Page 82 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 82
Proletari din toate fărlle. unlfi-vă!
ElESI IUBESC MESERIA PENII
CÂAU AŞTEPTAT CU NERĂBDARE
Sii INTRI IN TAINEEE El
Dimineţile reci ale aces veni om folositor. Am să fac
tei toamne le trimit tot mai eu şi liceul, la seral". Are
des între pereţii unei ca numai 20 de ani şi îşi ia
mere încălzite. Si zilele de răspunderea de a da maximă
iarnă te trimit tot aşa. E. folosinţă pentru societate
totuşi între meserii una în tinereţii sale.
care oamenii sfidează ano Petru Mărculescu. un alt
timpurile reci: aceea de con tînăr de la I.P.S.P., a cres
structor. Oamenii aceia poar cut la şcoala înaltei răspun
tă căldura în sufletele lor. deri muncitoreşti pe marele
Cei cărora le-am privit a- şantier de la Porţile de Fier.
dînc în suflete într-o dimi Azi, în întreprindere, cele
neaţă friguroasă de toamnă mai complicate lucrări de
sînt constructori, deşi firma sudură şi lăcătuşerie i se
ANUL XXIV Nr. 5 562 DUMINICĂ 26 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI întreprinderii lor e I.P.S.P., încredinţează lui Petru Măr
adică întreprinderea de pre culescu. „Eu nu găsesc o
fabricate şî prestări pentru bucurie mai mare decît a-
şantîere. Erau tineri cu su ceea pe care mî-o dă mun
flete de limpezimea crista ca mea". In numele acestei
lului al căror ideal e împli bucurii, îşi afirmă dorinţa
H§ Conferinţa Naţională existenta în afara ei e un meseria Iul.
Cu prilejul aniversării Republicii
de a fi mereu cel dîntîi în
nirea muncii şi pentru care
ponsens.
Tinereţea aceasta matură
Expoziţii româneşti de carte
Doina Cimponer e numele
unei fete. Abia atinge vîrsta în gîndire şi responsabili
tate nu- e îngăduitoare cu
celor 20 de ani — cea mai slăbiciunile ei, cu extrava
MAI IUTE, MAI BINE, MAI EFICIENT! organizate în străinătate vîrstelor. A terminat un curs gantele ei nedorite, care-1
frumoasă cifră pe copacul
de macaragiu şi unul de e- duc pe om la pericolul uşu
rinţei. Anghel Savu e un
, ■ : , . ■ Cu prilejul aniversării Varşovia. Ele vor însuma lectrician. „Aştept cu nerăb
1«_ ■ ''li. _ 8-h dare să-mi iau în primire strungar de 24 de ani. Se
------------------------------------ .-----------------------»------------------ p?------------------------—. unui sfert de secol de la circa 7 000 de volume, re- macaraua". Nerăbdare fiind cretarul organizaţiei de
prezentînd cele mai diverse
proclamarea Republicii, edi
1947-13721 turile din tara noastră vor domenii ale activităţii edi că pentru tinerii de seama partid pe secţie susţine că
al tuturor oamenilor muncii organiza, in străinătate, în- toriale româneşti, Sînt pre ei, aerul tare de la înălţi
LEON TOMUŢA
cepînd cu săptămîna viitoa zentate lucrări social-politi- mea turnurilor de macarale secretar al Comitetului
re, expoziţii româneşti de ce, tehnico-ştiintifice, de is e un veritabil tonifiant al municipal Deva al U.T.C.
carte. torie, filozofie, beletristică voinţei de a nu te lăsa în
Hotărîrile plenarei C.C. al P.C.R. din 20-21 noiembrie a.c. deschise la Berlin, Budapes şi artă, tipărituri pentru copii vins de greutăţi. „N-am reu ION CIOCLEI
Asemenea expoziţii vor fi
şi tineret, atlase, dicţionare.
ta, Moscovă, Praga, Sofia şi (Agerpres) şit la liceu dar am găsit pe
şantier posibilitatea de a de- (Continuare In pag. a 2-a)
Amplu şi concret program de acţiune pentru Din partea Academiei Republicii
Socialiste România, a Consiliului
accelerarea progresului economic şi social Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie
şi a Institutului pentru creaţie
patriei, puternic imbold spre noi realizări Ştiinţifică şi Tehnică
Academia Republicii So
academicianului Henri Coan-
cialiste România, Consiliul rere încetarea din viaţă a
National pentru Ştiinţă şi dă, personalitate proeminen
Tehnologie şi Institutul pen tă a ştiinţei româneşti, sa-
tru Creaţie Ştiinţifică şi Teh , vânt şi inventator de renu
nică anunţă cu adîncă du- me mondial.
Din coloanele întrecerii Academîa Republicii pentru Ştiinţă şi Tehnologie
Consiliu! Naţional
Socialiste România
Institutul pentru Creaţie
Ştiinţifică şi Tehnică
unde se remarcă activitatea economice : economisirea in Cooperatorii în
Record electricienilor şi lăcătuşilor acelaşi timp a mai mult de
Romulus lancu, Petru Furdui, 4 000 tone combustibil con competiţie cu timpul
de productivitate 'Mihai Paluşek, Victor Ale- . venţional şi reducerea con De la Comisia pentru
xandrescu şi alţii. sumului propriu tehnologic
LUPENI. In cadrul Exploa cu peste 35 milioane kWh Alături de colectivele organizarea funeraliilor
tării miniere Lupeni, la fron 4 OOO tone com energie electrică. din industrie şi construc
talul 3 est din stratul 3, unde ţii, lucrătorii din coope
iş! desfăşoară activitatea bri bustibil convenţional Aeţionînd sub deviza raţia meşteşugărească depun • Comisia pentru organizarea Publicul va avea acces luni,
gada condusă de Vasile „Mal iute, mai bine, mai e- eforturi susţinute in întrece funerallilo'r academicianului între orele 12—15, şi marţi, în
Caila se înregistrează un a- economisite ficient“ prestigiosul colec rea pentru întîmpinarea ani Henri Coandă comunică: tre orele 9,30—11,30. Aduna
devărat record in ce priveşte tiv de energeticieni a reuşit versării Republicii cu reali Pentru ca cetăţenii să-şi rea de doliu va avea loc
realizarea randamentelor pla MINTIA. Pînă in prezent astfel să reducă costul u- zări de prestigiu. poată lua rămas bun de la marţi, la' ora 12, după care
nificate. Muncind cu multă destoinicul colectiv de mun nui kWh de energie cu mai De la Haţeg, coresponden acad, Henri Coandă, sicriul cu cortegiul funebru va porni de
tragere de inimă pentru in- că al întreprinderii electro- mult de 2 bani. tul nostru voluntar, Nicu Sbu- Comunistul Ioan Pctraş, tic la Uzina chimică Orăşiie, eslc e- corpul defunctului va fi de la Academia Republicii Socia
tîmpinarea cu noi succese în centrale Deva a produs pe ' Sînt realizări deosebite, chea, ne relatează că meşte xemplu de pricepere şl conştiiri ciozitate In muncă. El lucrează pus în aula Academiei Repu liste România la cimitirul Belu,
muncă a celei de-a 25-a ani ste prevederi mai mult de care vor fi întregite cu si şugarii cooperativei „Haţe- pe mal multe maşini. Iată-I, la maşina de găurit prin coordo blicii Socialiste România. unde va avea loc înhumarea.
nate, executlnd matriţe pentru autoturismele „Dacia 1300“.
versări a proclamării , Repu 42 milioane kWh energie e- guranţă în cinstea apropia gana" din localitate au rea
blicii, minerii acestei brigăzi lectrică. Rezultatul meri tului eveniment al ţării: lizat cu 46 zile înainte de
au realizat de la începutul a- tuos este însoţit de altele termen planul anual la prin
cestei luni un randament me sărbătorirea Ia 30 Decem cipalii indicatori: producţia
diu de 10,78 tone pe post - de o semnilicaţie deosebită brie a 25 de ani de la pro marfă, livrări de mărfuri pen Prin buna organizare a reproducţiei,
cu 3 tone mai mult decît se în acest cincinal al eficienţei clamarea Republicii. tru fondul pieţei, export şi
preliminase. beneficii. IN PAG. A ll-A
Faptul a determinat ca for Şi meşteşugarii din cadrul
maţia să înregistreze pînă în Producţie suplimentară de cărbune cooperativei „Progresul" De efectivele de animale planificate
prezent un spor de producţie va raportează un succes ase
de 5 000 tone cărbune. La LONEA. Minerii din ca brigada sa a reuşit să rea mănător. Q Conferinţa
fundamentul acestor realizări drul sectorului III al minei lizeze o depăşire a sarcini De menţionat că la data pot fi substanţial depăşite
Lonea au reuşit să extragă lor de plan cu 15 la sută.
de prestigiu stau nu numai de 15 noiembrie, lucrătorii organizaţiei de
peste prevederile de plan De remarcat că randa
buna organizare şi pricepere cooperativei „Progresul" au Ponderea în structura efec zează efectivul total de bovi plan — se prezintă şi coope
din această lună aproape mentul pe post realizat de realizat peste planul şi an partid de ia E.M.
cu care îşi conduc schimbu 900 tone cărbune. La loc de brigada comunistului Cojo gajamentele anuale 76 000 tivului de animale al coope ne planificat, se constată că rativele agricole din Peştişu
rile Vasile Mărgineanu, Mihai frunte în întrecerea ce se cariu este cu 540 kg mai Lupeni rativelor agricole de produc există o strînsă legătură între Mare, Leşnic, Orăştioara de
Cirdei, Gheorghe Bejan sau desfăşoară în cinstea celei mare decît cel planificat. lei la producţia marfă, li ţie din judeţ o deţin bovine numărul de vitei obţinuţi şi Sus, Jeledinti, Bîrsău şi alte
de-a 25-a aniversări a Re Realizări similare au înre vrări de mărfuri către fondul le. Ca urmare, de Realizarea întreţinerea animalelor. Ast le. La aceste unităţi realizarea
Vasile Codreanu, ci şi cali H Conştiinţe
publicii se află brigada mi gistrat şi brigăzile conduse pieţei în valoare de 900 000 planului la această specie de fel, la C.A.P. Sîntandrei, Be- efectivului total de bovine es
tatea reparaţiilor executate nerului Ioan Cojocariu, ca de Costache Bîgu, Ioan Ba- pinde în mare măsură înde riu, Orăştie, Deva, Cristur, te necesar să se facă prin
de sectorul electromecanic, re împreună cu ortacii din ciu şi alţii. lei şi beneficii suplimentare şi brăţări de aur plinirea sarcinilor de plan la Ribita, Slmeria, Lunca, Strei- cumpărări, neadmitîndu-se nici
de peste 400 000 leî.
producţia de lapte şi carne, sîngeorgiu, Rîu de Mori, Os o restantă în îndeplinirea in
cît şi, în ultimă instanţă, efi trov, Peşteana, Dobra, Căstău dicatorilor de plan.
cienta economică a sectorului şi altele, datorită faptului că La o serie de alte unităţi,
de creştere a animalelor. animalele se întreţin cores ca Livadia, Ocolişu Mic, Bre
Pe şantierele de locuinţe de la Hunedoara Unităţile C.A.P. deţin în punzător, pînă în prezent na tea Streiulul, Banpotoc, Ba-
prezent aproape 40 500 capete talitatea depăşeşte 70 la sută. tiz, Unirea şi Densus, cu toate
In pagina a lll-a bovine, trebuind să se ajungă La C.A.P. Orăştie, Simeria, că s-a realizat numărul de fă-
lunca tenace, organizarea riguroasă, Ritmuri hunedorene pînă la sfîrşitul anului la un Deva, Dobra, Căstău, Lunca, tări stabilit, datorită unor pier
deri însemnate prin mortali
Ostrov etc. se estimează că
efectiv de 41 000 capete.
procentul de natalitate pînă
tăţi la viţeii obţinuţi imediat
Analizînd indicele Sintetic
al reproducţiei — natalitatea la sfîrşitul anului va fi de după fătare, procentul de na
peste 80 Ia sută. Unităţile a-
talitate este numai la jumăta
folosirea integrală a potenţialului - — pe seama căruia să reali- mintite au realizat şi depăşit tea celui planificat.
De aceste stări de lucruri,
efectivele totale de bovine
prevăzute pentru anul 1972
în cursul lunii septembrie,. cu pe lîngă conducerile unităţi
lor şi specialişti, se face vi
un trimestru mai devreme. novată şi reţeaua de repro
garanţii ferme pentru predarea cole de producţie unde nu s-a ducţie, existînd încă opera-
Sînt însă cooperative agri
tori-însămîntători care nu în
acordat atenţia cuvenită pro ţeleg că rezultatul muncii lor
cesului de reproducţie, ceea se apreciază în mod deosebit
tuturor apartamentelor ce a influenţat negativ situa realizat în unitatea C.A.P. de
diipă procentul de natalitate
ţia natalităţii la bovine. Cîte-
care răspunde. Aşa este cazul
va exemple sînt concludente.
Restante îngrijorătoare se operatorului-însămînţător lu-
Exact cu un an în urmă am lor sînt, în primul rînd, de comitelui de partid, au elabo semnalează între altele, la co Iius Dragoş de la C.A.P. Sîn-
întreprins' un raid pe şantiere natură subiectivă. Printre a- rat un amplu plan de măsuri operativa agricolă din Hă- petru cît şi al operatorilor
le de locuinţe ale Hunedoa cestea am aminti lipsa croni pentru lichidarea răminerilor rău, unde din planul de 113 Liviu Irimie de la C.A.P. Săl-
rei cu intenţia de a vedea la că de pe şantier a cel puţin în ' urmă. viţei s-au realizat doar 59 ca civa şi Vasile Albu de la
faţa locului cum este pregăti 200 de oameni. Situaţia ar pă — Aşa cum s-a recomandat pete (?). Situaţia nu este cu C.A.P. Peştişu Mare, care nu
tă producţia anului următor, rea firească (şi alte întreprin la plenară — afirmă inginerul nimic mai bună nici la C.A.P.. au evidenţiate toate femele-
dacă s-a creat front de lucru deri au un asemenea deficit) Orăştioara de Sus, unde fată
corespunzător pentru predarea dacă n-am şti că şantierul 4 Ioan Ban, şeful şantierului 4 de 78 viţei planificaţi s-au ob Ing. IOAN NICULA
ritmică a apartamentelor pla dispune de suficienţi munci ţinut doar 48. De asemenea, directorul Centrului
Aici, în serele de la Sîntan drei, legumele
nificate. Fondul locativ al tori necalificaţi, dar că nu s-a AL. SANDULESCU mereu proaspete pe masa consu matoriior. au apă, lumină şi căldură din abundenţă, ajungind cu diferente mari în minus — judeţean de reproducţie
municipiului Hunedoara tre preocupat suficient ca să-i ca Foto: V. ONOIU cîte 20—50 de vitei, ceea ce şi selecţie a animalelor
buia să sporească în 1972 cu lifice. In aceste condiţii, fluc (Continuare în pag. a 2-a) reprezintă 30—60 la sută din (Continuare in pag. a 2-a)
încă 1 700 de apartamente, tuaţia devine tot mai accen
ceea ce însemna pentru co tuată iar randamentele nu a-
lectivul şantierului 4 al Trus ting nivelul scontat. Nimeni
tului de construcţii şi montaje nu poate avea pretenţia ca a- SPECTACOL iN ochiuri, cu rolă electrică, din Hunedoara, vine zi de riginta oficiului P.T.T.R. un film desprins din VREMEA
satis
întîmpinarea
metalurgice o majorare a sar celaşi număr de muncitori să CINSTEA FRUNTAŞILOR sobe de din încălzit portative, zi în cerinţelor clientelei. din comuna Aninoasa, lo munca şi viaţa meşteşuga
de
plăci
facerii
te
construite
cinilor de plan cu peste 70 la execute cu 800 de apartamen Ieri, Casa de cultură racotă şi multe alte pro Astfel, la bucătăria lui cul II: Cornelia Davidoni. rilor din această unitate, Pentru 24 ore
oficiului
poştal
peliculă ce a reuşit să fie
diriginta
găzduit
din
Hunedoara
sută. te mai mult decît anul trecut, spectacolul folcloric a „Bucu duse de strictă necesitate funcţionează şi o cantină- din Cîrneşti, locul III a un puternic stimulator în Vreme rece, cu cerul
acum în prag de iarnă.
bloc. Cu 6 lei — două fe
fost
Constructorii hunedoreni e- în condiţiile cînd dotarea teh rie, mindră floare“, dedi — trei feluri, se pot cum DE LA obţinut de ‘ Maria Li activitatea cooperatorilor. mal mult noros. Temporar
mîncare,
de
cu
7
lei
luri
diriginta
tra.
oficiului
rau în restantă cu pregătiri nică a rămas aproximativ a- cat fruntaşilor in produc TRECERE IN REVISTĂ A poştal din Crlşcior. Diri- AZI ÎNCEPE vor cădea precipitaţii sub
ţie'.
acestui
La
realizarea
lapoviţă
nin
Ionel
Sirbu,
le. Motivul pe care l-au in ceeaşi. O altă cauză ar fi dis^ spectacol, care figurează BRIGĂZILOR ARTISTICE păra în fiecare zi. Consu ginţllor din Geoagiu, oficiul VINATOAREA formă de Vint, în şi general,
Euge
mul poate fi pe loc ori a-
soare.
poştal
vocat a fost că planul a cres persarea forţei de muncă şi a şl pe agenda acţiunilor Azi, în mai multe loca casă. La preferinţa con nia Popa, oficiul din Ilia LA IEPURI slab din nord-vest. Tem
ani
în
va
minimă
cinstea
cut brusc, neoferindu-li-se ră utilajelor la un număr de o- organizate Republicii, şi-au lităţi ale judeţului are sumatorilor. 0 ZI şi Ion din Suciu, li oficiul peratura intre minus fi 3 cu şl
loc o nouă trecere în re
versării
prinsă
Zam,
P.T.T.R.
s-au
generală
la
gazul necesar pentru a lua mă biective excesiv de mare, fapt dat concursul formaţii ar vistă a brigăzilor artisti ClŞTIGĂTORII acordat menţiuni. a De vinătorilor asociaţia pescarilor minus l grad, Iar maxima
şi
surile care se impuneau. In care a împiedicat valorificarea tistice sindicale din loca ce de agitaţie, manifesta CONCURSULUI sportivi a judeţului Hune între 2 şi 4 grade.
pe
ju
acelaşi timp, au adăugat ei, maximă a potenţialului ma litate şi Ghelar. re organizată cinstea plan aniver „CINE ŞTIE, CIŞTIGĂ" UN NOU CINECLUB doara, azi ni se s-a comunicat
deţean
în
că
vînă-
deschide
proiectantul şi beneficiarul terial şi uman disponibil. PRODUSE NCI sării a 25 de ani de la CU DIRIGINTII LA In cadrul cooperativei toarea organizată la ie Pentru următoarele
proclamarea
A-
ie-au creat serioase dificultăţi Analizîndu-şi activitatea de IN MAGAZINE mintim citeva Republicii. aces OFICIILOR P.T.T.R. meşteşugăreşti „Progresul" puri. Rezultatele obţinute două zile
dintre
la
săl
neasigurînd la timp documen pînă acum în lumina indica In unităţile comerciale te localităţi: Brad, Orăş din Deva a luat fiinţă un pină acum specia] vînatul mis Vremea se menţine re
in
batic,
la
In-
La
taţia necesară. ţiilor cuprinse în expunerea de specialitate ale O.C.L. tie, Şoimuş, Turdaş, Be- poştă Direcţia judeţeană de cineclub al în amatorilor. forme treţi. sînt bune. De pildă, ce, cu cerul mai mult no
şirul
scriindu-se
Produse
şi
Hu
industriale
telecomunicaţii
riu ş.a.
Aceşti factori explică în- tovarăşului Nicolae Ceauşescu nedoara au fost puse la Hunedoara, s-a profesiona ALTA lor cu largă audienţă ale numai in cu cursul acestei ros, favorabil precipitaţii
desfăşurat
săptămîni,
vînă-
ocazia
noi
tr-o oarecare măsură restan la recenta plenară a C.C. al dispoziţia şi populaţiei Prin IN SPRIJINUL concursul „Cine ştie, cîş- muncii politice şi cultural- torilor organizate, au fost lor sub formă de lapoviţă
articole.
produse
tele acumulate în cursul aces P.C.R., constructorii hunedo tre'altele, este vorba de GOSPODINELOR tigă“ pe teme educative de masă, clne- recoltaţi din pădurile ju şi ninsoare. Vînt slab din
şi
Renovat
spre
sobe
electrice
tui an — pînă acum au fost reni au tras o serie de învă călzit, aragazuri cu două de în restaurantul „Gambrinus“, modernizat, le. Iată cîştigătorii : Locul clubul de la cooperativa deţului nostru 10 mistreţi, nord-vest. Temperatura se
X: Margareta Tanczer, di-
predate doar 1 260 apartamen ţăminte preţioase. Conducerea „Progresul“ a debutat cu în greutate de 700 kg. menţine coborîtă.
te — dar cauzele nerealizări- şantierului, în colaborare cu