltuieli- men, lelalte ansamble şi sub- tărît ca în cinstea celei de-a
bucăţi de armături se lor materiale de produc- ansamble necesare exploa 25-a aniversări a proclamării
află în această aştepta- ţie. Şi, după cîte şiim, APOSTOL ENE tărilor miniere din cadrul Republicii să reducă cu două
Rcţeam magazinelor săteşti se modernizează permanent. In centrul de comună
re, dar un calcul făcut mina' Dîlja nu stă pe C.M.N. Deva, echipa a reali tone consumul de metal la fost dat în folosinţă de curlnd acest magazin universal de tipul super. Crişcior a
Ia serviciul contabiLtă- roze la acest capitol. inginer şef utilajele pe care le execută Foto: V. RUDA
la Trustul de construcţii zat însemnate economii prin în prezent.
! Deva